Page 86 - 1963-06

Pag. i DnUmUL ÖVuinLlvm%c?2'u*LúlMuí:-Átlyumtsxeo&ßsmBmBBXa m 2642
MiaBHaaBB^MgBsmarBSB^

Activităţi culturale şi în aer liber, P A N O U B E O N O A I H t E Din activitatea de cereeîare ştiinţifică şl tehnică
Ia locul de muncă al colectiviştilor! j Sfudiui limnologic aS fluviului

Căminul cultural din Brănişca viştii din comună. Merită subli­ Colectiviştii din localitate, cît Dunărea

este apreciat ca unul dintre că­ niată în accat sens seara de calcul şi din satele vecine: Furcşoara, ©amenii de ştiinţă din tara noastră contribuie la studiul limnología
minele culturale fruntaşe ale „Cum ne putem mări veniturile Veţel, Boz, Tîrnava şi altele, au
raionului Ilia. De altfel, aici se muncind în G.A.C/'. Cu acest avut numeroase prilejuri să cu­ (din punct de vedere al apelor) al fluviului Dunărea, de la izvoare plnă

află şi un centru metodic al Co­ prilej medicul veterinar Lazăr noască şi să admire valoarea for­ la virsare. Coordonarea acestor cercetări este asigurată de un colectiv

mitetului raional pentru cultură Ropceanu, pe baza unor argu­ maţiilor artistice din Brănişca şi International pentru studiul limnologio al Dunării, la care tara noastră

