Page 79 - 1963-06
P. 79
r g r. m D RU M SO C IA LISM PAG. 3
îmbunătăţind distribuţia A C i IE N D
aerului îu cubilouri @ m m ia estradă;' 11,05 Muzică din opere/
11,30 Muzică uşoară; 12,00 Clnte-
In secţia noastră funcţionea Mulţi tunători mă opreau deseori acest lucru l-am făcut destul 24 IUNIE 1963 ce şi joouri populare ; 14,00 Con
ză 5 cubilouri, care asigură fon să le explic despre ceea ce ur de u ş o r: deasupra centurii ine cert de prînz ; 15,00 Valsuri; 15,30
ta necesară turnării radiatoare- ma să facem. Fiecare maistru şi lare a cubiloului nr. 5 am mon DEVA : Cumpără-ţi un balon — Muzică populară; 16,15 Vorbeşte
l6r, vanelor pentru băi, artico inginer era de asemenea asaltat tat încă 12 guri de vînt, care cinematograful Patria“; De la pla Moscova ; 16,45 Muzică uşoară in
lelor sanitare şi a cilindrilor de cu întrebări. Unii credeau în permit distribuirea mai raţio tou la ecran — cinematograful „F. terpretată la havanină,- 17,50 Din
laminor. O dată cu creşterea de reuşită, alţii nu. Aceştia din ur nală a aerului insuflat. In acest SîrbuP om pierul atomic — Gră muzica popoarelor; 18,40 Arii din
la un an la altul a sarcinilor mă manifestau chiar teamă în fel, s-a creat posibilitatea ar dina de vară; HUNEDOARA; opere interpretate de Corneliu
de plan, a fost necesar să gă executarea lucrărilor pregătitoa derii gazului nu la gura de în Povestea anilor înflăcăraţi — ci Fînăteanu ; 19,20 Cîntece şi jocuri
sim soluţii practice economicoa re. Am fost însă la timp aju cărcare, ci în zona de preîncăl nematograful „Victoria"; SIME- populare; 19,45 Muzisă uşoară In
se în vederea sporirii producti taţi de comitetul de partid şi zire, fapt ce determină un sur RJA : Hamlel — cinematograful terpretată de formaţia Paul Ghen-
vităţii celor 5 cubilouri. Acest comitetul sindicatului în experi plus de căldură şi prin urmare, „I. Pintilie“; PETROŞANI; Stra tzer ; 20,15 Cîntă soprana Iolanda
lucru trebuia să satisfacă în mentarea cu succes a noii me reducerea consumului de cocs da mezinului — cinematograful Mărculescu,- 20,40 Melodii de
acelaşi timp şi o altă cerinţă: tode. „Alex. Sabia“; Judecata — cine dragoste; 21,15 Tribuna radio,
cu 7 procente sub cel prescris. matograful „7 Noiembrie’; ALBA 22.25 Fragmente din opereta „Zar
reducerea consumului de cocs Principalul lucru care se ur Avantajul noii metode mai 1UL1A; Noapte pe autostradă — vă între fete“ ; 23,00 Muzică de
pe tona de fontă. măreşte în aplicarea acestei me- constă şi în faptul că produc cinematograful „Victoria"; Doi sub dans,
cer — cinematograful „23 Au
îndeplinesc funcţia de mais tivitatea a crescut în medie cu gust"; Van Gogh — Grădina de PROGRAMUL II: 10,10 Muzică
vară; SEBEŞ: Tinerii — cinema de promenadă Interpretată de fan
tru la cubilourile turnătoriei 100 kg fontă/oră, iar calitatea VEDERF DIN ORAŞUL MUNCITORESC HUNEDOARA. tograful „Progresul“; Cazul Glei- fară ; 10,30 Solişti şl orchestre de
vechi, de mai mulţi ani. Pe Măsurf pentru fontei este mult mai bună.
