Page 77 - 1963-06

H iiir d o aarr_a_-_D_ eva \ PRÓLFTART » ifl f $ Â Y f fX ftlifc T ^Tfr-V jf I Scrisoarea adresata
trjLaii-.''«-'

de Prezidiul Academ iei R. P. R om îne
C om itetului Central a l P. M.R.,

Imulsocialismului tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-
Sărbătorind astăzi împlinirea a 15 ani de la înfiin de problemele fundamentale ale economiei şi culturii,

tarea Academiei Republicii Populare Romîne şi orga de cerinţele esenţiale ale construirii socialismului şi

nizarea pe baze noi a vieţii ştiinţifice din ţara noas de a spori patrimoniul ştiinţei universale prin opere
Iră, oamenii de ştiinţă şi de cultură işi îndreaptă gin ştiinţifice realizate Ia un înalt nivel de gîndire teo­

durile cu dragoste şt recunoştinţă către C.C. al P.M.R retică. Documentele partidului nostru au constituit

şi către dv. personal, iubite tovarăşe Gheorgliiu-Dej, pentru activitatea ştiinţifică, ca şi pentru celelalte do­

şi vă exprimă profunda lor gratitudine pentru sprijinul menii de activitate economică şi socială, programul

Anul XV. Nr. 2640 DUMINICA 23 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani permanent şi multilateral acordat promovării ştiinţei însuileţitor al eforturilor noastre, temeiul realizărilor
şi culturii în patria noastră. noastre.

Oamenii de ştiinţă sînt conştient! că înfăptuirile şi Alături de oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare,

succesele ştiinţifice din aceşti ani se datoresc pe de alături de Întreaga noastră intelectualitate, lucrătorii

o parte orientări! clare po care partidul a dat-o cer­ ştiinţifici din Academia R.P.R. muncesc cu pricepere şi
Lucrările de întreţinere la cultura *1^ “a7!ei"iMitu,u' cetării ştiinţifice, pe de alta atenţiei deosebite acor­
date creării unor condiţii prielnice de muncă şi unui entuziasm, punînd în slujba construirii şi desăvîrşirii
socialismului tot ceea ce gindirea şi talentul lor poate

porumbului trebuie urgentate ! climat favorabil de rodnică activitate ştiinţifică. Nu­ să creeze mat de preţ.

Experienţa gospodăriilor agri­ colectiviştii şi mecanizatorii din efectua pînă la declanşarea cam­ Ieri, 22 iunie a avut loc la mărul mare de unităţi de cercetare care au luat fiinţă Oamenii noştri de ştiinţă sînt conştienţi că au sar­
cole de stat şi colective, precum unităţile acestor raioane au înce­ paniei de recoltare a păioaselor. Deva, cea de a 10-a sesiune a în anii puterii populare fn diferite domenii ale ştiin­ cina de a munci mai bine, de a ridica activitatea de
şi cercetările făcute în cadrul put şi cea de a IV-a praşilă la Sfatului popular regional. La ţei, Înzestrarea lor cu o bază materială la nivelul teh­ cercetare In domeniul ştiinţelor fundamentale şi al ce­
unităţilor agricole pe loturile ex­ unele culturi ducînd astfel o Este necesar ca în sol să fie sesiune au participat şi nu­ nicii contemporane, rodnica activitate desfăşurată pen­ lor aplicate la nivelul cerinţelor actuale şi de per­
muncă susţinută pentru combate­ meroşi invitaţi: lucrători din spectivă ale dezvoltării economiei şi culturii din ţara
perimentale au dovedit că fie­ reţinută o cantitate cît mai mare tru formarea şi promovarea umil detaşament numeros noastră.
care praşilă executată în plus şi rea efectelor dăunătoare ale se­ permanenţa consiliilor agricole de cadre ştiinţifice tinere, depăşesc cu mult visurile
la timp, aduce sporuri însemna­ cetei, pentru distrugerea buruie­ de apă provenită din ploile că­ regional, raionale şi orăşeneşti, îndrăzneţe ale oamenilor de ştiinţă din generaţiile mal Avem deplină convingere că cei 15 ani de activitate
te de porumb, floarea-soarelui, nilor. ai Academiei R.P.R. au dus la formarea unui bogat
zute în ultima vreme, iar buru­ ingineri zootehnişti şi agronomi, vechi, care au trăit sub orîndulrea înapoiată burghezo- potenţial ştiinţific, care va servi ca bază de plecare
sfeclă de zahăr, cartofi etc. Iată Cu toate că în cele mai multe medici veterinari. moşierească. pentru noi şi mari creaţii ştiinţifice pe care ne anga­
ienile să fie distruse. Cu alte cu­
Sesiunea a ascultat raportul Academia R.P.R. a pus la baza muncii sale îndem­ jăm să le realizăm cu entuziasm sub înţeleaptă condu­
vinte să se facă totul pentru crea­ prezentat dc tov. Liviu Bejan,
nul partidului la Adunarea generală constitutivă din