şi artă. Aprecierea de cămin cul­ mente ştiinţifice, le-a demonstrat pe artiştii amatori Florica Mora- Mineral şei de este afiliată prin Comisia de hidrologie a Academiei R.P. Romine. Cer­
cetările privind sectorul romînesc al Dunării, făcute de colective de chi-
tural fruntaş este în bună parte colectiviştilor cum, printr-o mun­ ru, Doina Olaru, Bulea Doina, brigadă Mircea mişti, microbiolpgi, hidrobiologi, ihtiologi, geigrafi etc., au cuprins
sectoare cu caracter diferit: zona cataractelor, sectorul mijlociu, în care
justificată, deoarece activiştii cul­ că bine organizată la sectorul Cornelia Lazăr, colectiviste harni­ Botar din sectorul Dunărea se află în strînsă dependentă de afluenţi şi de lunca sa inun­
dabilă, Delta Dunării, braţele Sulina şi Sf. Gheorghe etc. S-a colectat
turali de aici organizează multe zootehnic, prin îngrijirea şi fu­ ce, ori alţi activişti culturali pa­ II al exploatării -j un material biologic bogat, care a făcut obiectul mai multor lucrări şti-
inţifice comunicate cu ocazia consfătuirilor anuale ale Colectivului in­
acţiuni cultural-educative fru­ rajarea raţională a animalelor, sionaţi cum sînt Lucreţia Topor, miniere Deva, pe ] ternaţional al Dunării, ţinute pînă acum la Viena, Budapesta şi Bratis­
lava, sau apărute în publicaţiile de specialitate din tară şi de peste ho­
moase, interesante,, sub diverse prin respectarea tuturor norme­ Ioan Moţ, Dorel Lazăr, Elena care-1 vedeţi în ] tare. Concluziile care se desprind din lucrările oamenilor de ştiinţă ro-
mîni arată că, din punct de vedere fizico-chimic, apele Dunării pre­
forme de manifestare, imprimă lor zootehnice, cîştigurile gospo­ Dan, Maria Dobrei, Arsene Agne- lotografia de faţă, j zintă un eshilibru stabil, cu variaţii de mică amplitudine, care nu de­
întotdeauna acţiunilor întreprin­ dăriei vor creşte şi, implicit ale sa, Rovinar Letiţia, Şendruţ Ro- păşesc limitele normale, iar din punct de vedere biologic, elementele
este un bun orga- j faunlstice nutritive de pe fund (bentos) sau din masa apei (plancton),
Indică o capacitate trofică (nutritivă) ridicată. S-au făcut studii privind
se un caracter viu, antrenant, colectiviştilor. In cadrul serii te­ zalia, Herţa Dorina şi mulţi alţii, nizator al locului) afluenţii Cerna, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Călmâtui, Şiret, spre a cu­
cu aspecte noi, ceea ce suscită matice au fost prezentate grafi­ care activează în diferite formaţii de muncă. Briga-j noaşte aportul acestor rîuri în biologia Dunării, Rezultatele cercetă­
interesul celor cărora li se adre­ ce care oglindeau în cifre cu cît şi colective ale căminului cul­ rilor au dus la concluzia că în situaţia actuală, afluenţii menţionaţi
sează. Să dăm în acest sens cîte- şi cum va creşte producţia şi tural. da pe care o con-1 nu constituie surse în stare să modifice echilibrul chimio al apelor Du­
nării. De asemenea, s-au obţinut dale interesante, din punct de vedere
va exemple. duce a dat pestei ştiinţific şi economie, în ce priveşte interdependenta dintre Dunăre şi
lunca sa inundabilă.
veniturile în cazul respectării tu­ Recent, la faza raională a celui planul lunii trecu-1
Specialiştii noştri lucrează acum la elaborarea unei monografii llm-
Acţiuni reuşite turor normelor zootehnice la de-al Vll-lea concurs al artiştilor te cu 21,6 la sută 1 nologice a sectorului romînesc al Dunării, lucrare care se încadrează in
marea monografie a întregului bazin al fluviului de la izvoare pînă
G.A.C. din localitate. amatori, pentru meritele sale mai mult minereul la vărsare, la care colaborează oamenii de ştiinţă din toate ţările ri­
de bună calitate. 1
In perioada de iarnă, cît şi în In altă seară, căminul cultural, deosebite, brigada artistică de
cea de primăvară, la căminul împreună cu consiliul de condu­ agitaţie a căminului a fost clasi­ Şi în această lună }
cultural au avut loc cu regulari­ cere al gospodăriei, a organizat ficată pe primul loc, urmînd să
tate conferinţe pe teme agrozoo­ participe în continuare la faza brigada sa obţine 1
tehnice, medicale, de ştiinţă vizionarea de către colectivişti a următoare. Acest lucru este o rezultate tot aşa 1
popularizată, informări politice, unor jurnale agricole în care se mîndrie şi o satisfacţie şi în ace­
audiţii colective la radio, seri te­ trata despre cultura griului şi laşi timp un imbold pentru fie­ de bune. 1
matice, seri pentru tineret, di­ aplicarea îngrăşămintelor natu­ care artist amator.
mineţi de basme pentru copii, rale şi artificiale, despre creşte­ 1
rea şi îngrijirea bovinelor şi ovi­ Deficitari în unele 1
programe artistice şi multe alte nelor, a păsărilor etc.
manifestări, care au atras în jurul probleme 1
lor un mare număr de oameni ai înainte de vizionare, directorul
muncii din comună. căminului cultural le-a explicat Deşi, în general, munca la cămi­ 1
colectiviştilor pe larg conţinutul nul cultural din Brănişca se des­ 1
— O acţiune interesantă, care filmelor, legînd diferitele aspecte făşoară bine, există unele sectoare
s-a bucurat de succes, ne spunea din film cu exemple din gospodă­ de activitate unde activiştii cul­ 1
directorul căminului cultural, ria colectivă din localitate. După turali de aici au rămas deficitari.
tov. Zmed Nicolae, a fost seara vizionare, colectiviştii au ascul­ Conducerea căminului cultural 1 verane şi care va fi gata pînă la finele anului 1964. In această lu­
tematică „Să cinstim fruntaşii tat prezentarea celor două volu­ nu a organizat, de pildă, în crare, colectivul de hidrobiologi romîni, condus de prof. T. Buşniţă,
din G.A.C/'. Şi la noi, ca şi în me din cartea „Moment istoric", această perioadă nici o acţiune
alte părţi, sînt mulţi colectivişti aflată în biblioteca comunală. culturală în aer liber, la locul de 1 membru corespondent al Academiei R.P.R., are sarcina de a redacta

1 pentru întregul bazin unul din capitolele cele mai importante: Ihtio-

1 fauna, pescuitul şi piscicultura. (Agerpres)