lîngă asigurarea unui regim economisirea cocsului Rezultatele fiind bune la cu- vitz — cinematograful „M. Sa- muzică populară; 12,05 Muzleă
optim de funcţionare a cubiîou- doveanu“; Castelul din basme — din opere ; 12,30 Muzică populară;
tode este ridicarea temperatu biloul nr. 5, modificările au fost Pentru c a m unca minerilor „Grădina de vară“; ORĂŞTIE: 13.00 Muzică uşoară din ţări so
rilor, m-a preocupat mult redu rii fontei concomitent cu redu efectuate şi la celelalte cubi Divorţ italian — cinematograful cialiste Interpretată de solişti ro-
cerea consumului de cocs. A- cerea consumului de cocs. La
cest lucru l-am făcut mai întîi prima vedere, s-ar părea că aşa louri. Costul lucrării a fost de s a fie m ai ro d n ică „V. Roaită" ; Circul fără cu mînl ; 13,37 înfloreşte patria mea ,-
prin evitarea risipei materialu ceva ar fi imposibil de realizat. numai 700 lei. Dar în 6 luni de polă — cinematograful „Fla- 14,35 Formaţii de muzică uşoară ;
lui respectiv la depozitare şi Practica a dovedit însă contra I căra"; HAŢEG: ' Meşter la 1-5,00 Muzică din operele lui j
riul. Oxidul de carbon, produs funcţionare s-au obţinut econo La sec(ia Haneş a E.M. Zlatna au mare a mordării instalaţiei de extrac toate — cinematograful „Popu Weber ; 16,10 Melodii populare ;
introducerea lui raţională în prin arderea cocsului, străbă- mii postcalculate de 110.000 lei, lar"; BRAD: Regăsirea — cine 16,30 Dansuri germane de Beetho
cubilouri. Numai atît însă nu tea în întregime încărcătura datorită reducerii consumului fost ?!aciuate în ultimele luni im ţie, s-a scos din funcţiune un plan matograful — „Steaua Roşie“; ven ; 18,05 Din creaţia compozito
metalică. Venind în contact cu de cocs pe tona de fontă li portante lucrări pentru ca manca mi LONEA: Prietenul nostru comun rului Ion Morozov ; 18,30 Doine
a fost suficient. Consumul de aerul la gura de încărcare, se chidă. nerilor să fie mai rodnică. Galeria înclinat, care gituia transportul de mi — cinematograful „Minerul“: TE- şi jocuri populare ; 19,00. Muzică
cocs se menţinea totuşi ridicat. producea arderea gazului res nereu fi steril. De asemenea, pentru JUŞ: Milionul — cinematograful de estradă ; 19,30 Din activitatea
Anul trecut, studiind mai multe IO AN HODOROG principală a fost electrificată pînă îmbunătăţirea aprovizionării cu ma „V. Roaită" ; ZLATNA : Scrisoa
materiale de documentare teh maistru Ia cubilouri, secţia la pulul Haneş, ceea ce face ca re de la o necunoscută — cine sfaturilor populare,- 20,20 Muzică
nică, am găsit în revista „Me turnătoria nr. 1 a Uzinei transportul să se facă in condifiuni teriale s-a dat în folosinfă rostogolul matograful .,Muncitorul" : IL1A : din opereta „Voevodul ţiganilor“;
Sopul soliei sale — cinematogra 21,15 Sat nou — cîntec nou —
talurgia" tocmai ceea ce pe noi „Victoria" Călan mult mai bune. La puful nou, ca ur de materiale „Fata băii". ful „Ghenrghe Doja“: APOLDUL program de cîntece populare ,-
ne frămînta de multă vreme. DE SUS : Misterul celor doi dom 22.25 Concert de muzică uşoară ,-
Un material din această revistă pectiv cu o degajare de căldu 24.00 Muzică de dans,
trata pe larg problema reduce ră de peste 70CPC, îngreunînd Din să lile trib u n alelor NOTA
rii consumului de cocs în cubi în felul acesta şi munca încăr
louri. M-am oprit în mod deo cătorului de pe platformă, mai Poveşti vînăforeşfi timp au venit organele de mili S e s e r fa js fe ni ..N“ — cinematograful ..23 Au