de ce în aceste zile, sub îndruma­ unităţi agricole din regiunea rea unor condiţii cît mai bune vicepreşedinte al consiliului agri­ 1948, a noii Academii, de a lega cercetarea ştiinţifică cere a Partidului Muncitoresc Romfn.
de dezvoltare a culturilor, asigu- col regional, raport care a ana­
rea organizaţiilor de partid şi cu rînd astfel realizarea şi depăşirea
sprijinul calificat al specialişti­ lizat felul în care s-a dezvoltat
lor, colectiviştii, mecanizatorii şi producţiilor planificate la hec­ sectorul zootehnic al gospodă­
tar. Deosebită atenţie va trebui riilor agricole colective din re­
lucrătorii din G.A.S. desfăşoară să fie acordată mai ales execu­
o muncă susţinută la întreţinerea giunea noastră, rezultatele obţi­
nute în creşterea animalelor şi
culturilor prăşitoare. Pe multe
locuri, colectiviştii şi lucrătorii tării lucrărilor de întreţinere a în asigurarea bazei furajere, pre­

gospodăriilor agricole de stat au
terminat praşila a Il-a la porumb noastră s-au obţinut rezultate culturii porumbului care aşa cum cum şi coraportul comisiei per­

şi cea de a IlI-a praşilă la sfecla bune pe linia aplicării la timp şi rezultă din graficul de mai jos manente agricole prezentat de
de zahăr. Unităţi agricole cum de bună calitate a lucrărilor de
sînt G.A.C. din Ohaba, Oarda, întreţinere a culturilor prăşi­ sînt mult rămase în urmă faţă deputatul Nicolae Feneşer
toare, în unele gospodării colec­ de posibilităţi şi faţă de stadiul
Apoldul de Sus sau G.A.S. actual de dezvoltare al plantelor. Pe marginea dezbaterilor ce
din Orăştie se situează în fnm- tive şi mai cu seamă în raioa­ au avut loc, sesiunea a adoptat
tea altor unităţi de acest fel nele Haţeg, Alba şi oraşul regio­ Situaţia praşilei a Il-a la porumb
în ceea ce priveşte executarea la pînă la 20 iunie a.c. un plan de măsuri menit să
timp şi de calitate a praşilelor la nal Hunedoara, încă nu s-a ter­ asigure dezvoltarea continuă a
porumb, sfeclă de zahăr, floarea- minat nici pînă acum prima pra­
creşterii animalelor şi sporirea
şilă la cultura porumbului, iar productivităţii acestora.

soarelui şi cartofi. în gospodării colective ca cele Orăştie 53,2 •/,

In general gospodăriile agricole din Mihalţ, Nădăştie, Galda etc. Brad 53.2 •/, Gafa penfru campania
colective din raioanele Orăştie, s-a făcut prea puţin faţă de po­ Sebeş 52,4% de vară
sibilităţi. In raioanele amintite
Sebeş şi Ilia au obţinut rezultate
bune la întreţinerea culturilor, şi în oraşele regionale Hunedoara