1

1
Aurel Corneal

este şeîul unei 1

care muncesc cu dragoste şi pa­ Activităţi artistice bogate muncă al colectiviştilor. Tov. Mo- brigăzi de mineri 1
siune în gospodăria colectivă. raru Aron, bibliotecarul comunal,
de tnalntăTl rapt- ]

Acest lucru ne-a făcut să organi­ La căminul cultural din Bră­ nefiind suficient controlat şi în­ de din sectorul III ‘
nişca activează cîteva formaţii drumat, nici nu s-a gîndit măcar
zăm pentru ei o seară tematică, artistice bune, care şi-au cîştigat să facă ceva în acest sens. De investiţii al ex-
împreună cu consiliul de condu­ altfel, pe ultimele două luni
cere al G.A.C. ne-am oprit asupra aprecierea spectatorilor: corul, ploatării miniere
celor mai buni colectivişti care brigada artistică de agitaţie, for­ biblioteca nici nu are plan de
au obţinut rezultate din cele mai maţia de păpuşari, precum şi muncă. întrebat ce acţiuni a or­ Deva. Brigada pe „Cupa satelor“ ia şah prin corespondenţă
frum oase: Neamţu loan, Moţ numeroşi solişti vocali şi instru­ ganizat în cursul săptămînii tre­
Cătălina, Bîc Toma, Dobrei loniţă mentişti. Cele mai îndrăgite for­ care o conduce
şi Olar Partenie. Pentru a cu­ cute, sau ce va organiza în viitor,
noaşte rezultatele muncii fiecă­ maţii de către colectivişti sînt tov. Moraru n-a fost în stare să şi-a depăşit anga- -j
însă brigada şi formaţia de păpu­ dea nici un răspuns. jamentul pe luna j In urma sucesului de partici­ — fiecare echipă va fi formaţi
mai ai 6 la sută./ pare înregistrat de prima ediţie din_ 3 titulari şi o rezervă băr
In luna iunie, brl- j a concursului de şah prin cores­ baţi, femei sau echipă mixtă, in
gada sa se siluea- ^ pondenţă „Cupa satelor" la care diferent de vîrstă;
ză, de asemenea, au luat parte 78 echipe săteşti cu
ruia, comportarea şi metodele şari. Numărul mare al spectaco­ Preocupat de concursul al pe un loc de frun- J un efectiv total de peste 300 jucă­ — se va juca cu 3 zile de gîn
sale de lucru şi a le prezenta în lelor prezentate de aceste două Vll-lea al formaţiilor artistice, dire la o mutare fără a se socot
cadrul serii tematice, în faţa co­ formaţii, al spectatorilor, vine să aşa cum singur recunoştea, tov. te în întrecerea 1 tori^ şi jucătoare, Federaţia ro- timpul cît merge scrisoarea prii
cu celelalte bri- -j mînă de şah, prin Comisia de şah
lectiviştilor, am repartizat să se confirme acest adevăr. De la 1 Zmed Nicolae, directorul căminu­ găzi de mineri din / prin corespondenţă, a hotărît or­ poştă. Câştigătorul concursulu
ianuarie a.c., de pildă, brigada lui, a scăpat din vedere o latură va primi Cupa oferită de F.R. şah
ocupe de culegerea datelor şi în­ artistică de agitaţie a prezentat importantă a muncii culturale sector. ganizarea celei de a doua ediţii Echipele finaliste vor primi di
tocmirea unor caracterizări, cinci pe scena căminului cultural din — organizarea în această perioa­ a acestui concurs. plome de onoare.
activişti ai căminului cultural. localitate şi în satele din jur dă a unor acţiuni care să contri­ 1
aproape 20 de spectacole, iar for­ buie la mobilizarea colectiviştilor 1 Regulamentul de organizare şi Concursul va începe în juru
La seara tematică s-a vorbit maţia de păpuşari 7 spectacole. la muncă, la întărirea disciplinei 1 datei de 15 iulie 1963 cu etapă se
mai întîi despre dezvoltarea şi a răspunderii faţă de sarcini­ 1 disputare a concursului este ace­ mifinală.
gospodăriei, despre succesele ob­ In general, formaţiile artistice le ce revin acestora, acţiuni în laşi ca şi la ediţia I-a şi anume:
ţinute de colectivişti în ultimii ale căminului cultural prezintă aer liber, direct la locul de mun­
ani. Apoi, s-a subliniat contribu­ cu regularitate programe în faţa că al colectiviştilor. — vor putea lua parte la con­ înscrierile se vor face pînă h
ţia fiecăruia dintre cei sărbăto­ cetăţenilor din sat, repertoriul data de 10 iuî.ie 1963, pe adrest
riţi, care au ocupat primul rînd acestora fiind .orientat înspre In gospodăria colectivă din » ] curs reprezentative săteşti de F.R. şah — strada V. Conta nr
de scaune în sala de festivităţi a probleme actuale ale gospodăriei Brănişca mai există încă multe 1 asociaţii sportive, cămine cultu­ 16 Bucureşti 1, cu menţiunea pf
căminului cultural. In numele 1 rale, G.A.C., G.A.S., S.M.T., şcoli
consiliului de conducere al gospo­ colective. Cele patru texte de deficienţe, de aceea, comitetul plic „Şah prin corespondenţă"
dăriei au fost felicitaţi, iar un brigadă puse în scenă în acest comunal de partid va trebui să 1 medii sau elementare (elevi şi
grup de pionieri le-au oferit bu­ an au tratat aspecte din sectorul desfăşoare o muncă politico- 1 profesori), sfaturi populare, coo­ anexînd şi timbre pentru răspunj
1 perative etc, cu una sau mai recomandat.
Ioan Jurca I11 multe echipe;
este şeful unei

