Page 87 - 1963-06
P. 87
i
Nr. 2642 BRUfM S0Ü1ALISMUID1 imwIwnvrmrit ___________ . ____ Pag. 3
•ft.
a depoilfim şi pistrlm Se dezvolta mişcarea
XAJm1 Lmm cu griji materialei©
de inovaţii
I|=1I=;=9I=II =11=1111=11== slale, care a permis lucrătorilor din
îl II depozite să manifeste dezinteres şi Mişcarea de inovaţii la E.M. Ghe-.
îj Pe porţile C.S. Hunedoara intră superficialitate in păstrarea bunu rar a cunoscut în acest an o dezvol
= şi ies zilnic reci si sute de tone a circa 18.000 tone cărămizi re- jj rilor materiale. La rîndul ei, orga tare mal mare faţă de anii trecuţi.
ii materie prima, o gamă variată de fractare de toate sortimentele, can- — nizaţia de partid de aici nu a tras Dacă în cursul anului 1962, la cabt-
I] materiale, produse finite fi semi tilate care poale asigura în per- îi la răspundere pe cei care s-au făcut tnetul tehnic al exploatării au fost
ţi- fabricate de cele mai diverse for- manenţă stocul de consum necesar II vinovaţi de asemenea fapte. De ase înregistrate 56 propuneri de inovaţii
!1 me, tipuri, caracteristici fi între- secţiilor din combinat. menea, nici munca politică nu s-a şi aplicate 22, în mal puţin de ju
Jî buinţări. Acest trafic intens, neîn- desfăşurat la un nivel satisfăcător. mătate din anul acesta, a fost înre
jj trerupt zi fi noapte, este dirijat de Desigur că in diferitele faze de — Repartizarea comuniştilor în postu gistrat acelaşi număr de propuneri
— direcţia comercială prin inlerme- manipulare, unele cărămizi se de- îi rile principale ale producţiei cu sar- idin care 24 au şi fost aplicate.
U dini serviciilor de aprovizionare gradează fi nu mai pot fi utiliza- H sini şl responsabilităţi concrete a
fi depozite, desfaceri fi sectorul de fost neglijată.; Confecţionarea rotoarelor la pom
Îj încărcări fi descărcări.- Pentru des- te. Pierderile suferite în acest fel JJ pele centrifugale, armarea metalică a
= cărcarea, păstrarea fi conservarea nu trebuie să depăfească însă co- galeriilor, recondiţionarea roţilor
!1 acestor mărfuri, direcţia comercială eficientul admis de 2 la sută. mari uzate de la locomotivele electri
II dispune de numeroase depozite, ce, sînt doar cîteva din inovaţiile
jj mari suprafeţe special amenajate. Vriml să cunoaştem cum sînt de- =
= Numai pentru 'produsele refractare pozitale, gospodărite fi conservate !aplicate anul acesta şi care aduc ex
11 există rezervat un spaţiu de 6.000 aceste materiale, un redactor al ~ ploatării însemnate economii.
H m.p. Această suprafaţă permite
jj depozitarea în condiţinni normale Ing. A. POPA
II f corespondent
==11=1111=11=
ziarului nostru a efectuat zilele
Un lucru frumos şl bun
trecute, cu sprijinul coresponden- = "aVW V»*, Greşferea parcului
De cum ne-am apropiat de depo (ilor voluntari Valentin Pascal fi — da maşini aufo
zitul de produse refractare aşezat în
!mediala vecinătate a liniei de car Anatolie Şarovarov, un raid-an- îi După cum am mal spus, In Autobazele întreprinderilor regio
buranţi, am rămas plăcut impresio depozite se face risipă mare de nale de transport auto au primit de
naţi de cele văzute. Toate cărămi chetă prin cîteva depozite. îi materiale. Pentru curmarea la începutul anului şi pină în pre
zile din depozit sînt sortate şl sti zent 1.100 autocamioane, 240 auto
vuite după dimensiuni şl forme, iar fi acestui rău, conducerea tehnico- basculante, 280 autobuze,
aşezarea lor în depozit se face pe =11=11=11=1!
