Page 85 - 1963-06
P. 85

I_J^uneilaara-Ö fcva ~ \

                                                                                                                                EROLBTARI DIN TOATE ŢARHE, UNIŢI-VA 1                                                                       Pregătiri la bazele de recepţionare

mulsocialismului                                                                                                                                                                                                                            a produselor agricole

                                                         MIERCURI 26 IUNIE 1963                                                   4 pagini 20 bani                        • Activităţi culturale şi In                                        O dată eu recoltările de vară, ba­     slrucţii de noi magazii, cu peste
                                                                                                                                                                        aer liber, Ia locui de muncă                                        zele de recepţionare a produselor        200.000 tone. Pentru grăbirea des­
                                                                                                                                                                        al colectiviştilor !                                                agricole încep activitatea do prelua­    cărcării produselor, au fost confec­
                                                                                                                                                                                                                                            re a cerealelor din producţia gospo­     ţionate 810 buncăre cu o capa­
                                                                                                                                                                          o Studiul limnologic al ilu-                                      dăriilor agricole de stat şi a celor     citate de 4 tone fiecare, în care ce­
                                                                                                                                                                        viului Dunărea ;                                                    vîndute statului de către gospodă­       realele sînt descărcate direct din
                                                                                                                                                                                                                                            riile colective. La toate ba­            camioane şi apoi sînt transportate
                                                                                                                                                                                                   (pag. 2-a)                               zele au fost asigurate condiţii mai      pe benzi în interiorul magaziilor.
                                                                                                                                                                                                                                            bune de recepţionare, condiţionare       Astfel, capacitatea zilnică de prelu­
                                                                                                                                                                           • Sfîrşit de an la universi­                                                                              crare a produselor a crescut, tim­
                                                                                                                                                                        tatea muncitorească ;                                               şi depozitare a cerealelor şi a celor­   pul de descărcare a unui autocamion
                                                                                                                                                                                                                                            lalte produse ce se recoltează în         fiind redus de la 30—40 minute la
                                                                                                                                                                           ® Să depozităm şi păstrăm                                        perioada de vară. Capacitatea de în-     8—10 minute. Pentru mecanizarea
                                                                                                                                                                        cu grijă materialele ;                                                                                       operaţiilor de preluare şi trans­

                                                                                                                                                                                                   (pag. 3-a)

                                                                                                                                                                           • De peste hotare ;
                                                                                                                                                                                                   (pag. 4-a)

                                                                                                                                                                                                                                            magazinare va fl mărită, prin con- portul produselor de la buncăre şi

                                                                                                                                                                                                                                                                                     pînă la locul de depozitare au iost

Discuţii şi propuneri privind întărirea                                                                                                                                                                                                                                              puse în stare de funcţionare 650 de
                                                                                                                                                                                                                                                                                     benzi transportoare şi 1.160 de trans-
                                                                                                                                                                                                                                                                                     !nitoare cu şnec. In felul acesta, în

organizatorico-economică a G.A.C. ¦ 'pppi— —i p p r r                                                                                                                                                                                                                prezent, sînt mecanizate operaţiunile
                                                                                                                                                                                                                                            /—’/—>r~> r—} de preluare şi înmagazinare a 80 la