punînd astfel baze sigure recol­ şi Deva praşila Il-a la porumb lila 39,9°/, Printr-o judicioasă organizare a
telor mari din acest an. In ra­ s-a aplicat pînă la 20 iunie pe muncii, lucrătorii de la secţia meca­
ioanele amintite şi în altele, pra­ numai 14,1 şi respectiv 32 la sută
şila a Il-a la floarea-soarelui, din suprafaţa cultivată cu această Alba 32 •/, nică a G.A.S. din Orăştie, au reuşit
ca pînă în ziua de 13 Iunie a.c. 6ă
sfecla de zahăr şi cartofi este plantă.
aproape terminată, iar pe supra­ Pentru justificarea rămînerii în Haţeg 28,8 °/f execute în întregime reparaţiile la
utilajul agricol ce va fi folosit în

feţe întinse s-a executat şi cea urmă se pot găsi desigur nu­ Deva 26,5% campania de vară.
de a IlI-a praşilă. Drept rezultat, meroase motive. Dar nu de a- Hunei'oara 14,170
pînă la 20 iunie — pe regiune — cestea este nevoie, ci de o muncă Revizuite şl reparate, cele 10 com­
potrivit datelor comunicate bine şi 3 prese de balotat paie, au
mai concretă, mai operativă des­ şi fost repartizate brigăzilor de
făşurată de către organele raio­ cîmp.

Consiliului agricol regional, pra­ nale sau orăşeneşti de partid şi
de stat, de către organizaţiile de
şila a Il-a la floarea-soarelui s-a partid şi consiliile de conducere Exploratoi ii noului AU ÎNFLORIT GINGAŞELE HORTENZII.

executat pe 93,8 la sută, la sfecla ale G.A.C. pentru mobilizarea oa­ De multe ori se intîmpla ca la- lor 'două motoare atunci cind se i
menilor la muncă, pentru termi­
de zahăr pe 97,5 la sută şi la car­ narea într-un timp cît mai scurt
şi de calitate a volumului de lu­
tofi pe 94,1 la sută din suprafaţa crări de întreţinere, stabilit a se
cultivată cu aceste plante.

Organizaţi pe brigăzi şi echipe,

minorul să fie oprit din cauze care. cere acest lucru,

in prezeiit, ar jxuteq fj considerate Nici dispozitivul pentru confecfio-

Şhau reînnoit angajamente! animai neîntemeiuie Apa rezultată de la ră- narea garniturilor^ de... cauciuc Ta‘toă- . ţ » __B i ¦ sem estrial kid e p lip U
circa liniei a a colectată într-un ba- te cuplajele agregatelor nu este lip-
zin şi evacuată 'a canal cu ajutorul de importantă. El a înlocuit folo-