sebit asupra lui, l-am studiat ales pe timp de vară. Calculele ţie, care au făcut cercetări. Ju
cu multă atenţie şi am propus Cînd a fost chemat în faţa in decat de către tribunalul popu nu ju s tific ă ri gust“. Q iu le im
noastre demonstrau că folosind stanţei judecătoreşti cetăţeanul lar ai oraşului regional Deva,
conducerii secţiei să aplicăm căldura degajată prin arderea Ioan Maniu din satul Răchita, Maier Eugen a fost condamnat încă in toamna anului trecut, lu <Qad!& m eieâroloqie
oxidului de carbon în zona de raionul Sebeş, a început să dea ia 3 ani închisoare corecţională crătorii Exploatării miniere Zlatna,
sistemul prescris în revistă. preîncălzire, vom rezolva deo din colţ în colţ. A adus o serie şi doi ani interdicţie corecţio tineri şi vîrstnici, au depus o mun 24 IUNIE 1963 PENTRU 24 ORE
Vestea aducerii unor îmbunătăţi dată mai multe probleme. Şi de argumente care n-au avut nală. Cu acest prilej s-a consta că susţinută pentru colectarea fie
darul să acopere faptele necin tat că încercarea de furt a lui rului vechi din *ecţii şi din sub PROGRAMUL 1 : 5,07 Cîntece de Vreme nestabilă cu cerul va
ri la cubilouri s-a răspîndit repede. stite săvîrşite de el. Pentru ce a Maier Eugen n-a fost întâmplă teran. • Materialele casate au fost muncă,- 5,20 Emisiunea pentru riabil. Vor cădea ploi sub formă
ajuns Ioan Maniu în faţa tribu toare. El a mai suferit şi alte adunate în giămezi sau au fost im sate ; 5,30 Muzică populară ; 6,07 de averse mal frecvente In re
Magazin de artizanat nalului popular din Sebeş ? condamnări. provizate mici depozite de fier ve Melodii distrastive interprétale de giunea de munte. Vîntul va sufla
chi la Almaş, Uzina .de preparare şi mioi formaţii ; 6,35 Muzică Inter potrivit cu intensificări locale din
La începutul lunii iunie a.a. în oraşul Petroşani a fost deschis un La începutul lunii ianuarie Cearta mofociclişfilor ITaneş. Lucrătorii .fnnicularului au pretată «te orchestre de mandoli nord-vest. Temperatura va fi cu
a.c., Ioan Maniu a fost angajat scos de pe traseu cablul vechi şi ne,- 6,45 Cîntece şi marşuri spor prinsă ziua intre 26 şi 31 grade,
magazin prin care se pun în vînzare populaţiei produse de artizanat şi ca vînzător la filiala de vână Constantin Vasiu din comuna l-au întins lingă şosea urmând ca tive; ''7,10 Piese instrumentale,- iar noaptea între 12 şi 16 grade.
toare şi pescuit sportiv din Poiana a dorit mult să-şi cum I.C.M. Alba Inlia să-l taie şi să-l 7,30 Sfatul medicului ; 7,45 Salut
artă populară, realizate de cooperaţia meşteşugărească. Aici, cumpără Sebeş. După cîteva luni, la o pere o motocicletă. Şi a reuşit. trimită Hunedoarei. voios de pionier ; 8,06 Melodii PENTRU URMĂTOARELE
verificare, s-a constatat o lipsă I-a convenit mai mult să găseas populare ; 8,30 Uverturi la opere,- TREI ZILE
torii găsesc fote, ii, covoare, perdele,feţe de masă brodate pe motive na din gestiune de 454,5.3 lei. Tot că una de ocazie, cu bani mai In lunile de iarnă l.CM.-ul 9,00 Tinereţea ne e dragă ; 9,20
în acelaşi timp Ioan Maniu a n-a ridicat fierul vechi. Cele In ajutorul corurilor de amatori ; Vremea devine schimbătoare,
ţionale, bibelouri şi alte obiecte. Tot în luna iunie s-au mai amenajat şi mai încasat de la zece vânători 110 tone, cît au fost ridicate în 1O;00 Potpuriuri de muzleă de favorabilă ploilor şi cu tempera
cotizaţia în sumă de 1.813 lei acest an, reprezintă doar jumătate tura staţionară.