  Gospodăriile colective din regiunea      cantităţi tot mai mari de earne, lapte, animalelor în gospodăriile colective        U                    Autobuze şi                           tra see noi                                                                 1              sută din întreaga cantitate de grîu
noastră Înregistrează succese însem­       lînă etc. Iată cum a crescut numărul din anul 1961 şi pînă la 1 mai 1963.                                                                                                                                                  1              ce se predă pentru fondul central
nate pe drumul dezvoltării lor econo­                                                                                          t                                                                                                                                      1              al statului. Au fost asigurate, de a-
mice şi al îmbunătăţirii activităţii                                                                                           L                                                                                                                                                     semenea, condiţii pentru buna depo­
organizatorice. De la an la an numă­                                                                                                                                                                                                                                                 zitare a cerealelor de sămînţă livrate
rul unităţilor care devin milionare                                                                                            [ Pînă nu de mult, autocoloana I.R.T.A. din Haţeg          lor trasee, sini Haţeg—Berthelot—Ciula Mare şl re- ^                                       de staţiunile experimentale şl gos­
şi multimilionare este tot mai                                                                                                 ( (aparţinătoare autobazei Petroşani), deservea transpor-                                                                                             podăriile agricole de stat.
mare. Desfăşurîndu-şi activitatea pe          Anul       numărul total               vaci şl  porcine   ovine                  ( tul în comun pe şase trasee. In ultimul timp însă, au-   tur ; Haţeg-Băieşti-Pul-Baru Mare şi retur. In prezent, -ţ
baza unor planuri bine gindite                             de bovine                 junincl    2.837  42.636                  [ tocoloana a mai primit cîteva autobuze noi — TV-2.                                                                                                                                  (Agerpres)
şi organizîndu-şi în mod ştiinţi­               1961         14.730                  6.959     15.379  124.324                 LIn felul acesta şi numărul traseelor deservite a sporit   prin cele opt trasee deservite de autocoloana I.R.T.A., -j
fic teritoriul, gospodăriile colective     1963 pînă la                                                                                                                                                                                                                              Cu mijloace proprii
reuşesc să utilizeze mai bine mijloa­                        45.767                  10:410                                    t cu încă două.                                            oraşul Haţeg are legătură cu 41 de sate din raion. ]
cele mecanizate, să fertilizeze şi să          1 mai                                                                           C Pentru îmbunătăţirea transportului în comun şi pen
folosească mai raţional terenul, obţi-                                                                                         Ctru a satisface cerinţele cetăţenilor, recent traseul Ha  Autocoloana este deservită de un colectiv harnic de j
nînd astfel o creştere simţitoare a                                                                                            1ţeg—Gura Măşcaş a suferit o modificare. Acum, auto
producţiei agricole.                                                                                                           i buzul care-1 deserveşte trece prin Toteşti şi Hăţăgel    salariaţi, şoferi şi taxatori care se bucură de respec- )
                                                                                                                               L Cele două rute care s-au adăugat la numărul vechi
  Deşi condiţiile atmosferice din anul                                                                                                                                                    tul şi stima călătorilor. Printre ei pot fi amintiţi şo- )
trecut au fost nefavorabile, totuşi,
gospodăriile colective au realizat                                                                                                                                                        ferii de autobuze Francisc Kadar, Traian Iordache şi )
producţii la ha cu mult mai mari faţă
de cele pe care Ie realizau gospodă­         Paralel cu creşterea efectivului de     sibilităţi largi pentru a livra statului                                                             Constantin Rada, taxatorul Gheorghe Tudose etc.                             )
riile individuale în condiţii atmosfe­     animale gospodăriile colective se         tot mai multe produse, realizînd
rice bune. Gospodăria colectivă din        străduiesc să ridice productivitatea      astfel venituri băneşti din ce în ce                                                                                                                   ANUŢA GLIGOR
Dobra, raionul Ilia, a realizat în anul    lor, reuşit d să obţină rezultate bune
1962 o producţie de 2.025 kg. grîu şi      şi în această privinţă.                   mai mari. Creşterea cantităţilor de                                                                                                                    corespondentă j
2.160 kg. porumb la ha, G.A.C. din