chete de flori. Programul scrii zootehnic al gospodăriei, din culturală intensă, bine orientată, brigăzi de mineri Pop ice
tematice s-a încheiat cu un spec­ folosind toate forţele şi posibili­
tacol dat de brigada artistică de campania de însămînţări şi între­ tăţile de care dispune. Căminul de înaintări .rapi­ Duminică s-a disputat pe are­ cu 48 popice doborîte albaiufe-
agitaţie, axat pe munca din ţinerea culturilor, din gospodări­ cultural, biblioteca, cinemato­ de din sectorul na „Ardeleana" din Alba Iulia nii reuşesc să refacă handicapul
gospodăria colectivă. Textul bri­ rea comunei etc. Bine regizate, graful sînt mijloace eficiente în III investiţii al ex­ întîlnirea interregională din ca­ şi să cîştige în final la o dife­
găzii, adecvat serii tematice, n-a textele, avînd un conţinut bogat, acest sens. drul campionatului republican de
scăpat din vedere să evidenţieze întotdeauna actual, au avut un ploatării miniere popice pe echipe — masculin, r i t ă 1^4 popice doborîte, cla-
efect mobilizator. I. CIOBOTĂ Deva. Brigada pe între echipele Ardeleana din lo­ sifieîndu-se astfel pentru etapa
care o conduce următoare.
pe cei mai harnici colectivişti ce lucrează la un sui­ calitate şi Voinţa Oradea.
tor în axul puţu- Deşi conduşi la prima întîlnlre TOMA PETRII
lucrează în diferite sectoare de 3000 tone cărbune peste plan lui nou In luna corespondent
muncă. trecută această.

