Page 78 - 1963-06
P. 78

PAG. 2                                                                                                                       DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                        EM22î3b$5ÉtS                  Nr. 2640

                                                                                                                                                                                                                                                                                          M J P im i SÂMBO

                                                                                                                                                                                                                                                                                         SAMBO este un sport relativ         tele guletinului ladjik, kuresul ca-
                                                                                                                                                                                                                                                                                      recent în Uniunea Sovietică. El
                                                                                                                                                                                                                                                                                      se. practică din ce în ce mai mult,    zah şi kurakul uzbek, in 'talaria
                                                                                                                                                                                                                                                                                      paralel cu luptele clasice (greco-
                                                                                                                                                                                                                                                                                      romane).                               şi Başkiria prinderile de „centură“

                                                                                                                                                                                                                                                                                        Istoria sa este legată în primul     (brîu), specifice în acest» părţi.
                                                                                                                                                                                                                                                                                      rînd de numele lui Anatoli Kara-
                                                                                                                                                                                                                                                                                      lampiev. In anul 1920, pe cînd              Sambo cuprinde procedeele teh­
                                                                                                                                                                                                                                                                                      era student, Karalampiev s-a gin-
                                                                                                                                                                                                                                                                                      dit să creeze un nou gen de lup­       nice a circa 20 de feluri
                                                                                                                                                                                                                                                                                      te care să îmbine cele mai bune
                                                                                                                                                                                                                                                                                      procedee tehnice proprii diferite­     de lupte practicate în dife­
                                                                                                                                                                                                                                                                                      lor lupte practicate de popoarele
                                                                                                                                                                                                                                                                                      U.R.S.S. In acest scop, el şi-a pe­    rite republici sovietice. Prima sec­
                                                                                                                                                                                                                                                                                      trecut vacantele în Caucaz, în Asia
                                                                                   Cum yed e                                 K raleşova                                 Peştii nu sînt mufi                                                                                           centrală şi în alte regiuni unde       ţie de sambo a început să func­
                                                                                                                                                                                                                                                                                      se practicau asemenea sporturi,
                                                                                                                                                                                                                                                                                      studiind stilul de luptă şi în spe­    ţioneze în 1934, iar primul cam­
                                                                                                                                                                                                                                                                                      cial „priza", făcînd numeroase în­
                                                                                      După cum se ştie, în Uniunea So­          Descriind experienţele efectuate de        încă în anul 1923 o publicaţie ştiin­                                                                      semnări şi schiţe. Astfel, în Cau­     pionat al U.R.S.S., care a reunit
                                                                                   vietică a fost descoperit un fenomen      specialiştii Institutului de biofizică al  ţifică de specialitate scria că peştii                                                                        caz el a studiat luptele cidaoba,
                                              In gările Kiev,                      fiziologic neobişnuit: capacitatea tine­  Academiei de Ştiinţe ia U.R.S.S. în sco­   reacţionează la sunete. „Cînd fluieri,                                                                        care abundă în piedici şi excelea­     56 de concurenţi, a fost disputat
                                           Moscova, Lenin­                         rei Roza Kuleşova de a „vedea“ cu         pul studierii şi explicării fenomenu­      somnul pigmeu (Amiurus nebulosus) se                                                                          ză în acţiuni la „picior" şi lupte­
                                           grad, Roslov, Iiar-                     degetele. Roza a fost examinată de        lui respectiv, profesorul Niurberg         apropie înot“. Doi peşti din aceeaşi                                                                          le azerbaidjene giuleh, cunoscute,     în 1939. Incepînd din 1947, cam­
                                           cov ele. s-au insta­                    cei mai de seamă specialişti sovietici    arată că în camera obscură, Roza n-a       specie au reuşit să deosebească su­                                                                           de asemenea, pentru acţiunile de
                                           lat de curind au­                                                                 putut distinge desenele şi textele pe      netele graiului omenesc. Somnul | Si-                                                                         picioare; în Asia centrală — lup-      pionatul de sambo se desfăşoară
                                           tomate care se a-                       în domeniul fiziologiei şi oftalmolo­     care le „vedea“ la lumină foarte pu­       lurus glanis) reacţionează cînd sînt
                                           seamănă cu o car­                                                                 ternică.                                   chemaţi. Boiştea (Phoxinus lacvis) poa­                                                                                                              anual cu participarea a peste 160
                                           te de mari dimen­                       giei. Au fost emise diferite ipoteze                                                 te elco'cbi cu precizie dintr-un no­
                                          siuni pusă sub sti­                      cu privire la explicaţia acestui feno­      In ceea ce priveşte concluziile care     ian de sunete pe cel emis de prada                                                                                                                   de luptători.
                                          clă. Un călător a-                                                                 se desprind din cercetările efectuate      sa. Cînd sînt neliniştiţi peştii pro­
                                           pasă pe un buton                        men.                                      pînă acum, omul de ştiinţă sovietic        duc piuituri şi pocnete. Nu degeaba                                                                                                                       Meciul durează zece minute. Lup­
                                          pe care scrie nu­                          Intr-un articol apărut în ultimul nu­                                              „Toboşarul" a fost denumit astfel. La
                                          mele localităţii in                                                                declară că a fost confirmat faptul că      o experienţă efectuată într-un acva­                                                                                                                 tătorii sînt împărţiţi în opt cate­
                                          care vrea să plece                       măr ai revistei „Priroda“, savantul so­                                              rium, un drac de mare (Trachinus
                                          cu trenul ţi pagi­                       vietic Niurberg scrie că capacitatea      organismul viu are anumite posibili­       draco) s-a întreţinut foarte vioi cu                                                                                                                 gorii de greutate. Victoria prin tuş
                                          nile de aluminiu                                                                                                              partenerul său. Cînd un banc de
                                          ale acestei cărţi se                     Rozei Kuleşova de a „vedea“ cu de­        tăţi nebănuite, oare pot fi dezvoltate     scrumbii îşi schimbă direcţia se pro­                                                                                                                este obţinută pentru o cădere pe
                                          pun in mişcare, în                       getele se bazează pe sensibilitatea                                                  duce un fenomen de oscilaţie la ho­
                                          cîteva secunde, iar                                                                prin antrenament. In articol se subli­     tarul dintre corpul peştelui şi apă,                                                                                                                 spate sau trîntire.
                                          pasagerul poale citi                     pielii, în special la lumină. După pă­                                               avhul drept rezultat un sunet carac­
                                          pe una din pagini                        rerea lui, mecanismul de percepere        niază că au fost găsiţi încă cîţiva        teristic asemănător unui fluierat. în­                                                                                                                    Sambo este un sport practicat
                                          numărul trenului                                                                                                              trucât s-a stabilit că unele soiuri de
                                          pe care trebuie să-l                     are proprietăţi întru totul similare cu   oameni care, după antrenament, au în­      peşti emit diferite sunete ca semnale                                                                                                                din ce in ce mai mult, mai ales în
                                          ia, ora la care plea­                    cele ale mecanismului de percepere                                                   de chemare, de alarmă sau de peri­
                                          că el, durata călă­                      al retinei ochiului.                      ceput, de asemenea, să distingă cu         col această descoperire urmează să fie                                                                                                               rînthil studenţilor. In fiecare an
                                          toriei pînă în loca­                                                                                                          folosită la primele experienţe acus­
                                          litatea respectivă ţi                                                              degetele culorile, deşi cu mai puţin                                                                                                                                                            la Moscova se organizează campio­
                                          preşul de cost al                                                                                                             tice de pescuit.
                                          biletului.                                                                         succes declt le distinge Kuleşova.                                                                                                                                                              nate universitare.                             ,