Pricaz a realizat 1.811 kg. grîu şi          Dezvoltînd mai multe ramuri şi          produse livrate statului în anul 1962        Pentru construcţiile gospodăriei                         In excursie                                      Magazinbine aprovizionat                   In această lună elevatorul
3.192 kg. porumb la ha, G.A.C. din         mărind producţia în cadrul acestora,                                                                                                                                                                                                      dublu pentru alimentat locomo­
Apoldul de Sus şi din Miercurea,           gospodăriile colective şi-au creat po­    faţă de anul 1961 rezultă din urmă­         Colectiviştii din Zdrapţi, raionul Brad, construiesc       Duminică, 23 iu­                                  Minerii şi ceilalţi oameni ai muncii   tivele cu cărbuni de la Depoul
raionul Sebeş, au realizat peste                                                                                               anul acesta două grajduri pentru cîte 100 vite mari        nie a.c., aproape                                 din centrul muncitoresc Gurabarza        C.F.R. Teiuş a fost planificat să
20.000 kg. cartofi la ha. Producţii mari                                             toarea situaţie i                         fiecare, o îngrăşătorie pentru porci şi un saivan în       100 lucrători ai                                  găsesc întotdeauna mărfurile eare-1      intre în reparaţii capitale. Lucră­
la ha au realizat şi gospodăriile co­                                                                                          care pot fi adăpostite 800 de oi.                          U.R.C.C. Hunedoa-                                 interesează în magazinul de confecţii    rile trebuiau să fie executate de o
lective din Galda de Jos, Bucerdea         Anul          grîu în tone                porumb în tone cartofi în tone                                                                       ra-Deva, împreună                                 din localitate. Buna aprovizionare a     întreprindere de reparat utilaj
şi Cistei, raionul Alba, Gurasada, raio­                                                                                                                                                  cu familiile lor, au                              magazinului cît şi deservirea atentă,    industrial, fapt care necesita de­
nul Ilia, Batiz, oraşul regional Hune­      1951             4.740                   4.031             3.873                     Pentru a realiza construcţiile respective cu cheltu­     organizat o ex­                                   civilizată a vînzătoarelor Maria Be-     montarea şi transportul elevato­
doara şi multe altele.                      1962             6.312                   5.818             6.673                   ieli cît mai reduse, ei au hotărît să folosească pe        cursie cu autobuze­                               nea, Elena Oprea şl Maria Bonta          rului, ceea ce ar fi însemnat
                                                                                                                               scară cit mai largă unele materiale din resurse lo­        le O.N.T. în raio­                                face ca planul să fie îndeplinit şi de­  pierdere de timp şi cheltuieli
     Ramurile anexe —                        In afară de acestea, In anul 1962       mult de 71.000 lei la fiecare 100 ha      cale. In acest scop au procurat pe plan local o însem­     nul Haţeg.                                        păşit în fiecare lună. Numai în ulti­    inutile.
                                           gospodăriile colective au livrat sta­                                               nată cantitate de lemn şi piatră, iar de curînd au în­                                                       mele două luni a fost realizată o
 izvoare de mari venituri                  tului cu 965 tone carne, cu 6.794 hl.     teren.                                    ceput lucrul la confecţionarea a 100.000 bucăţi cără­        Cu acest prilej,                                depăşire valorică de peste 31.000 leu      Comuniştii au analizat posibi­
                                           lapte, cu 34 tone lînă mai mult decît       Succesele obţinute de G.A.C. se da-     midă. Pînă în prezent 50.000 bucăţi de cărămidă au şi      excursioniştii au                                                                          lităţile de care dispun şi au hotă­
               băneşti                     în anul 1961. In urma acestor livrări                                                                                                          vizitat rezervaţia cu                                  Apartamente                         rît executarea reparaţiilor cu
                                           s-au obţinut, în cursul anului trecut,    toresc în primul rînd faptului că ele     fost confecţionate.                                        zimbrii, oraşul Ha­                                  pentru oamenii                        mijloace proprii, fără demonta­
  Urmînd Indicaţiile date de partid,       venituri băneşti care se ridică la        sînt în permanenţă îndrumate şi aju­                                                                 ţeg şi parcul din                                                                          rea elevatorului. Reparaţia a fost
în marea lor majoritate, gospodăriile      aproape 100.000.000 lei.                  tate de către organizaţiile de partid.                         NICOLAE MOŢ                           Nalaţi.                                                     muncii                         executată de o echipă de lucră­
colective şi-au înfiinţat, în raport de                                              Organizaţiile de bază din G.A.C. au                              corespondent                                                                                                                   tori ai depoului formată din
condiţiile locale ale fiecăreia, diferite    Dacă ţinem seama de faptul că ma­       reuşit să se întărească simţitor ,• în                                                                                                                   In noul centru al oraşului Deva,       Virgil Trifu, Ştefan Rusan, Du­