Pe scurt, cam aşa a decurs brigadă şi-a depă-1

seara tematică respectivă, încheie Ln mina Pctrila au fost luate dimineaţa zilei de 22 iunie, mine­ şit sarcinile, faţă j Prietenii eterului
directorul căminului cultural. anul acesta importante măsuri pen­ rii de aici au scos la suprafaţă cea de angajament, cu i
tru sporirea producţiei şi îmbună­ de a 3.000-a tonă de cărbune peste
— Rezultatele ? tăţirea calităţii cărbunelui. S-a or­ fdanul lunar la zi. De remarcat 9 la sută. In a- J In sala radioclubului regional ln conformitate cu ’planul ’de msm-
— Rezultatele au fost că în ganizat mai bine munca brigăzilor, faptul că prodiicfia este de bună că al radioclubului, urmează stabili-
rîndul colectiviştilor s-a simţit o s-a îmbunătăţit sistemul de trans­ calitate, procentul de cenuşă înre­ ceasta lună, briga--j U.C.F.S. din Deva, cî(iva bărbaţi au rea de legături cu tineri radioamatori
mai mare mobilizare la muncă, port al materialelor, de aseme­ gistrat fiind mai mic decît cel pla­ din diferite fări ale lumii. Se fac co­
cei sărbătoriţi au găsit jioi re­ nea, utilajele sînt mai bine folo­ nificat. Cea mai mare contribuţie da sa a înregis-^ făcut semicerc în jurul aparatelor. municări reciproce despre starea vre­
surse pentru a-şi îmbunătăţi acti­ site. Toate acestea au dus la creş­ la obţinerea acestui succes a adus-o trat noi succese •] Prin intermediul receptorului se cap­ mii, se leagă noi cunoştinţe. Apoi Glii
vitatea, iar pentru căminul cultu­ terea vitezei de avansare şi a pro­ colectivul sectorului III, care nu­ în muncă. ¦) tează de astădată o comunicare sosită Daradici, Valea Gogu, Iov Carabaş,
ral un imbold în organizarea vii­ mai în 21 de zile din această lună Dumitru Tomescu şi alfii, radioama­
toarelor acţiuni cultural-edu­ ductivităţii muncii. şi-a depăşit planul cu 1.600 tone 1 de la un radioamator din regiunea
cărbune. De altfel, la Petrila toate tori din Deva, se îndreaptă spre ca­
cative. Ca urmare, lună de lună minerii Oltenia. Peste cîteva minute respon­
Intr-adevăr, la căminul cultu­ sele lor mulfumiti. A’ ctivitatea "din
-] sabilul radioclubului, Tăifă Lupea, lan­
acea zi a fost rodnică.
1 sează în eter indicativul stafiei pen­
PETRE JURCONI
tru a stabili o legătură cu cineva de

ral din Brănişca au mai fost or­ 'din Petrila au extras însemnate sectoarele şi-au depăşit sarcinile de 'l la Iaşi. Pe calea undelor, în urma sta­
ganizate şi alte manifestări cul­ cantităţi de cărbune peste plan. In plan. :) bilirii contactului, cei doi radioama­
i tori fac unele comunicări, se salută
tural-educative pentru colecti-
* * «—/ L + J u J l _ / U—f t_ 7 U V __f t__ l l__ l U reciproci corespondent