deschis în staţiunea balneo-climaterică Geoagiu-băi şi oraşul regional
Deva (Cetate) două tonete prin care sînt puse în vînzare produse de ar
tizanat şi artă populară. V. SÎRBU
corespondent
Un nou complex comercial fără a elibera chitanţe. Tot din cantitatea de fier vechi adu
nată de lucrătorii exploatării. Pe lîn
Acum cîteva zile s-a dat în zin de tricotaje-galanterie-maro- atunci şi-a însuşit peste 600 lei puţini. In cele din urmă a găsit gă şosea se mai află şi acum ca TRUSTUL REGIONAL PE CONSTRUCŢII
folosinţă, pentru oamenii muncii chinărie, un magazin de con- şi de la asociaţia crescătoriloir o motocicletă „Simson“ la cetă- bluri de funicular pe care le aco
din oraşul Brad, un nou com ţeanu’ Nicoiae Cîmpeanu din peră noroiul, iar în secţii fierul Î NTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE IN D IIS T R IA ii
plex comercial cu magazine spe Sebeş în valoare de 7.500 lei. vechi neridicat produce greutăţi,
După ce a achitat suma de 6.500 Şl PRESTAŢIE HUNEDOARA-DEVA
cializate. Noul complex este am lei Constantin Vasiu n-a mai ocupînd spaţiul de depozitare a ma
plasat la parterul noilor blocu vrut să plătească nici un leu din terialelor. I.C.M. Alba Iulia trebuie sfr. Floria nr. 11
ri din str. Ilie Pintilie şi cu motive neîntemeiate. Analizând
prinde : un magazin de articole acest caz, tribunalul popular al să ia măsurile necesare pentru ea ANGAJEAZĂ
de menaj, un magazin de raionului Sebeş a obligat pe
Constantin Vasiu să plătească şi fierul vechi să fie cît mal curînd pentru şantierele de construcţii din Valea Mureşului
M A R I A T A N A S E ]parfumerie-mercerie, un maga- cei 1.000 iei pe care îi datorează şi Valea Jiului, muncitori calificaţi ea:
fecţii-încălţăminte şi un magazin de albine. In total şi-a însuşit lui Nicoiae Cîmpeanu. Astfel, a posibil ridicat din secţiile E.M. Zlat
de ţesături. Toate magazinele suma de peste 2.800 lei. Cu ba — m ecanici ateliere reparaţii
sînt dotate cu mobilier modem nii luaţi, Ioan Maniu îşi permi na, să nu mai tărăgăneze lucrurile utilaje — construcţii
şi sînt aprovizionate cu un bo tea să intre des în circiumă, con
gat sortiment de mărfuri. sumând peste măsură băuturi de la o săptămână la alta căutindu — conducători auto
— m acaragii autorizaţi.
IOAN FAUR alcoolice. Atunci cînd i s-au des se justificări în locul măsurilor con-
corespondent Cererile de angajare se primesc zilnic la
coperit faptele, inculpatul a res sediul întreprinderii unde se dau şi inform a
ţiile solicitate.
tituit suma de bani însuşită. Tri
bunalul popular al raionului
Sebeş, judecind acest caz la con
damnat pe Ioan Maniu pentru
delapidare la 6 luni închisoare fost încheiată cearta celor doi crele.