ramuri de producţie care le permit         joritatea gospodăriilor noastre colec­    rîndul lor au fost şi sînt primiţi cel               Succesele cooperatorilor                                                                          constructorii au terminat în aceste      mitru Avram, Viorel Valea, Mir-
să valorifice resursele locale şi să       tive sînt tinere, fără experienţă şi că   mai merituoşi colectivişti. A crescut                                                                                                                  zile lucrările la un nou bloc de lo­     cea Moldovan şi- alţii. Prin efec­
dezvolte multilateral producţia agri­      au avut unele greutăţi din cauza se­                                                     încă de la începutul anului, în cadrul cooperativei meşteşugăreşti „Re­                                 cuinţe cu 45 apartamente. In aceste      tuarea reparaţiei cu mijloace lo­
colă, să obţină venituri băneşti tot                                                 mult competenţa su care se                tezatul" din Haţeg, s-a pus un accent mai mare pe buna aprovizionare                                                                                  cale s-au economisit peste 6.000
mai mari care asigură o creştere co­       cetei, ne putem da mai bine seama         ocupă organizaţiile de bază de            cu materii prime, pe confecţionarea de produse noi cerule de populaţie,                                      apartamente s-au şi mutat deja noi       lei, elevatorul fiind dat în exploa­
respunzătoare a valorii zilei muncă.                                                 problemele producţiei. In multe           pe îmbunătăţirea continuă a calităţii etc. In acelaşi timp membrii coope­                                    locatari.                                tare cu mult înainte de termen.
Numai în anul 1962—1963 suprafaţa          de progresul pe care ele îl fac pe        adunări generale ale organizaţiilor       ratori s-au străduit să-şi realizeze in mod ritmic sarcinile de plan. Ca ur­
ocupată cu plantaţii de pomi s-a ex­                                                 de bază sînt dezbătute cele mal           mare, întregul colectiv a putut raporta îndeplinirea planului semestrial cu                                     Cu acestea, numărul apartamente­                            NICOLAE RUSAN
tins cu peste 1.600 hectare, iar cea       drumul dezvoltării multilaterale şi al    principale probleme ale gospodă­          10 zile mai devreme.                                                                                         lor construite şi date în folosinţă                                corespondent
                                                                                     riei colective, luîndu-se măsuri­                                                                                                                      oamenilor muncii din oraşul Deva
ocupată cu viţă de vie s-a extins cu       întăririi puterii lor economice. Acest    le necesare pentru continua îmbu­                                                                                     N. SBUCHFA                       in ultimii ani, a ajuns la 1.203.
                                                                                     nătăţire a activităţii. Majoritatea or­                                                                               corespondent
144 ha. Important este că, aceste plan­    lucru este ilustrat şi de felul cum a     ganizaţiilor de bază se ocupă cu
                                                                                     competentă nu numai de rezolvarea                   Extinzînd                              Penlru odihna                                               In scopul unei mai bune deserviri
taţii s-au făcut pe terenuri improprii     crescut averea obştească. Aceasta se      unor probleme de producţie, ci şi de
                                                                                                                                  armarea metalica                          personalului de drum
culturii cerealelor, caTe pînă acum nu     ridică în prezent la peste 131.000.000    educarea colectiviştilor în spiritul
                                                                                                                                La sectorul III investiţii alE.M. Deva    La întoarcerea din cursă, lucrătorii
produceau nlmia sau aproape- nimic.        lei, revenind în medie 125.645 lei la     atitudinii socialiste faţă de muncă, a    extinzîndu-se lucrările de armare In     de la mişcare din staţia C.F.R. Teiuş,
                                                                                                                               fier şi de betonare a galeriilor, se     găsesc în dormitoarele personalului
Ramura legumicolă cunoaşte şi ea o         fiecare 100 ha teren, iar fondul de       grijii faţă de avutul obştesc.            economisesc mari cantităţi de mate­      de drum condiţii optime de odihnă.
                                                                                                                               rial lemnos.                             Camerele bine îngrijite, cu lenjeria
dezvoltare continuă. Suprafaţa grădi­      bază al G.A.C. a ajuns la peste                                                                                              curată, liniştea care domneşte pe co­
                                                                                                                                  De la începutul anului şi pînă în     ridoare şi în dormitoare, le oferă ce­
nilor de legume ale G.A.C a crescut        128.000.000 lei, ceea ce înseamnă mai                                               prezent, prin armarea în fier şi beto-   feriştilor ce aşteaptă plecarea lntr-o
                                                                                                                               narea galeriilor, s-a înlocuit cantita­  nouă cursă, o odihnă bună. Tovarăşii