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            f

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Prim a „cutie p o ştală“

                                                                                   Realizări aîe chirurgilor francezi                                                                                                                                                                   In I486, portughezul Bartolomeo      torii care plecau în India, lăsau la
                                                                                                                                                                                                                                                                                      Diaz a descoperit în partea de sud     mal, sub o piatră mare, diferite
                                                                                          La două spitale din Franţa, la Dijon şi Mulhouse, chirurgii au rea­                                                                                                                         a Africii un cap care intră adine în   scrisori. Cînd pe lîngă Capul Bunel
                                                                                     lizat performanţe care pînă atunci păreau de neatins. Ei au „cusut“ o                                                                                                                            mare. El l-a denumit Capul Furtu­      Speranţe treceau corăbiile care se
                                                                                                                                                                                                                                                                                      nilor. Mai tîrziu, i s-a spus Capul    întorceau în Europa, acestea ridi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                      Bunei Speranţe.                        cau scrisorile şi le împărţeau celor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             cărora le erau adresate.
                                                                                                                                                                                                                                                                                        La Capul Bunei Speranţe, coră­
                                                                                                                                                                                                                                                                                      biile se opreau ca să-şi completeze      Piatra care a servit drept prima
                                                                                                                                                                                                                                                                                      rezervele de apă. Atunci naviga-       cutie poştală se păstrează şi astăzi.