i La începutul anului, colectivul mi­ brigăzile de mineri au adus o contri­ unor pompe Dar. din lipsă de garni- sirea •’Preduc‘:lei“ cu un dispozitiv C. S. H. Laminorul agregatelor şi' reducerea rebutu­ I.F. Baia de C r i ş
nei Lupenl s-a angajat să extragă buţie de seamă la aceste rezultate rilor sub procesul admis, colec­
peste sarcinile de plan, 10.000 tone cele conduse de Petre Constantin, luri. aceste pompe. Ia un moment Cj Yeuasi§ură^confecţionarea rapidă şi de 650 mm. tivul de muncă al laminorului de Printre colectivele care şi-au
cărbune cocsificabil, să mărească fraţii Sabin şi loan Ghioancă, Ioan de bună calitate a garniturilor res­ realizat înainte de termen sarci­
productivitatea munGil la 1,130 tone Aslău de la sectorul III, Andrei Lu- dat nu mai puteau funcţiona. Si a- pective. Ca urmare a muncii entuziaste 650 mm. a realizat 4.000.000 lei nile de plan pe primul semestru
pe post şl să realizeze o economie depuse de laminatorii hunedo- economii la preţul de cost. al anului, se numără şi colectivul
la preţul de cost de 1.500.000 lei. caei, Iosif Molnar de la sectorul IV B, lunci se oprea luminarea bino, la în­ lată doar cît.eva din lucrurile „mă­ reni, laminorul de 650 mm. şi-a I.F. Baia de Criş, raionul Brad
Sava Bacanu, Ladislau Coş, Andrei depărtarea apei cu alte mijloace. runte“, dar pline de importantă * Cele mai bune rezultate au fost In ziua de 15 iunie, graficul rea
Printr-o bună organizare a întrece­ îndeplinit planul semestrial de lizărilor de aici oglindea îndepli
rii socialiste, în care sînt antrenate, Ciuciu, Mihai Doroftei de la secto­ După ce s-a gindit Iu mai multe ce s-au realizat in ultimul timp la producţie, cu 9 zile înainte de înregistrate de schimbul condus nirea planului semestrial în pro
pe bază de angajamente concrete rul I B, Ioan Taloş şl Mihai Dorner termen. Gospodărind cu grijă porţie de 100,5 la. sută. Cele mai
peste 80 de brigăzi, a folosirii depline materiale din core s-ar putea confec­ laminorul de 800 mm al marelui de ing. Ioan Banciu care, printr-o bune rezultate aparţin echipelor
a utilajelor, in primele 5 luni ale anu­ sectorul I A. metalul şi laminînd la toleranţe bună organizare a muncii, şi-a conduse de muncitorii Stelian
lui s-a realizat o productivitate de ţiona garniturile si care ar ..face fa­ combinat hunedorean. înfăptuirea lor negative, laminatorii au economi­ depăşit cu regularitate sarcinile Negru, Nicolae Negru, Ioan Sida,
1,163 tone pe post. Pe această bază, Pe baza creşterii productivităţii sit aproape 900 tone metal. Prin de plan, îmbunătăţind simţitor Nicolae Bogdan şi alţii.
minerii din Lupeni au extras în cele ta“ in locul garniturilor de piele, este rezultatul preocupării inovato­ creşterea productivităţii muncii,
muncii şi îmbunătăţirii calităţii cărbu­ linarul Andrei Constantin şi-a pus rilor de aici. adevăraţi exploratori folosirea la întreaga capacitate a calitatea laminatelor. Examenul de diplomă
5 luni care au trecut 30.808 tone căr­ nelui s-a realizat o economie la pre­ întrebarea ¦ deşeurile de tcxlolil. din ai. noului în tehnică, cei care ne-au N. MARIN
care scoatem noi gulere pentru la­ obişnuit ca atunci cînd ii vizităm corespondent
bune peste prevederile planului. ţul de cost, în numai 4 luni, de găre. oare nu le-am mai putea între­ să ne prezinte noul în munca lor.
783.000 lei. buinţa ? încercările cu garnituri din —Programul de lucru s-a termi­
Este demn de remarcat faptul că in lextolil n-au dat greş. Sînt acum va­ nal demult. La lumina lămpii de
Succesele ob[inule au constituit lorificate şi deşeurile de textolit şi neon cîfiva oameni stau apleca(i dea­
luna mal, toate sectoarele productive pentru mineri un nou imbold. Zilele supra unei planşete. Se consultă
se realizează impártante economii.
şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile trecute ei şi-au reînnoit angajamentul Uneori banda laminată nu putea pentru un moment şi apoi îşi conti­
anual la 40.000 tone de cărbune. fi împinsă înainte, una din role ne- nuă fiecare calculele la cile o ma-
de plan lunare, fapt ce a permis co­
In primele 10 zile din această lună fund actionata. Aşa se lucrase pina '‘
lectivului minei să extragă peste pre­ s-au extras deja 3000 tone de cărbune
peste plan. Aceasta dovedeşte că an­ atunci, cu întreruperi provocate dc de vcdere comnn asuPra principale- P e adresa redacţiei
vederile planului cantitatea de 10.435 gajamentul îmbunătăţit se va realiza
şi depăşi. supraaglomerarea liniei. Oamenii l°r probleme care urmează să fie
tone cărbune. Rezultatele cele mat