la 2.173 ha în 1963 faţă de 1.408 Cît      Unele deficienţe ce trebuie grabnic înlăturate                                      tea de 506 m.c. de material lemnos.                                                                            Din iniţiativa comitetului exe­        mica" a arătat necesitatea înfiin­
                                                                                                                                                                        din personalul de deservire, printre                                cutiv al cooperativei „Unirea"           ţării unui atelier specializat pen­
a fost în anul 1962.                         Rezultatele obţinute pe linia întă­     executa la timp lucrările agricole, să        C a rte a , la locul                 care Maria Orăşan, Maria Rotaru şi                                  din Sebeş a fost organizată zilele       tru instalarea şi repararea tele­
                                           ririi economico-organizatorice a          nu întreprindă acţiuni pentru valori­             de m uncă                        Sîrbu Maria, se îngrijesc ca în dormi­                              trecute în sala Casei raionale de        vizoarelor. Alţi vorbitori au pro­
  Folosind condiţiile naturale de care     G.A.C. sînt frumoase, dar aceasta nu      ficarea resurselor interne, fertilizarea                                           toare ceferiştii întorşi de la drum să                              cultură o consfătuire cu popu­           pus ca şi în oraşul Sebeş să ia
                                           înseamnă că s-a făcut tot ceea ce se      solului, asigurarea cerinţelor sporite      In ziua de 19 iunie, cu sprijinul      găsească o atmosferă plăcută, odihni­                               laţia pe tem a: „Cum sînteţi de­         fiinţă o spălătorie şi curăţătorie
dispun precum şi creditele acordate        putea face. Mai avem în regiune un        de furaje, pentru creşterea numărului     organelor sindicale, difuzorii dc carte  toare, prin păstrarea unei curăţenii                                serviţi de către unităţile coope­        chimică. Consfătuirea s-a dove­
                                           număr destul de însemnat de gospo­        de animale şi ridicarea productivităţii   Ioan Brustur, Silvia Codea. Izidor       exemplare.                                                                                                   dit utilă dînd posibilitatea cu­
de stat, şi fondurile proprii, gospodă­    dării colective care nu s-au dezvol­      lor. Toate acestea fac ca producţia       Prejban şi alţii au organizat la U.M.                                                                        rativelor meşteşugăreşti din             noaşterii cerinţelor şi nevoilor
                                           tat pe măsura posibilităţilor ce le au.   vegetală şi animală să fie sub posi­      Cugir o acţiune de difuzare a cărţii     * FILIP LIŢU                                                        Sebeş ?“ La consfătuire a parti­         populaţiei.
riile colective Îşi dezvoltă în ritm       Din cauza unor defecţiuni care exis­      bilităţi, să se obţină venituri băneşti   la locul de muncă. Cu acest prilej au                                 corespondent
                                           tă în organizarea muncii, din cauză       mici, lucru ce influenţează negativ şi    fost difuzate cărţi în valoare de 3.018                                                                      cipat un mare număr de cetă­               In încheierea consfătuirii au
rapid şl sectorul zootehnic, avînd         că consiliile de conducere ale acesto­    valoarea zilei muncă.                     lei.                                                                                                         ţeni.                                    fost prezentate unele articole dc
                                           ra nu s-au ridicat încă la nivelul                                                                                                                                                                                                        marochinărie, confecţii pentru
astfel posibilitatea să livreze statului,  răspunderii şi sarcinilor ce le stau în     In unele gospodării colective cum                                                                                                                      Pe marginea referatului prezen­
                                           faţă, ele obţin rezultate slabe în        sint cele din Berghin, Vinţul de Jos                                                                                                                                                            bărbaţi, femei şi copii, executate
pe bază de contract, de la an la an        raport cu condiţiile ce le au şi cu       şi altele din raionul Alba, Bretea                                                                                                                     tat de tov. vicepreşedinte Pavel
                                                                                     Romînă, Boşorod, Rîu Alb, raionul                                                                                                                      Mureşan s-au purtat interesante          de unităţile cooperativelor meş­
                                           sprijinul ce-1 primesc din partea sta­    Haţeg şi altele, nu se acordă atenţia                                                                                                                  discuţii şi s-au făcut numeroase
                                                                                     cuvenită aplicării regulilor agrotehni­                                                                                                                                                         teşugăreşti din Sebeş.
                                           tului. Lipsurile ce se manifestă în       ce, practicindu-se şi acum unele rae-                                                                                                                  propuneri. Tov. Gheorghe Dobro-