                                                                                   mină tăiată şi un braţ smuls ale u nor oameni aocidentaţl.

                                                                                   Cazul lui Alain Vachey, şofer din Dijon, este neobişnuit. La 7 februa­

                                                                                   rie 1962, tînărul şofer de 23 de ani trebuia să încarce şi să descarce bare

Enigma iacului Baical                                                              de fier. La un moment dat, o bară d e 600 kg i-a căzut pe braţ smulgîn-                 Căţărat pe ca­
                                                                                   du-î din umăr. Transportat de urgen tă la spital, tînărul a fost supus unei          rapacea uriaşei
   ©ricine vizitează Baicalui, trebuie    cime de aproape 400 m, unde pînă         experienţe chirurgicale fără precedent. După o muncă de peste patru ore,             sale prietene, că­
să intre şi in dădiirea de la capă­       acum nu a pătruns nimeni.                doctorul Paul Aupecle a reuşit să-l coasă vasele, arterele şi muşchii, Iar           ţeluşul „Jo Jo" ia-
tul ele est al Angarei. Aici se află                                               două luni mai târziu la o a doua Intervenţie, a fost realizată sudura osu­
un muzeu unic în lume, aparţinând           Dar oamenii de ştiinţă simt preo­      lui humeral. Mecanoterapia a comp] etat apoi eforturile chirurgului, re-             ce o plimbare prin
Institutului de cercetări ştiinţifice în  cupaţi nu numai de problemele vii­       dlnd braţului mobilitatea. La sfîrşitul anului trecut, braţul a putut fi con­        grădina Institutu­
domeniul limnologiei al secţiei sibe­     torului, ei încearcă 6ă găsească şi      siderat salvat.                                                                      lui pentru reptile
riene a Academiei 'de Ştiinţe a           cheia enigmelor antice ale lacului.                                                                                           din Silver Spring
U.R.S.S. In acest muzeu se poate          Desigur că enigmele sînt din ce în            Un alt succes, unic în analele chirurgiei franceze, îl constituie acela         (statul Florida din
afla uimitoarea poveste a lacului-gi-     ce mai puţine.                           al lui Pierre Tchedy din Mulhouse La 29 martie 1962, în timp ce                      S.U.A.). După cit
gant, enigmele lui, pentru dezlegarea                                              tăia cabluri electrice cu fierăstrăul circular, acesta a suferit un accident.        se pare, marea
cărora au lu.ptat cîteva generaţii de       Există o problemă nerezolvată          Pînza fierăstrăului i-a retezat mina d e la încheietura pumnului. Chirurgul          broască ţestoasă
oameni de ştiinţă.                        pînă Ia capăt — origina lacului, fau­    spitalului din localitate a intervenit imediat şi în timpul operaţiei, care          de Galspagos nu
                                          na şi flora acestuia. Nu este oare       a durat cinci ore, a înlocuit nervii smulşi cu nervi de pisică, iar ten­             are nimic împotri­
   Cercetările începute în urmă cu un     uimitor faptul că din cele 1.800 de      doanele cu material plastic, care s e resoarbe pe măsura refacerii ţe­               va felului do a
veac slot continuate acum de colec­       specii de plante şi animale acvatice     suţii rilor.                                                                         călători al amicu­
tivul tânărului institut. Nouă labora­    1.200 sînt proprii numai Baicaluiui?                                                                                          lui ei tovarăş de
toare se ocupă de studierea lacului       Se impune concluzia că din momen­             •In octombrie, muncitorul a simţit cum îi revine viata în degele. Sân­          drum.
Baical.                                   tul apariţiei lui, adică în decurs de    gele şl-a reluat circulaţia. Aslăzi, P ierre Tchedy se foloseşte de mina
                                          20 milioane de ani, lacul nu a fost      sa ca şi înainte de accident.
  B. K. Moskalenko, doctor în şfciinte    niciodată legat direct de mare. „Da,
biologice, colaboratorul acestui insti­   nu a fost legat" — afirmă cunoscutul                                                                     C Ă 0®0                                                                                                                            Cine a adus cartoful în Europa
tut, studiază resursele de peşte din      cercetător acad. L. S. Berg. De când
adîncul lacului. Visul din totdeauna      lumea şi pămîntul lacul a avut apă                                                 A J îl                                                                                                                                                      In piaţa orăşelului german Oifen-   sub comanda sa să consume cartofi,
al oamenilor de ştiinţă a fost să va­     dulce. „Nici un fel de elemente ma­                                                                                                                                                                                                         burg se înalţă statuia renumitului     apoi a adus câţiva cartofi şi in Spa­
lorifice pământul din adânc.              rine în fauna şi flora Baicaluiui nu au  8 Comuna cu cea mai scurtă cu cei mai mare venit personal ? ecuadoriali ? El este situat la 50                                                                                                     marinar englez Francisc Drake, iar     nia, ds unde s-au răspîndit in Ita­
                                          existat şi nu există“ — sorie el în                                                                                                                                                                                                         inscripţia de pe piedestal indică că   lia, Austria, Germania şi Franţa.
  — Gînditi-vă — spune B. K. Mos­         1949.                                    denumire se află in Franţa ? Ea El încasează de la societăţile care de km spre sud de capitala Quito.                                                                                              •monumentul a fost ridicat în onoarea