bune le-au obţinut colectivele sectoa­ A. MICA n-au stat insă pasivi: ei au găsit „atacate“. Este vorba de imbunătăti- Intr-o telegramă adresată redacţiei de către colectivul de La grupul şcolar minier din Brad
relor III, IV B, I B şi IV A, tar dintre corespondent rezolvare şi acestei probleme. In ur- rile ce vor fi aduse curînd in pro­ conducere al Fabricii chimice din Orăştie se spune : Colectivul ş-au încheiat recent examenele de
na unui studiu aprofundat, calculele cesul de producţie. Să nu-i înlreru- susţinere a proiectelor de diploma
minufioase, făcute de maistrul prin- pem ccum pe inginerii Remus Pădu- de muncă al F.C. Orăştie, sub directa îndrumare a comitetu­ pentru viitorii maiştri mineri, elec-

Econom isesc m ate ria lo ! lemaios cipal de la întreţinere, loan Botu, au re şi loan Filimon, maiştrii Ioan Bo- lui de partid, raportează realizarea planului producţiei globale tro-mecanici, tehnicieni preparatori
şi marfă pe semestrul I la data de 20 iunie a.c., dînd în nu­ etc. Absolvenţii şcolii au dovedit cu
fosl verificate in practică şi au co- tu şi Cornel Fleşa. din studiul lor. mai cinci luni peste plan economii de 1.566.000 lei. acest prilej o bună pregătire. Bobar
Ioan, Herman Teodor, Rusu Gheor­
O mate atenţie o acordă colectivul sectorului XI investiţii de la respuns. Rolei acţionate i s-a adaptat Dispozitivul pentru evacuarea lingou- ghe, Vias Gabriela şi alţii, în ca­
drul examenelor, au venit cu propu­
E.M. Petrila reducerii consumului de material lemnos Acest lucru se re- un motor de o putere mai mare. care rilor din cuptorul ni propulsie în neri concrete privind organizarea
sectoarelor miniere, automatizarea
ilectă în gospodărirea cu mai multă grijă a materialului respectiv, re- transmite mişcarea, de rotaţie şi celei- perioada reparaţiilor, cel care va procesului de producţie etc. Pentru
buna lor pregătire ei au oblinut
iolosirea Iui de cite 3-4 ori la susţinerea provizorie, folosirea pe scară leite role prin intermediul unui lanţ fi folosit pentru fixarea malerialu- Mari cantităţi de legume livrate numai medii de zece.

largă a armăturilor metalice. cu eclise. lui la fierăstraiele de tăiat la cald Lucrătorii de la secţia Deva, din 6.350 kg mazăre. 2.700 kg morcovi, DINEŞ LOGHIN
Pentru înlocuirea în mare măsură a materialului lemnos, în prezent cadru] G.A.S. Bîrcea, livrează organi­ 6.900 kg cartofi şi altele. corespondent
O altă îmbunătăţire adusă de mai- şi cel de călire superficială a şine- zaţiilor comerciale mari cantităţi de
se experimentează folosirea plăcuţelor prefabricate de beton, care voi legume. Incepind cu data de 24 iunie, aşa Concurs sanitar
îi folosite la podirea canalelor. S-a preconizat, de asemenea, folosirea slrul Botu este şi adaptarea unor lor de rulare a macaralelor, vor fi cum ne informează corespondentul
Pînă la această dală. ei au recol­ nostru tov. Alexandru Nichita, vor Pe stadionul sportiv din oraşul Ha-
plăcilor metalice recuperabile în locul dulapilor de cherestea la cofra- motoare mai puternice la dispozi- în curînd rodul strădaniilor neobosi- tat şi livrat 29.388 kg spanac, 30.507 fi recoltate şi livrate varză, ardei şi
roşii.
jele de betonare. tivul de ridicare a cajei de blocuri (Hor exploratori ai noului in t.eh- kg ceapă verde, 13.307 kg ridichi,
Procedind astfel, pe sector a fost înregistrată pînă acum o eco­ 11.000 kg salată, 9.200 kg gulioare,
S-au introdus şi plăci cu găuri longi- nică.
nomie de circa 45 m.c. lemn de mină.
B. CONSTANTINESCU tudinale, care permit deplasarea ce- I. CIOBANU