• Tf î i ; ; . . . • . < « • » o . . . n < • > • I.» »»<*
corecţională. S. PASCU
motociolişti din raionul Sebeş.
Comitetul de Stat pentru Cultură la Iveală şl valoriflcînd nenumărate încercare nereuşită CLEMENT BODEA — Sebeş. baţi dacă corespondenţii trebuie 25115252525252525252525252525252525252525252525252525252525252525252572525115
şl Artă, Asociaţia oamenilor de artă melodii populare, creînd ea însăşi Am primit, cele două scrisori tri să aibă vreo legitimaţie s-au au
din Instituţiile teatrale şi muzicale numeroase cîntece în spirit popular. Imtr-una din zile, mai precis torizaţie. Nu. Ei nu au nevoie de jjj CASA DE ECONOMI! Şl CONSEMNAŢII)«! f
şl Teatrul satiric muzical „C. Tfi- în 11 aprilie a.c,, cetăţeanul Ma- mise de dv. Amîndouă sînt aşa ceva. Scrieţi redacţiei despre
nase", anunţă eu profundă durere Prin munca şi arta ei, Maria Tă ier Eugen, domiciliat în Deva a problemele de la locul dv. de in ---------------------------------------------------------------------------------------------- l-n
încetarea din viată a artistei emerite nase şi-a eîştigat stima, preţuirea şi încercat un lucru puţin obişnuit. bune. Cea cu privire ia îndepli
Maria Tănase. dragostea iubitorilor de muzică, a Aintrat în magazinul de confecţii nirea planului semestrial sja şi muncă şi din comună aşa cum | face cunoscut că pentru a participa la tragerea jjj
maselor largi de oameni ai muncii din Deva unde pe tejghea se afla v-am indicat într-o scrisoare tri
Născută în Bucureşti în anul 1913, din patria noastră. un pardesiu de gabardină în A'a- publicat. A doua urmează să se misă anterior. Cj la sorţi pentru trimestrul" 1!! 1963 a librefelor G-j
Maria Tănaşe a fost atrasă de tim loare de 1.187 lei. Pîndind mo publice la rubrica concursului
puriu de frumuseţea GÎntecului nos Pentru excepţionalele sale calităţi mentul potrivit, Maier Eugen a TRAIAN LĂZARESCU — O- K de economii cu dtabîndă şi cîştigurî în aufoîu- ?3
tru popular pe care l-a slujit' cu artistice, puse în slujba promovării îmbrăcat pardesiul, i-a rupt eti corespondenţilor voluntari. Vă răştie. Completarea solicitată la
dragoste şt cu o sensibilitate remar muzicii populare romîneşli, statul cheta, a introdus în buzunare rugăm să continuaţi să ne tri materialul scris de la P.T.T.R. S risme, depunătorii pol depune sau completa suma jjj
cabilă pînă la sfîrşitul vieţii sale. democrat-popular t-a conferit titluri acte, ţigări şi chibrituri ca şi am primit-o şi urmează ca nu
le de Artistă Emerită şi laureată a cum pardesiul ar fi fost al lui miteţi scrisori privind temele pe peste mult timp să se publice. ^ necesară participării la tragere pînă la 29 iunie pţ
Dotată cu calităţi artistice deose Premiului de Stat. şi s-a îndreptat spre uşă pentru Celelalte scrisori trimise s-au
bite, eu o rară capacitate de înţe a părăsi magazinul. O vânzătoa care vi le-am indicat în scrisoa [jj a. c. inclusiv. K
legere şi redare a muzicii populare încetarea din viaţă a Măriei Tă re însă, atentă, a observat in rea pe care v-am trimis-o perso publicat. Vă rugăm să ne scri
In tot ceea ce are mai specific, mai nase este o pierdere grea pentru tenţia cetăţeanului respectiv şi nal. eţi în continuare despre proble 25252525252525252525252525252525252525252525252525252525252525252552 252525
pitoresc, mat emoţionant, Maria Tă viaţa muzicală din ţara noastră. l-a oprit. Maier Eugen a susţinut mele discutate în cadrul consfă
nase a ridicat interpretarea cînte- totuşi că pardesiul este al lui, CHEQRGHE GROAPA — Ilia. tuirii pe care am avut-o la O-
oulul popular romînesc la nivelul Amintirea ei va rămîne vie în că i-a cumpărat în rate pe nu răstie.