kalenko — Baicalui are mai multă                                                                                                                                                                                                                                                      celui care în 1850 a adus cartofii       Mai tîrziu, în 1586, renumitul pi­
apă declt Marea Baltică. Natura a           — Dar cum de există în lac ani­        se numeşte Y şi are o populaţie •exploatează zăcămintele petroliere Vulcanul are înălţimea de 5.896                                                                                                în Europa, salvînd populaţia acestui   rat englez Walter Raleigh a adus
creat aici condiţii uimitoare — un        male care trăiesc în Caspică şi Marea                                                                                                                                                                                                       orăşel de spectrul foametei.           csartofi din statui Virginia — Ame­
conţinut bogat în oxigen, hrană din       Neagră, cîteva specii de moluşte, raci   ¦de 155 uc locuitori.                     ale ţării la fiecare 200 de minute metri, iar craterul său — un dia­                                                                                                                            rica de Nord — în Irlanda şi An­
abundenţă. Totuşi numai a cincea          şi viermi? — s e , întrebau oamenii                                                                                                                                                                                                            Realitatea este însă că nu Drake    glia. Drake a fost printre primii care
parte a lacului este populată cu peşte    de ştiinţă. Şi tot ei au răspuns: o      8 Scriitorul cel mai „activ“ din o sumă egală cu câştigul anual al metru de 700 metri. De la altitu­                                                                                               a fost primul care a introdus aceas­   au adus cartofi în Europa. Lui îl
de valoare industrială.                   parte considerabilă din fauna Baica­                                                                                                                                                                                                        tă plantă atît de preţioasă în ve­     revine totuşi meritul de a fl fost
                                          luiui este de origină marină. Această    lume este autorul de romane poli­ unui funcţionar străin. Săptămînai dinea de 4.700 metri conul său                                                                                                chiul continent şi statuia ar fi tre­  primul care şi-a dat seama că prin
  Trebuie transformată fauna Baica-       ipoteză a fost emisă de prof. G. I.                                                                                                                                                                                                      -  buit dedicată altuia.                  consumul cartofilor scorbutul poate
Iului, Înlocuite speciile de coregoni     Vereşciaghin. Ar fi mai just să se       ţiste american Erle Stanley Gard-         el încasează cca. 40 milioane  de                                                                                                                                                               fi prevenit, şl chiar vindecat. De
puţin valoroşi — peleade (Corego-         admită — afirmă el — existenţa în                                                                                             este acoperit cu zăpezi veşnice. UI- •-                                                                          Astfel, cea mai veche indicaţie     aceea, pe vapoarele comandate de
nuş peled), ciri (Ceregonus nasus),       urmă cu 100 milioane de ani în Asia                                                                                                                                                                                                         despre existenta cartofului provine    el consumarea mîncărurilor de car­
nelma (Sten.odus leucichtys nelma),       Centrală a unui vast bazin maritim,      ner ? El dictează pînă la 10.000 de franci elveţieni.                                tima erupţie a acestui vulcan a                                                                               din Peru din perioada premergătoare    tofi era obligatorie.
muscuni ,(Coregonus muskun) şi            din care să fi făcut parte şi actua­                                                                                                                                                                                                        erei noastre, unde această plantă
atunci lacul va deveni un adevărat        lul Baical,                              cuvinte pe zi şi poate lucra simul­ ® Cea mai mare cifră care are avut loc în anul 1904.                                                                                                                                                    In Europa, cartoful a cunoscut şl
depozit al belşugului.                                                                                                                                                                                                                                                                figurează drept ornamentaţie pe ur­    numeroase eşecuri înainte de a de­
                                            Disputele oamenilor de ştiinţă au      tan la 7 romane. Despre calitatea o denumire este un centilion, dar 8O lege din California prevede                                                                                                                                        veni un aliment principal pentru
  Această problemă este inclusă în        continuat zeci de ani. In cele din                                                                                                                                                                                                          nele funerare. In lucrarea lui Per-    unele popoare. Multă lume credea că
•schema generală de folosire comple­      urmă, majoritatea cercetătorilor în­     lor să nu mai vorbim...                   ea are semnificaţii deosebite în că numai cetăţenii care posedă un                                                                                                                              trebuie consumate frunzele plantei,