Díscufii şi propuneri privind întărirea fecţiune în organizarea muneil se de lucrări, iar într-o serie de alte zootehnice, în general, nu sînt cu-
reflectă negativ asupra producţiei, gospodării s-au omis din devize multe noscute de către colectiviştii oare lu­
organizatorico-economică a G .A .C , asupra dezvoltării gospodărieL Planu­ lucrări importante, pe cită vreme în crează în acest sector, Iar în multe
rile de producţie s-au întocmit în unele locuri s-a prins în deviz de
(Urmare din pag. l-a) de venituri în anii ce urmează, s-ar tată de către toate gospodăriile co­ lectivă din Sălişte raionul Brad rea­ anul acesta cu mai multă răspundere, două ori aceeaşi lucrare. Din aseastă locuri retribuţia se face în zile-muncă
ii putut împărţi sume mal mari de lective. Fiecare G.A.C. dispune de lizează zilnic numai un litru şi jumă­ dar multe din prevederile lor nu se cauză s-au produs deficienţe în fixa­ fixe şl nu în funcţie de producţia
tode învechite de lucrare a pămîntu- bani la ziua-muncă. Acesta este doar păşuni, fineţe naturale, terenuri pen­ tate lapte pe cap de vacă, acum dnd realizează la termen, iar altele nu se rea numărului de zile-muncă pe ha. realizată, lucru care nu poate «ă-i
lui. Pe lingă faptul că în sol nu au un singur exemplu care ne arată cît tru a cultiva diferite furaje valoroa­ animalele au hrană suficientă pe pă­ realizează de loc. Acest lucru se în- La cultura griului s-a ajuns, de cointereseze pe colectivişti ln spori­
administrat îngrăşăminte organice şi de mari sînt posibilităţile ce le au se, de cantităţi mari de diferite sub­ şune. Avem în acelaşi timp în regiu­ timplă din cauză că preocuparea pen­ exemplu, la un decalaj între 4 zile- rea producţiei. De fapt, această de­
chimice, nici însămîntările nu s-au gospodăriile colective pentru a se în­ produse şi reziduuri ca : pleava, paie, ne multe gospodării care deşi nu au tru îndeplinirea planului nu a deve­ muncă la G.A.C. Miceşti şl 68 zile- ficienţă se manifestă şl ln sectorul
făcut la timp şi cu maşina, nu s-a tări din punct de vedere economic. coceni, frunzele de la grădina de le­ nit în toate gospodăriile colective o muncă la G.A.C. Berghin. In alte producţiei vegetale. In unele gospo­
asigurat densitatea optimă de plante Calculul economic de mai sus ne do­ gume ş.a., care pot fi preparate sau condiţii mai bune, realizează pro­ cauză a tuturor membrilor «onsiliului gospodării, care deşi au condiţii ase­ dării colective nu s-au permanentizat
la ha, prăşitul, plivitul şi alte lucrări vedeşte însă că unele deficiente din însilozate. Apoi, există o tradiţie în­ ducţii mult mai mari de lapte. G.A.C. de conducere, a fiecărui colectivist mănătoare, s-au stabilit între 45 şi lucrătorii din sectorul zootehnic.
se fac de asemenea, cu întirziere şi munca organizatorică fac ca aceste delungată de creştere a animalelor Apoldul de Sus a realizat pe primele in parte. 138 zile-muncă la cultura cartofului, Acest lucru împiedică specializarea:
de slabă calitate. Acestea 6înt cauze­ în toate satele regiunii noastre. petru luni ale acestui an o produc­ iar la cultura porumbului între 44 şi oamenilor, întărirea răspunderii in
le principale care fac să se obţină posibilităţi să nu poată fi folosite ţie medie de 1.041 litri lapte pe cap Una din deficienţele existente în 65 zile-muncă la hectar. Din aceste muncă, nu stimulează interesul co­
producţii scăzute şi, în ultimă instan­ cum trebuie. Unele gospodării colective s-au în­ de vacă furajată, G.A.C. Clinic a gospodăriile colective rămase în urmă exemple se vede că devizele de lu­ lectiviştilor pentru a asigura o Îngri­
ţă, să se împartă cantităţi mici de grijit pentru a pune în valoare aceste realizat 917 litri, G.A.C Miercurea este slaba organizare a adunărilor crări nu au fost întocmite pe baza jire cît mai bună a animalelor. In
produse la ziua-muncâ. La noi în regiune pomicultura şi mari rezerve, dezvoltîndu-şi mult 837 litri. Asemenea producţii au rea­ generale. Acestea nu sînt ţinute cu unul studiu minuţios. Nu în toate schimb stimulează indisciplina, risipa