unei arte de înaltă ţinută, contri conştiinţa tuturor celor care au cu mele unui profesor etc. Intre Ne bucură faptul că dv. doriţi
buind prin puternica ei personali noscut-o. să deveniţi corespondent volun
tate la creşterea prestigiului şi fai
mei de care se bucură arta noastră Comitetul de Stat tar al ziarului nostru. In scri
populară în întreaga lume. pentru Cultură şi Artă,
Asociaţia oamenilor de Artă soarea trimisă şi prin care vă
Totodată, ea a desfăşurat o activi / din Instituţiile Teatrale exprimaţi această dorinţă între
tate susţinută de culegător, scoţind
şi Muzicale,
Teatrul Satţric Muzical
„Constantin Tănase"
„Despot Vodă“ —în interpretarea — în aparentă lipsit de importantă xandru Lăpuşneanu în interpretarea ÎNTREPRINDEREA «Efifyui CÖRIDICATA
Iui Constantin l’ossa. PENTRU PROPUSE"ALIMENTARE
— a adus scăderi spectacolului.
Teatrului de sfat „V alea Jiului“ Principalul rol — Despot — consti ir — deva —
Scenografia, ilustraţia muzicală şi
tuie una din reuşitele talentatului ac costumele şi-au adus un aport însem Anunţă ocuparea următoarelor posturi, prin:
tor Ion Tifoi. Rolul insă ar avea de nat la închegarea cadrului şi atmos
Drama istorică „Despot Vodă“, una zugrăvească nu numai un trecut, ci' marea artistică a regizorului Petre eîştigat dacă Ion Tifor ar renunţa ferei spectacolului. îndeosebi se cuvi CO N CU RS
din cele mai de seamă lucrări ale prezentul, epoca in care a trăit. Chi Sava Băleanu de la studioul de te la încurcătura abuzivă de gesturi. în ne a fi subliniată scenografia, rea
dramaturgiei noastre, pusă in scenă pul vornicului Moţoc, hain şi invete- leviziune ' din Bucureşti, să prezinte un deosebi in ultimele tablouri. Tensiu lizată cu mult bun gust şi fantezie de P e rtfru lo c a iit a t e a D e v a
la Teatrul de stat „Valea Jiului", con rat tichiilor de intrigi ca şi a altor spectacol de înaltă ţinută artistică. nea dramatică a textului, creată prin către Teodor Conslanlinescu. Îmbina
stituie, fără îndoială, o izbîndă certă boieri înrăiţi îşi găseau corespondenti rea armonioasă, lipsită de ostenta — U n post şef serviciu calitate (inginer-chim isf
a colectivului, unul din succesele sale Spectacolele cu piesa „D .pot conflict, prin situaţiile ce se preci ţie, a decorurilor de mică dimensiu produse alim entare)
în rîndul dregătorilor de la curtea Vodă“ trec uşor rampa, statornicind pită, nu suportă nici o încărcătură ne, ps un cadru fix de trepte, slu
importante din ultimii ani. anului 1S79, an în care a fost scrisă de la primele replici o legătură in plus. jeşte piesa sugmcază spectacolului — Un post econom ist principal plan-financiar
Inspirată din cronicile vremii, le piesa. însuşi Despot — venetic am trainică cu spectatorii. Concepţia locul şi timpul acţiunii, iar cadrul şi contabilitate
biţios, parvenit, uşuratic şi viclean — nouă, originală şi ingenioasă a pu La buna rcuşi'ă a spectacolelor, un permanent, treptele — dau posibili
genda istorică in versuri, „Despot îşi avea corespondent fidel în liabzbar- nerii în scenă, ulmul trepidant dat aport, valoros şi-au adus Gh. lordă- tăţi vaste pentru desfăşurarea acţiu — Un post econom ist m erceoiog-principai