xă a resurselor Baicaluiui, despre care   clinau spre ipoteza lui Berg. Păre­                                                                                                                                                                                                         •du Cieca „Cronica peruviană“, apă­    care după eum se ştie, sînt otrăvi­
ne-a vorbit V. V. Bogdanov, candi­        rea acestuia a devenit firul condu­      • Greutatea atmosferei Pămîntu- diferite ţări ? Astfel, în Anglia şi permis de vînăloare au dreptul să
dat în ştiinte geografice, conducător     cător în cercetările lor.                                                                                                                                                                                                                   rută în 1553, se aminteşte că incaşii  toare. Din această cauză, mult timp
•ştiinţific al institutului. Pe oamenii                                            lui este evaluată la aproximativ Germania centilionul este egal cu pună curse de şoareci ?
de ştiinţă îi interesează cum să spo­       Dar iată că recent s-a făcut o des­                                                                                                                                                                                                       cultivau cartoful, care apoi s-a răs-  s-a presupus că întreaga plantă este
rească rezervele de peşte, dezvolta­      coperire, care se pare că răstoarnă      5.000.000.000.000.000 tone ? De unde 10 la puterea 600, cifra 1 urmată ® In Minnesota este interzis
rea industriei de celuloză şi hîrtie      părerea despre natura lacului stră­                                                                                                                                                                                                         pîndit pe întreg continentul ameri­    dăunătoare. Chiar şi unii „doctori“
şi a altor ramuri ale industriei. Toto­   vechi. In martie a.c., in culegerea de   şi expresia; uşor ca aerul...             de 600 de zero-uri. In Franţa cen­ prin lege ca lenjeria de damă şi
dată, ei sînt oarecum Îngrijoraţi ca      rapoarte a Academiei de Ştiinţe a                                                                                                                                                                                                           can.                                   din epoca respectivă decretau car­
nu cumva reziduurile uzinelor de ce­      U.R.S.S. a apărut o comunicare. Geo­     ® Cel mai greu nou născut în tilionul este egal cu 10 la puterea bărbătească să fie întinsă la uscat
luloză să infecteze apele lacului, să     logul V. V. Samsonov a descoperit                                                                                                                                                                                                              Conform datelor Istorice certe,     toful dăunător, tar mulţi oameni sub
dăuneze băştinaşilor lacului, obiş­       pe malul răsăritean al Baicaluiui, la    lume s-a născut în Turcia în 1961 303,1 urmat de 303 zero-uri.                       pe aceeaşi fringhio ?
nuiţi cu apă curată ca cristalul.         o adincime de 2.445—2.740 m, rămă­                                                                                                                                                                                                          meritul aducerii cartofului în Eu­     influenta lor protestau împotriva
                                          şiţe de scoici antice... moluşte ma­     şi avea o greutate de 10,880 kg,            ® Recordul teatral îl deţine pie­          8 Ministerul poştelor din Japo
   Un loc de seamă se acordă şi pers­                                              iar cel mai uşor nou născut a îost        sa lui W. A. Smith „Beţivul“ ?             nia a dat dispoziţia ca posesorii                                                                             ropa revine de fapt spaniolilor. Con­  cultivării lui.
pectivelor institutului. Acesta are pla­  rine.                                    un copil din Anglia în greutate           Prezentată la Los Angeles pentru           de cîini răi şi de „alte animale pe­
nuri interesante. A fost elaborat pro­      — Asemenea moluşte nu puteau fi        totală de 283 grame ?                     prima dată la 6 iulie 1933, ea n-a         riculoase“ să nu mai primească poş­                                                                           dotierul spaniol Pizzarro a fost pri­
iectul unui uriaş acvarium experi­                                                                                           părăsit de atunci scena şi pînă la
mental, în care se poate crea arti­       aduse în regiunea Baicaluiui de apele      ® Cel mai înalt om din lume a           10 octombrie 1959 a fost prezentată        ta ia domiciliu ? Pe viitor iubito­                                                                           mul care a obligat pe soldaţii de
ficial o adincime pînă la 500 m. In       curgătoare. Ele au pătruns pe noile      fost Uobert Pershing Wadiow care          de 9.477 ori.
curind se va termina construirea na­      teritorii numai aduse de apa mării       măsura 2,70 m ? El a murit la 15                                                     rii de animale vor trebui să se de­
vei „Vereşciaghin“, denumită astfel       — au declarat specialiştii.
în memoria eminentului cercetător                                                  iulie 1960.                               ® Cel mai înalt vulcan de pe plaseze personal la oficiile poştale
al Baicaluiui, care a creat aici pri­       — Atunci, ce este Baicalui? — l-am
                                          întrebat pe V. V. Bogdanov. A făcut      0 Emirul din Kuweit este omul pămînt este Kotopaski din Anzii ca să-şi ridice corespondenţa.
ma staţie de cercetări ştiinţifice în     el cîndva parte din mare sau s-a for­
domeniul limnologiei. Va fi o origi­      mat independent?                                                        Despre... paradis
nală filială plutitoare a institutului,
cu cîteva laboratoare, cu cameră de         — Nu vom face afirmaţii catego­           „In aceste ţinuturi îndepărtate se     europeni, navigatori olandezi, întorşi     mai mare decît pasărea. Manucoda                                                                                  II cM m 7 1 A