viticultura au condiţii favorabile pen­ sectorul zootehnic. Acestea obţin ve­ lizat multe alte gospodării colective. regularitate peste tot pentru a se da locurile s-a ţinut seama, la întocmi­ de furaje, lipsa de grijă faţă de avu­
Unele gospodării colective din raio­ tru a fi dezvoltate aproape în fiecare nituri mari an de an, reuşind astfel Cum se explică oare această diferen­ colectiviştilor posibilitatea să critice rea devizelor, de normele aprobate tul obştesor.
nul Ilia şi oraşul regional Hunedoara, gospodărie colectivă. Există gospodă­ să se întărească din punct de vedere ţă mare între producţia obţinută de lipsurile, să facă propuneri pentru de adunarea generală, iar în unele
deşi au condiţii favorabile, nu au rii colective oare au obţinut rezul­ economic. Sînt însă gospodării colecti­ unele şi altele ? De ce oare G.A.C. îmbunătăţirea activităţii. Există şi locuri s-au stabilit norme cu mult Se constată o slabă preocupare
luat măsuri pentru dezvoltarea legu­ tate bune în această privinţă. Sînt ve care deşi au aceleaşi posibilităţi ca din Sîntămăria Oriea a realizat nu­ cazuri că atunci cînd se ţin adunări, sub limitele minime prevăzute în pentru introducerea selecţiei anima­
micultura, iar unde au fost înfiinţate însă şi altele ca cele din Demsuş, şi unităţile fruntaşe, totuşi sînt ră­ mai 82 litri pe cap de vacă furajată în cadrul lor, nu se discută cele mai normativ. Aceasta înseamnă ca şi lelor. Din această cauză, într-un nu­
grădini de legume nu s-au făcut lu­ Silvaşul Superior, Sibişel etc. care nu mase în urmă în ceea ce priveşte în timp ce G.A.C. Apoldul de Sus a principale probleme şi nu se iau ho- cum tl-ai fura singur căciula. O ase­ măr însemnat de gospodării colecth a
crările necesare pentru irigarea lor. au aplicat metode agrotehnice de în­ creşterea numărului de animale şi a realizat 1.041 litri ? Să fie vinovate tărîri-le corespunzătoare, tar în multe menea deficienţă duce la diminuarea există multe animale slab productive
O slabă preocupare a existat în unele grijire a plantaţiilor. Din această productivităţii acestora. Experienţa oare condiţiile naturale ? Nicidecum. locuri, după ce adunarea generală a valorii zilei-muncă, frînează spiritul 6au chiar sterpe, care în loc să aducă
gospodării colective pentru produce­ cauză ele nu se dezvoltă pe măsura ne dovedeşte că acele gospodării co­ Aceste gospodării au condiţii asemă­ luat o hotărîre, consiliul de conducere mobilizator al colectiviştilor, nu sti­ venituri gospodăriei, aduc numai
rea răsadului necesar. Datorită prac­ posibilităţilor, iar o parte s-au uscat. lective care nu şi-au dezvoltat sec­ nătoare de creştere a animalelor, deşi nu ia măsuri pentru traducerea ei in mulează introducerea metodelor cheltuieli inutile. Aceasta este de
ticării unor metode înapoiate, în Fiecare gospodărie colectivă dispu­ torul zootehnic în măsură corespun­ sînt în raioane diferite. Cauza care viaţă. Ba mai mult, sînt unele con­ înaintale de lucru. Toate aceste de­ fapt una din prinoipalele cauze care
G.A.C. din Mihalţ, Vintul de Jos, ne de posibilităţi largi pentru a plan­ zătoare realizează venituri băneşti determină rămînerca in urmă a pro­ silii de conducere care nu-şi respec­ ficiente constituie o cauză care duce face ca gospodării colective cu posi­
Rîu Alb, Rîu Bărbat şi altele, produc­ ta cu pomi şi viţă de vie toate tere­ mici, neavînd astfel posibilitatea să ducţiei atît animaliere cît şi vegetale, tă propriile lor hotărîri, iar altele la unele nemulţumiri ln rîndul co­
ţia de legume a fost slabă în anul nurile în paulă, improprii culturii ce­ facă investiţii însemnate, să dezvolte în G.A.C. Sîntămăria Orlea cît şi în nici nu iau măcar hotărîri în şedin­ lectiviştilor. bilităţi asemănătoare să obţină pro­
1962 şi, ca urmare, veniturile reali­ realelor, ia.r după ee s-a făait acest fondul de bază, să ridice valoarea la alte gospodării rămase în urmă, tre­ ţele ce le tin. ducţii de lapte diferite. Exemplu : 30