Vodă" a căpătat, sub pana măiastră gul venit cu o valiză jerpelită şi spectacolului şi o anumită pondere în nescu (Moinei. Ana Colda tCnrmma), nii cerută de text. De remarcat şi — Un post m erceolog principal
a marelui nostru poet naţional Va- ajuns slăpînitor de întinse moşii, cas Realinii Lupşa ş; Ion Costca (Tom luminile care an acţionai sobru în — D ouă posturi de m erceologi
sile Alecsandri, o uriaşă forţă dra tele şi alte averi. De aceea, piesa C ronica şa). Dimi-trir Bilang /Ciubăr Vodă). maniera generală a montăm specta
matică, un suflu revoluţionar puter a fost primită cu răceală, cu osten Ion Negrea (Lasky) şi ceilalţi actori colului. Costumele, simple şi suges P e n tru B ecsaM laiteai H igaiecfloiarg*
nic pentru vremea în care a fost taţie. Tipărită într-o primă ediţie in teatrală ai teatrului rare. in majanlalea lor tive, au contribuit şi ele, pe măsura
scrisă. anul 1SS0, legenda istorică in ver s-an străduit, să-şi inieipreteze cu răs rolului lor, In ambianta necesară. — U n p o s t p la n ific a to r p la n e c o n o m ic şs o r g a
suri „Despot Vodă“ se impune prin pregătirea şi desfăşurarea scenelor de Ilustraţia muzicală ting. Lucian Io- nizarea muncii
Rod al unei munci asidue, al cre conţinutul ci patriotic, prin frumoa tensiune, vădesc munca meticuloasă pundere rolurile. Merită insă o aten nescu), se face remarcată prin modul
dinţei şi dragostei nestrămutate pe sa limbă literară în care a fost ză a regiei şi dau spectacolului unitate ţie deosebită interpretarea dată de discret în care a reuşit să întregească P e _ n t r o lo ca tM fo a fre g a P e f a o şeairai
care bardul din Mirceşti le-a nutrii mislită, intrînd in patrimoniul ' cul şi acuratele. . S-a reuşit ca persona Gh. tnrdănescu rolului dificil şi com atmosfera să contribuie la sporirea
fată de poporul său, „Despot Vodă' turii naţionale, alături de versurile jele principale îndeosebi, să aibă con plex al vornicului Mo(oc. Prin felul intensităţii situaţiilor dramatice, la — Un post confabil-principai
s-a impus peste decenii cu autoritate şi comediile marelui poet. De-a lun tururi clare, să. fie bina individuali pregătirea acestora. — D ouă posturi m erceologi principali
şi statornicie ca o operă de mare gul anilor, opera a rezistat tuturor zate pe linia textului, să slujească cu in care şi-a compus tolul. Gh. lorda- Scenografia însă n-a linul seamă — U n p ost m e rc e o lo g prin cipal la depozitul Lupen i
valoare artistică, plămădită din iz- încercărilor de discreditare. In zilei» fidelitate conţinutul valoros de idei. ncscu a adus pe scenă un Motoc au de o cerinţă practică. Sini prea pu
vorul veşnic viu al vieţii şi năzuin noastre, cînd comorile culturii şi ar Fireşte, această reuşită rezidă în dis- tentic. luat parcă din hrisoavele vre ţine scene in regiunea noastră in care Concursul va avea loc în ziua de 10 iulie 1900 ora 1§
ţelor poporului. tei an fast redate poporului, „Despot tribufi • judicios alcătuită, !inimi sea mii — viclean fainilor de intrigi, lip spectacolul cu „Despot Vodă" poate