luat vederi. Cu ajutorul acesteia, oa­    rice — ne-a răspuns omul de ştiinţă.     găsesc din abundenţă zburătoare stra­     din Noua Guinee. Şi nimeni nu s-a          regală, cu pene arămii şi roşii, cu un
menii de ştiinţă speră să poată cer­      Fără îndoială că descoperirea lui Sam­   nii, a căror frumuseţe este o adevă­      îndoit de adevărul spuselor lor, cînd      blazon verde pe piept, are în jurul                                                                           Un măgar cu dantură artificială
ceta adîncul lacului, să poată lămu­      sonov a confirmat ipoteza lui Vereş­     rată desfătare pentru ochi. Ele nu au     ne-au arătat nişte piei de pasăre para­    gîtului un guler de puf alb cu re­
ri lucruri pe care le prevedeau doar.     ciaghin. Dar, totodată a complicat       nici aripi, nici picioare, ei numai pene  dis, cărora indigenii, pentru o mai        flexe sidefii, iar din coadă îi .ies                                                                            Işimonji, pensiona- acum 29 de ani — tărîţe. Direcţia grădi­
Ihtiologii, de pildă, sînt convinşi că    foarte mult ideea despre istoria geo­    mari datorită cărora plutesc în aer,      bună conservare le tăiaseră aripile        două fire lungi care se termină cu                                                                            nii grădinii zoologice bietul măgar şi-a pier- nii zooiogiGe a coman.
vor putea afla mai mult despre dru­       logică a regiunii Baicaluiui. Pentru     hrănindu-se cu lumina soarelui, rouă      şi picioarele, Pînă şi savanţii vremii     nişte spirale verzi. Dyphyloda, una
murile pe care îşi depun icrele emu­      a crea un sistem armonios de con­        şi nectarul florilor. Aceste zburătoare   s-au lăsat înşelaţi, iar însuşi Linné      din speciile cele mai mici are pena­                                                                          din Tokio, este sin- dut unul după altul dg{ { Işimonji o
lii (Coregonus automnalis) — peşte        cluzii, sînt necesare cercetări .amă­    au forme felurite şi penele colorate      a descris aceste păsări numindu-le         jul de pe spate brun închis, pe piept                                                                         ,„  , dintn... Mîncînd din                                    r  J
unical, care naşte pui vii, din familia   nunţite. Sarcina noastră este să smul­   în roşu, auriu şi verde, asemenea         „apoda“ sau „păsări fără picioare“..       un plastron albastru irizat, capul şi                                                                         Surul măgar din lume ce Jn C0 mgl gr0U| în proteză din aliaj de
Gobiidae-lor. O treime din greutatea      gem naturii adevărul, să dezlegăm        unor nestemate. Sălbaticii preţuiesc      Mistificarea a durat aproape un secol.     pîntecele de un negru catifelat, în­
acestui peşte o constituie grăsimea       enigmele ei.                             mult aceste păsări, cu ale căror pene     Dar ştiinta nu respectă nici legen­        tre umeri o mantie albă, iar din coadă                                                                        cu o dantură artificia- ultimul timp renunţase cupru şi răşini de si­
lui foarte apreciată. Rezervele de                                                 îşi împodobesc capul după ce le           dele, nici poezia. Ornitologii au sta­     se curbează graţios două fire lungi
omilii reprezintă circa 500.000 de chin­                           A. VASILENKO    ucid cu săgeţi otrăvite... Am luat        bilit la faţa locului fapte incontesta­    formînd nişte cercuri de o perfec­                                                                            lă. Cu vîrsta — el are pînă şi la raţia sa de licon.
tale. Acest peşte trăieşte la o adîn-                                              de la sălbatici cîteva dintre aceste      bile. Printre altele eă pasărea paradis    ţiune geometrică.
                                                                                                                             are aripi puternice ca orice alt pă­                                                                                                                         Mamă grijulie
                                                                                   păsări minunate foarte bine conser­       săret, că se hrăneşte cu fructe, vier­       Este de la sine înţeles că indigenii
                                                                                                                             mi şi Insecte, cu ouă şi uneori cu         se împodobeau cu penele splendide                                                                               Potîrnichea este una     procedează astfel: In- îl cheamă; el pornesc
                                                                                   vate, pentru ca înălţimile Voastre        puii abia ieşiţi din găoace ai altor       ale acestor păsări şi europenii au                                                                            din păsările cele mai      tîi porneşte „mama", în şir In urma e i ; ul­
                                                                                                                             păsări. In sfîrşit că, în pofida colo­     rămas îneîntaţi de frumuseţea lor.                                                                            grijulii faţă de puii ei.
                                                                                   să poată admira aceste minunăţii şi       ritului ei fermecător, pasărea paradis     Acum cîţiva ani penele paradis erau                                                                           Martorii oculari po-       ea merge pînă la mij- timul vine „tăticul“.
                                                                                                                             face parte din aceeaşi familie cu vul­     la modă. La un moment dat nu se                                                                               vestesc că atunci
                                                                                   să constate că in adevăr ele nu au        garul şi nesuferitul corb. In loo de       purtau numai pene, ci păsări întregi                                                                          cînd o familie de po-      locul drumului, priveş- Rezultatele acestei