zate s-au ridicat la numai 8.200 lei la lucru să întreţină plantaţiile respec­ buie căutată în altă parte. Ea poate Mal există şi cazuri cînd defalca- litri lapte pe cap de vacă furajată
ha în loc de 25.000—30.000 cît s-ar tive după regulile aacQţehnice pentru ziua-muncă. fl găsită în domeniul organizării Există unele consilii de conducere rea sarcinilor de plan pe brigăzi se pe primele patru luni ale acestui an
fi putut realiza în mod normal. a inlra cît mai repede pe rod. In Există şi cazuri cînd unele gospo­ muncii, în stilul de muncă al consi­ care nu întocmesc planuri de acţiune face matematic, rigid, neţinîndu-se la G.A.C. Ciula Mare din raionul
Aceasta înseamnă că la o suprafaţă felul acesta, terenuri altădată nepro­ liilor de conducere, în felul cum pe campanii sau planuri operative de seama de condiţiile şi posibilităţile Haţeg şi 917 litri lapte pe cap de
de numai 10 ha grădină s-au pierdut ductive ar deveni, in numai 3—4 dării colective au mărit numărul de acestea sînt îndrumate şi ajutate de muncă. Sînt şi cazuri cînd aGestea se de muncă ale fiecărei brigăzi în vacă furajată la G.A.C Cîlnic. G.A.C
circa 300.000 lei. La o suprafaţă de ani, adevărate izvoare de venituri. animale, dar nu au luat măsuri pen­ către organele de partid şi de stat. întocmesc formal. Neplanificîndu-se parte. Se mai constată că nu au fost din Cîlnio reuşeşte să obţină o pro­
peste 20 ha grădină, cît a avut G.A.C. Se cere însă o mai mare preocupare tru a ridica productivitatea lor. munca la nivelul consiliului de con­ întocmite planuri de fertilizare a ducţie mare de lapte datorită faptu­
din Mihalţ în anul treait, s-au pier­ din partea consiliilor de conducere şi G.A.C. Ciula Mare, raionul Haţeg a De buna organizare a muncii de­ ducere, brigadierii muncesc şi ei fără solului pe mai mulţi ani, iar loturile lui că a introdus de mai mulţi ani
dut pesle 600.000 lei. Cile nu s-ar a cadrelor de specialişti din G.A.C. obţinut în primele patru luni ale pinde efectuarea la timp şi în con- plan. Din această cauză întreaga acti­ seminciere au fost înfiinţate numai metoda selecţiei, animalele sînt hră­
fi puiuţ face a i aceşti bani 1 S-ar fi pentru punerea in valoare a acestei acestui an în medie doar 30 litri diţiuni agrotehnice superioare a lu­ vitate a gospodăriei se desfăşoară la pentru culturi păioase şi trifoliene. nite raţional, în raport de producţia
putut investi sume însemnate pentru importante rezerve de lărgire a pro­ lapte pe cap de vacă furajată, G.A.C. crărilor agricole clin diferite campa­ de lapte şi de greutate, iar îngriji-
ducţiei şi sporire a veniturilor. Sîntămăria Orlea 82 litri, G.A.C. Stra­ nii, îngrijirea şi hrănirea raţională a întîmplare, braţele de muncă şi atela­ Planurile de producţie privind sec­
irigaţii, pentru plantaţii, pentru diferi­ ja 100 litri, G.A.C. Benic 124 litri, animalelor, depind succesele produc­ jele nu sînt folosite raţional. Aceasta torul zootehnio s-au întocmit super­ torii-muilgători sînt retribuiţi după
te construcţii, pentru cumpărări de Zootehnia este un sector care în G.A.C. Bucerdea 160 litri. Producţii ţiei din gospodăria coleclivă, întări­ este de fapt una din cauzele princi­ ficial în multe gospodării colective, producţia obţinută.
animale, care să constituie noi surse regiune^ noastră are condiţii deose­ slabe au obţinut şi G.A.C .VLnţul de rea puterii el economice, ©riee de­ iar mişcarea efectivelor de animale,
bit de favorabile pentru a fi dezvol­ Jos, ©arda şi altele.; Gospodăria «o-. pale care duce la întîrzierea lucrări­ respectiv stabilirea efectivului la Sînt unele deficiente şi în ce pri­
lor, la o slabă calitate a muncii. sfîrşitul anului, nu i-a făcut în funcţie veşte tinerea unei stricte evidente
de posibilităţile reale. Se mai consta­ contabile, respectarea normelor de
Se mai constată deficiente la în­ tă că sarcinile de plan ale brigăzilor producţie, pontarea şi afişarea zile-
tocmirea planurilor de producţie.
G.A.C. Henig, Bretea Romînâ, Dem­ lor-muncă etc. AGeste deficiente şi
suş şi altele nu au întocmit devize mai ales cele manifestate în pontarea

şi afişarea zilelor-muncă duo la ne-