Vodă“, ca şi multe alte piese ale cla ma de forţele colectivului, în munca sit dc scrupule, răbdător la insulte, fi montat Aceasta, tocmai din cauză la sediul întreprinderii 5. C. R. A. DEVA,
Despot finii ut, crudul şi avarul sicilor teatiului romînesc, se bucură regizorului cu colectivul, cu fiecare veninos şi răzbunător. Vornicul Motoc, că decorurile nu dau posibilitatea strada 23 August nr. 14
domnitor, boierii vicleni, Lasky şi de aprecierea caldă a publicului, gă interpret in parte. Se poale imputa in interpretarea lui Gh. Inrdunescu montării spectacolului pe unele scene
lofi ceilalţi cure s-au năpustit asu sindu-şi locul cuvenit în repertoriile regiei doar faptul că unii interpreţi capătă trăsături de caracter fidele mai mici. Or. teatrul din Valea Jiu întreprinderea mai angajează fără concurs un con-
pra Moldovei asemeni lăcustelor in ai rolurilor de mai mică întindere — textului, trecerile de la o situaţie la lui, chemat să deservească în primul ducător-auto pentru locaiitatea Deva.
lanul bogat, sini ţintuiţi la stîlpul teatrelor, Al. Manolescn, Ion Crislescu, Ion uita sînt hine pregătite, prin mijloa
infamiei. Tomşa. boierul patriot, în Roxin, Cornel Feral, Ştefan lliescu. ce artistice variate, adecvate situaţiei rină oraşele şi satele regiunii, nu poa Informaţiile suplimentare se pot obţine de la servi
contrast cu chipul făţarnic al lui Mo ¦?r nu şi-au adus aportul pe măsura ce dale. .Acelaşi lucru se poale sublinia le să-şi îndeplinească cu acest spec ciul personal telefon 436.
toc şi a celorlalţi boieri, măcinaţi de Teatrul de stal din Valea fiului, şi in interpretarea pe care o dă Ana tacol în întregime această sarcină.
interese meschine, ţăranii deşi în eco care în stagiunile precedente a adus rinţelor impuse de rolurile respecti Colda Carminci, personaj de mai Adaptarea decorurilor pentru scenele
nomia piesei au doar apariţii episo pe scenă în mod izbutit piese ea „ln- ve, aşa cum şi l-au adus în roluri mică întindere. însă holurilor în mo regiunii ar fi o idee salutara; ea ar
dice, sînt personaje care vădesc dem şiră-te Mărgărite" şi altele, inspirate similare — Vasile Bojescu, Dumitru mentul cînd conflictul ajunge la apo da posibilitate spectatorilor din Călan,
nitate, dragoste fată de Moldova. din trecutul istoric şi din bogatul Drăcea, Ana Mirena etc. Acest fcpj geu şi in deznnăămîntul piesei. Fe Simeria, Brad şi alte centre munci
nostru folclor, a căpătat deprinderea lul nuanţai în care îşi dozează rolul toreşti să se bucure, să aplau'de spec
Conflictul puternic al piesei, cu de a prezenta publicului spectacole Ana Colda, dă culoare, autenticitate tacolul valoros pus în scenă 'de Tea
adinei implicaţii pe plan social, vor la un nivel artistic ridicai. Şi de data trul da stat din Valea Jiului.
beşte nu numai de domnia lui Despot, aceasta, colectivul teatrului a depus şi — lucrul cel mai important —
ci reliefează năravuri boiereşti exis convinge. Izbutii şi original a fost şt T. PETRESeU
tente şi în vremea poetului. Alecsan eforturi meritorii, reuşind, sub îndru rolul lui Ciubăr Vodă, creat de Di-
dri a urmărit cu tot 'dinadinsul să milrie Bitang. Mai puţin izbutit, sub
raportul dimensiunii, a cerinţelor im
puse 'de un asemenea rol, este. Ale