                                                                                                                             o voce dulce cum ar fi de aşteptat         împăiate, fixate pe imense pălării                                                                                                                                          precauţii sînt eviden­
                                                                                   nici aripi ca să zboare, nici picioare    de la o pasăre cu un penaj atît de         de pai. Şi dacă „sălbaticii“ sacrificau                                                                       tîrnichi trebuie să tra-   te  cu  atenţie  în   jur,         te : se întîmplă ex­
                                                                                                                             îneîntâtor, pasărea paradis emite ace­     cîteva păsări pentru penele lor, „ci­                                                                         verseze un drum, se
                                                                                   ca să stea pe ele“.                       laşi croncănit răguşit şi neplăcut ca      vilizaţii“ au organizat adevărate ma­
                                                                                                                             şi ruda sa în straie cernite.              sacre.
                                                                                     Acestea au fost povestite de primii
                                                                                                                                Pasărea paradis, precum o arată şi        Pasărea paradis este timidă şl spe-
                                                                                                                             numele, are în adevăr un colorit           rioasă, greu de vînat. In perioada                                                                                                       şî, constatînd că nu trem de rar ca o po-
                                                                                                                             splendid. Se cunosc cel puţin 50 de        împerecherii, masculii se adună în
                                                                                                                             specii care trăiesc numai în Noua          număr mare în fata femelelor, plim-                                                                                                      este nici o primejdie, tîmiche săajungă sub
                                                                                                                             Guinee şi insulele învecinate. Unele       bîndu-se îngîmfati, jucînd şi săllînd,
                                                                                                                             sînt de mărimea unor stăncute, al­         intr-o defilare unică ca graţie şi cu­                                                                                                   se întoarce la pul şi roţile vreunei maşini.
                                                                                                                             tele cît nişte corbi mari. Dar la toate    lori. In aceste momente, omul se
                                                                                                                             speciile, masculul are un penaj fer­       poate apropia nestingherit de păsări                                                                              O insulă de sa re
                                                                                                                             mecător, iar femela pene obişnuite         şi le poate vina cu uşurinţă. Din
B iblioteca lui H eriot                                                                                                      cenuşii. Nici o pasăre de pe glob nu       această cauză frumoasele păsări erau                                                                            Insula Ormuz din se înaltă la 90 de me- metri. Pe această insu-
                                                                                                                             are un penaj atît dé bogat, atît de        ameninţate cu exterminarea totală.
vînchită la licita ţie                                                                                                       frumos, atît de neobişnuit ca pasă­        In 1922 cîteva state din Europa, pre­                                                                         golful Persic esle al- trl deasupra nivelu- ]ănu creşte nlmlC| ea
                                                                                                                             rea paradis: La specia smaragd, de         cum şi S.U.A. au votat legi interzi-                                                                          cătuită din sare cu- lui mării şi are o cir-
  Vestita biblioteca aparţinînd fostu­                                                                                       pildă, cascade de pene delicate atîr-      cînd importul, vînzarea sau portul                                                                            rată de bucătărie. Ea cumferinţă de 30 kilo- este pustie.
lui prim-ministru al Franţei, E. He­                                                                                         nă de sub aripi oa nişte franjuri          penelor păsării paradis. Vînatul ei a
riot, fost membru al Academiei Fran­                                                                                         ciudate, amesteeîndu-se cu penajul         fost Interzis. Un bogătaş englez a                                                                                Magistrala transcanadiana
ceze, scriitor şi eseist, va fi vîndută                                                                                      cozii, adevărat evantai, de 10 ori         reuşit să le aclimatizeze in insula To-
la licitaţie.                                                                                                                                                           bago din Indiile occidentale.                                                                                 Recent a fost dată mai apusean oraş ca­ prin cele mal felurite