                                           organizarea muncii fac ca unele                   (Conlinuare în pag. 2-a)                                                                                                                       tă de la întreprinderea „Econo­

                                           gospodării colective să nu poată                                                                                                                                                                 Concurs de fotografii artistice

Lucrările agricole — la timp şi de calitate                                                                                                                                                                                                   Pentru îmbogăţirea tematicii           ţii detailate asupra imaginii pre­
                                                                                                                                                                                                                                            cărţilor poştale ilustrate şi ridi­      zentate, vor fi trimise pe adresa
= l|=||= l|=ll= ll=li= ll=ll= ll=ll= M = ll=ll= il= M = ll= H = ll= ll= ll= ll= ll= ll= ll= ll= im = II= = ll= H = ll= IIM = ll= ll= ll= ll= ll= ll= H = ||= ll= li= ll= ll= ll= ll= !i= = ll= llll= ll= ll= ll= :il= ll= = ll= ll= ll= ll  carea nivelului lor artistic, Cen­       Editurii Meridiane Bucureşti,
                                                                                                                                                                                                                                            trala editurilor şi difuzării căr­       Piaţa Scînteii nr. 1, etajul VIII,
Muncâ însufleţitâ la G .A .C . din Oarda                                                                                                                                                                                                    ţii, prin Editura Meridiane, în          pînă 1? data de 15 octombrie
                                                                                                                                                                                                                                            colaborare cu Asociaţia artişti­         1963.
  Realizarea unor recolte sporite          de cartofi (40 ha), floarea-soarelul                                                                                                                                                             lor fotografi din R.P.R. organi­
constituie în aceste zile pentru co­       (10 ha), sfeclă de zahăr (5 ha), 6feclă                                                                                                                                                          zează un concurs de fotografii             Cele mai bune fotografii vor
lectiviştii din Oarda principalul          furajeră (11 ha) şi fasole pentru boabe                                                                                                                                                          artistice.                               figura într-o expoziţie ce se va
obiectiv. Mobilizaţi de către organi­      (4 ha).                                                                                                                                                                                                                                   organiza în luna ianuarie 1964.
zaţia de partid şi consiliul de condu­                                                                                                                                                                                                        La concurs vor fi admise lu­           Juriul va acorda premii în va­
cere al G.A.C., ei depun eforturi spo­       De asemenea, în grădina de legu­                                                                                                                                                               crări ale fotografilor amatori şi        loare totală de 27.000 lei, pentru
rite pentru a executa la timpul optim      me care ocupă 34 ha, culturilor li                                                                                                                                                               profesionişti din ţară, ce nu au         fiecare din cele trei grupe te­
şi de calitate toate lucrările de în­      s-au aplicat clte două praştie, Iar                                                                                                                                                              mai fost publicate, avînd ca te­         matice cîte un premiu I în va­
treţinere a culturilor.                                                                                                                                                                                                                     matică : a) aspecte urbanistice          loare de 3.000 lei, cîte un premiu
                                           acum se execută cea de a IlI-a pra-                                                                                                                                                              şi social-culturale din oraşele pa­      II în valoare de 2.000 lei, cîte
  Drept rezultat al muncii însufleţite                                                                                                                                                                                                      triei, aspecte industriale, monu­        un premiu III în valoare de
pe care o desfăşoară, pînă acum,           şiilă. Concomitent, membrii celor                                                                                                                                                                mente istorice şi arhitectură;           1.500 lei şi cîte cinci menţiuni a
membrii acestei unităţi au reuşit să                                                                                                                                                                                                        b) aspecte din staţiunile balneo­        500 lei fiecare. Autorii fotogra­
execute praşila a Il-a la toate culturile  patru brigăzi de oîmp ale gospodă­                                                                                                                                                               climaterice ; c) peisaje naturale        fiilor nepremiate ce vor fi achi­
                                                                                                                                                                                                                                            monumente ale naturii.                   ziţionate ca modele de cărţi poş­
                                           riei, dau bătălia şl pentru terminarea                                                                                                                                                                                                    tale ilustrate vor primi dreptu­
                                                                                                                                                                                                                                              Fotografiile în alb-negru sau          rile de autor, conform tarifelor
                                           praşilei a II-a la porumb.                                                                                                                                                                                                                legale.
                                                                                                                                                                                                                                            color, avînd un format de 9x12
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                (Agerpres)
                                                                                                                                                                                                                                            (minimum) însoţite de explica-