corespondent

leg a avut loc un concurs de veri­

Brigada artistică de agitaţie Muncind Obţin rezultate bune în munca Recolfează ficarea cunoştinţelor sanitare la oare
a fabricii ,.Ardeleana" din Alba au luat parte membrii grupelor sa­
lulia este' bine cunoscută mun­ la întreţinerea căii Muncitorii şi tehnicienii întreprinderii de gospo­ furaje nitare de la fabrica de conserve,
citorilor pentru programele ei dărie orăşenească Orăştie obţin, lună de lună, rezul­ Şcoala medie mixtă (2 grupe), coo­
reuşite. In prezent brigada pre­ Lucrătorii districtului L. 3 Bră- tate bune în muncă. Pe luna mai, de pildă planul La GM.S. Sinlă- perativa meşteşugărească. „Retezatul“
găteşte un nou spectacol. nişca, din cadrul secţiei L. 7 De­ producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de tr.ărie Orlea, raio­ şi din cartierele oraşului.
va depun eforturi susţinute pen­ 107,6 la sută, iar pe primele cinci luni ale anului in nul Haţeg, acţiunea
IN FOTOGRAFIE: Scenă de tru a crea trenurilor condiţii proporţie de 111,3 la sută. Totodată, în primele 5 luni de stringere a fu­ Participanţii au dat dovadă de o
de deplină siguranţă a circulaţi­ ale anului, s-au realizai economii la preţul de cost tn rajelor este în pli­ bună pregătire, executind reuşite de­
Ia repeti(ii. ei. Rezultatele muncii depuse au valoare de 383.000 lei. nă desfăşurare. monstraţii practice.
fost confirmate de recenta veri­
ficare efectuată de organele de Zilele trecute, într-un cadru festiv, consiliul local Pînă în ziua dc Pe primele trei locuri s-au clasat
control cu vagonul special de al sindicatelor Orăştie a înmînat I.G.O. Orăştie di­ 22 iunie s-a recol­ in ordine grupele sanitare ale coo­
măsurat calea. Cu acest prilej s-a ploma de întreprindere fruntaşă pe raion, în anul tat finul natural perativei meşteşugăreşti „Retezatul“,
constatat că linia de pe raza dis­ 1962 în întrecerea socialistă la ramura gospodărească. de pe 100 ha, or- şcolii medii mixte şi fabricii de con­
trictului a fost bine întreţinută, zul-masă verde de serve.
aparatele înregistrînd doar 10 T. LAZĂRESCU pe 15 ha, iar seca­
corespondent ra furajeră a fost N. SBUCHEA
puncte, faţă de 1.200 înregistrate însilozală (480 l.). corespondent
la măsurătorile efectuate în anul ANA MUNTEAN
Se înfrec cele m a i b u n e
corespondentă

1962. S p ecta co l în p re m ie ră la G helar formai-ii a r f i s î i e e
La obţinerea acestui frumos
De curînd, echipa de teatru a clu­ sebit succes. La reuşita acestuia a La Alba lulia are loc azi, 23 iu­
succes a contribuit întregul co­ bului minier din Ghelar a prezentat contribuit întregul colectiv de artişti nie, trecerea în revistă a celor mal
lectiv al districtului L. 3 Bră- în premieră piesa „Steaua fără nu­ amatori Ga şi regia, semnată de La­ bune formaţii artistice participante
nişca, condus de comunistul me“ de Mihalţ Sebastian. Spectaco­ tino Wiliam. la cei de al Vll-lea concurs al ar­
Gheorghe Rusu, evidenţiindu-se lul, ce a avut loc pe scena clubului tiştilor amatori. Peste 500 de amatori
din localitate, s-a bucurat de un deo­ IOAN RADU de la căminele culturale şi cluburi
în mod deosebit lucrătorii Ilie corespondent se vor întrece pe scenele Casei ra­
ionale de cultură şi grădinii de vară
Groza, Ioan Ripas şi alţii. a cinematografului „Victoria".

GHEORGHE GROAPĂ
şeful staţiei C.F.R. Brănişca