  Colecţia, foarte bogată, reuneşte o-                                                                                                                                                                                                                                                în folosinţă magistra­ nadian, Vancouver, de regiuni de munţi, cîm-
percle principale ale poeziei şi pro­
zei franceze pe ultimele patru secole.                                                                                                                                                                                                                                                la „transcanadiana“ cel mal răsăritean o- pii fertile şi deşerturi,
Printre ele se află un mare număr
de volume dintre cele mai rare ca                                                                                                                                                                                                                                                     care străbate întreaga raş, Sidney, din Noua regiuni de lacuri, le­
..Gîntlurile filozofice“, aparţinînd lui                                                                                                                                                                                                                                              Canadă pe o lungime        Scoţie. Şoseaua conti­
Diderot şi care a fost arsă la vre­                                                                                                                                                                                                                                                   de 7.500 km, legînd        nuă apoi pe toată lun­             gînd cele mai impor­
                                                                                                                                                                                                                                                                                      ţărmul Oceanului A-        gimea insulei New-                 tante oraşe din infe­

                                                                                                                                                                                                                                                                                      tlantic de cel al Paci­ Foundland.                            riorul ţării ca Mon­

                                                                                                                                                                                                                                                                                      ficului, respectiv cel Noua arteră frece treal şi Ottawa.

mea sa de către parlament; prima                                                                                                           Cu penajul prosS vopsit                                                                                                                                               încet dar sigur
ediţie clin „Manon Lcscaut“ ; lucrările
lui Ronsard (ediţie clin 1623 apărută                                                                                             In Africa apuseană trăieşte o pasăre care seamănă înlrucîtva cu po­                                                                                 Un „autobuz" făcea în Interior. La o dis- tea — un felinar re­
la Paris) ; un volum de Boileau cu                                                                                           rumbelul nostru, dar are penajul mai viu colorat în verde, albastru, gal­
autograful autorului şi multe alte ra­         Nu numai mielul blînd suge Ia două oi... ci şi calul blînd la 'două           ben şi roşu deschis. Dacă pasărea este udată de ploaie, culoarea începe să                                                                               curse în 1832 între fantă de 100 de paşi ŞUi cu care semnaliza.
rităţi.                                   capre. Astfel, mînzul din fotografie suge aminte la două capre care „au            se ia de pe penele ei, exact ca la un material prost vopsit. Deosebit
                                                                                                                             de repede se şterge culoarea roşie.                                                                                                                      Londra şi Birmingham.      în faţa ' vehiculului              pentru a atrage aten-
  Majoritatea volumelor 'de poezie şi     consimţit“ să înlocuiască pe rînd pe mama-iapă lipsită de lapte. Pentru                                                                                                                                                                     E1 avea 50 de locuri:      m,nermgeîană un2!uaomunţinsînted_  tia pietonilor asupra
proză franceză din secolul al XX-lea      a fi „la înălţime“, caprele au fost suite pe o masă. Scena se petrece la                De aceea pasărea este colorată sau mai bine zis 'decolorată în dife­
sînt cu dedicaţii ale autorilor.           o fermă din Ploubezre (Franţa).                                                   rite nuanţe, după cum sezonul esleploios sau secetos.                                                                                                    28 pe acoperiş şl 22 gulet roşu_ lar noap. primejdiei.
   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83