Rezultate bune în G.A.S.

  Corespondentul nostru, tov. Gh.          636 ha, iar orzul şi secara furajeră                                                                                                                                                             Cu 6 zile mai devreme
Crăciun ne informează eă în gospodă­       au fost recoltate de pe întreaga
riile agricole de stat din regiunea        suprafaţă (517 ha). Producţia de se­                                                                                                                                                                Prezentîndu-se di­     renul nu prea era        tru Dumitru Coţofană
noastră s-a terminat cu multe zile în      cară şi orz rezultată a fost însilozată,                                                                                                                                                         mineaţa la ponlaj, zi­    bun. Să sapi în be­      era primul examen cu
urmă praşila a Il-a la porumb, iar cea     asigurîndu-se astfel 2.160 tone siloz                                                                                                                                                            darul Boko Emeric de      ton, nu-i un lucru       picamerul. Cind aces­
de a treia praşilă mecanică este apli­                                                                                                                                                                                                      la Preparaţia Cărbune­    prea uşor. Dar comu­     ta părea mai obosit,
cată pe mai bine de 30 la sută din         de bună calitate.                                                                                                                                                                                lui din Petrila a         niştii ştiu să înfrunte  îl prelua Foklit Fran­
suprafaţa ocupată cu această plantă          In toate gospodăriile se munceşte                                                                                                                                                              fost chemat pentru        greutăţile. Comunistul   cisc, apoi Dumitru
                                                                                                                                                                                                                                            puţin timp în biroul      Boko Emeric a lucrai     Borondea şi iar de la
(2.036 ha porumb pentru boabe şi           acum cu multă însufleţire la recolta­                                                                                                                                                            sectorului. Motivul ?     1, ani în abataj. Ştie   început...
757 ha penlru siloz).                                                                                                                                                                                                                       7 rebuia să primească     să mînuiască bine pi-
                                           rea fînurilor naturale, lucrare execu­                                                                                                                                                           o lucrare nouă.           camerul. Cumpăni bi­       Lucraseră cîteva zi­
  Paralel cu această lucrare s-a exe­      tată pînă la 25 iunie a.c. pe 580 ha                                                                                                                                                                                       ne in gind timpul de     le. Sub beton, pămin-
                                           din cele 1.317 ha fineţe.                                                                                                                                                                           — Ne-a sosit un         care avea nevoie.       lul era pietros. Au
cutat prima coasă la trifoliene pe                                                                                                                                                                                                          compresor tip „Reşi­                               folosit şi tirnăcopul.
                                                                                                                                                                                                                                            ţa" pe care am vrea          — In 15 zile lu­      In ajutor le-au mai
Atenţie sporită praşilei a ll-a                                                         Colectiviştii 'din Ciugiid, raionul 'Alba, s-au convins       Iată de ce şi în acest an, pe întreaga suprafaţă cul­                                 să-l instalăm la casa     crarea o dau gata —      venit tîmplarii Gheor­
                                                                                     din proprie experienţă că folosind sămînţă din soiuri          tivată cu grîu s-a folosit numai sămînţă din soiuri de                                  maşinilor — i-a zis       spuse el.
  Membrii gospodăriei colective din        cea de a Il-a praşilă pe aproape          valoroase şi aplicînd cu stricteţe regulile indicate de        mare productivitate, iar culturilor li s-au aplicat lu­                                 mecanicul de sector                                ghe Barba, Daniel
Mihalţ, raionul Alba, au obţinut           20 ha.                                    ştiinţa agrotehnică, obţin producţii tot mai sporite,          crări de îngrijire ori de cile ori a fost nevoie. Drept                                  Alexandru Cupşan.           — Pînă atunci ne      Adalberl şi alţii, care
unele rezultate bune la întreţinerea                                                 de cereale. In anul trecut, bunăoară, de pe loturile cul­      urmare, griul s-a dezvoltat viguros şi promite o produc­                                Ce zici. în cit timp ai   va sosi şi motorul de
culturilor. Pe 85 ha cultivate cu floa-      Rămînerea tn urmă eu lucrările de       tivate cu grîu din soiul Ponca s-a realizat o producţie        ţie superioară celei din anul trecut.                                                   butea executa fundaţia     acţionare, aşa că spor  au montat cofrajelc.
rea-soarelui şi 64 ha cu cartofi s-au      întreţinere a culturilor de porumb şi     medie de peste 2.500 kg grîu la ha. Asemenea produc­                                                                                                   pentru postament ?         la treabă — a ţinut     Aşa că n-au trecui
                                           sfeclei de zahăr îşi găseşte explica­     ţii au dat şi alte loturi la care s-a folosit sămînţă din        IN FOTOGRAFIE: inginerul agronom Nicolae Cir-                                                                   să adauge Cupşan.        decît 9 zile şi lucra­
aplicat două praşile mecanice si tot       ţia în slaba preocupare de care dau       soiul Harach şi Bezostaia.                                     naţiu şi preşedintele gospodăriei, T orna Puiu, cercetind                                  — Să examinăm lo­                               rea, a îust lernunată...
atitea praşile manuale, iar la grădina     dovadă tovarăşii din consiliul dc                                                                        stadiul de vegetaţie al griului din soiul Ponca,                                        tul şi voi vedea.            Boko a trasai peri­
                                           conducere al G.A.C.' şi comitetul                                                                                                                                                                                           metrul locului unde       Pentru hărnicia 'de
de leguţne, lucrările de întreţine;e se    executiv al sfatului popular comunal               Pentru producţii sporite de struguri                                                                                                             Cei doi au coborît      urma să se facă lu­     care au dat dovadă,
află avansate.                             pentru mobilizarea la lucru a tuturor                                                                                                                                                            scările spălătoriei, în-   crarea. Picamerul a     conducerea sectorului
                                                                                       In ultimii ani, colectiviştii din       sporite de struguri (în anul tre­        ne relatează corespondentul nos­                                    dreptîndu-se spre lo­      fost înfipt în beton.   a acordat vrednicilor
  Slab se stă însă in această unitate      forţelor de care dispun.                  Daia, raionul Sebeş, au pus un            cut producţia medie a fost de            tru, tov. Gheorghe Istrate, bri­                                    cul unde urma să fie                               muncitori un frumos
cu praştia porumbului şi a sfeclei de                                                accent deosebit pe extinderea             peste 6.500 kg la ha), membrii           gadier al G.A.C. — în afara sa­                                     făcută lucrarea. Tre­      Bătăile lui făceau să   premiu în bani.
zahăr. Pînă la 24 iunie a.c. colecti­        Ploile căzute tn ultimul timp au        suprafeţelor plantate cu viţă de                                                   pei mari şi a plivitului pe în­                                     buia săpată o groapă      vibreze chiar şi feres­
                                                                                     vie, din soiuri valoroase. S-a a-         acestei unităţi acordă o atenţie         treaga suprafaţă de vie, s-au mai                                   de circa 16 m.c. Te­                                        C. BĂDUT.A
viştii din Mihalţ n-au prăşit pentru       favorizat mult creşterea buruienilor      juns astfel ca acum via gospo­            deosebită executării la timp şi          aplicat două praşile şi două stro­                                                             trele dimprejur. Pen­              corespondent
a doua oară decît 50 la sută din cele                                                dăriei colective să ocupe 65 de           de calitate a tuturor lucrărilor
                                           pe suprafeţele cultivate cu porumb        ha.                                       de întreţinere.                          piri împotriva oidiumului sau
802 ha cultivate cu porumb, iar la
                                           şi sfeclă de zahăr. Se Impune deci           Pentru obţinerea unor recolte             Pînă în urmă cu cîteva zile —         pentru prevenirea altor atacuri
sfecla de zahăr mai trebuie aplicată                                                                                                                                    de dăunători.
                                           să se ia neîntrziat măsuri pentru

                                           distrugerea lor.
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90