compartimente şi grupe de familii. Dotarea ou noi autobuze a permis
Stivele nu depăşesc înălţimea regle seşte de loc de faptul că sub ochii administrativă din combinat şl deschiderea de noi trasee pentru Infruntînd dogoarea focului, cel patru oţelari din echipa prim-topitorului Ioan Pinca de la cuptorul
mentară de 1,70 m.. Iar vatra este lui cărămizile de şamotă sînt folo conducerea direcţiei comerciale transportul călătorilor din localităţi nr. 1 al oţelăriei nr. 1 de la C.S. Hunedoara, obţin zi de zi noi şi importante succese in îndeplinirea
bine nivelată. Depozitul este îm site ca terasament la linia ferată trebuie să introducă în cel mal le mai îndepărtate de calea ferată, planului. Una din preocupările lor de căpetenie este respectarea cu stricteţe a procesului tehnologia de
prejmuit cu canale de protecţie pen pentru a înlesni circulaţia autoca scurt timp o evidenţă a con precum şi sporirea numărului de elaborare a oţelului şi instrucţiunilor de lucru. In felul acesta şarjele elaborate de ei au corespuns întot
tru scurgerea apel în timpul ploii. mioanelor, sau că în depozit cără sumului de materiale, să stu curse de pe itinerariile existente. deauna mărcilor programate, iar pierderile de otel prin turnări incomplete sau răciri au fost simţitor
Intre stive există spaţii libero care mizile nu se stivuesc, cl se aruncă dieze posibilitatea salarizării
uşurează manipularea cărămizilor. unele peste altele. Tot în depozitul lucrătorilor din acest sector în Arad-Peregul Mare, Lipova-Timişoa- reduse.
Intr-un cuvînt, suprafaţa depozitului Peştiş I, cilindrii bară-dop, cărămi funcţie de felul cum sînt de- ra, Călăraşi-Slobozia-Amara, Cugir- Fotoreporterul nostru a surprins un aspect din munca acestei echipe. După ce a efectuat dozarea co
e folosită cu chibzuinţă şi simt gos zile folosite la reparaţia cauperelor, pozitato şi conservate materiile O.răştie-Deva, Cimpina-Măgureni,
podăresc, iar muncitorii de aici do ipsosul şi bitumul sînt risipite în prime şi materialele încredin Cărbuneşti-Bîlteni sînt cîteva din cele respunzătoare, cei patru ortaci urmăresa cu atenţie comportarea cuptorului şi evoluţia şarjei.
vedesc un înalt simt de răspundere dezordine în toată incinta depozi ţate. De asemenea, e necesară 13 trasee deschise în ultimul timp, a Foto: I. TEREK
în depozitarea şi conservarea ®u tului. stabilirea stocurilor reale nece căror lungime însumează peste 460
grijă a produselor refractare. sare şi lichidarea stocuriloi km. De asemenea, in urma creşterii > Sfîrşit de an Ia universitatea
Ne-am oprit puţin şi la încărca supranormative. parcului de maşini basculante, a spo
Asemenea ordine şi disciplină am rea şi descărcarea cărămizilor re rit şi volumul materialelor transpor in uneitorească
întilnit şl la alte magazii şi şoproa- fractare. Lipsa micii mecanizări la In scopul aprovizionării ritmi tate pe şantierele de construcţie de
ne din depozitele Peştiş I şi Peş- aceste operaţiuni face «a o mare ce a secţiilor din combinat cu circa 3 ori faţă de 1960. Organizată prin grija comite politice, ideologice şi profesiona suşite cît mai bine. Lectorii —
tiş II. In general putem spune că parte din cărămizi să se degradeze materie primă şi materiale de telor sindicatelor din oraşul ing. losif Marina, ing. Aurel Rusu,
prin manipulările manuale. Stivui- bună calitate, se cere întărirea Seară culturală Petrila şi cu sprijinul consi le ale cursanţilor. Pompiliu Ungur, prof. Ion Dără-
acolo unde şefii de depozite şi ma- rea eterogenă a cărămizilor are ca legăturilor de colaborare din „Ciprlan Porumbescu" liului local al sindicatelor din Avînd experienţa anilor trecuţi, banţ de la I.M.P. — au căutat să
rezultat încă un efect negativ. Atunci tre serviciile de aprovizionare, Petroşani, universitatea munci îmbine permanent cunoştinţele
gazionlerii îşi iubesc meseria, se cînd se încarcă un sortiment, cele desfaceri, producţie, direcţia De curind, la biblioteca clubului torească ce a funcţionat în programul de desfăşurare a
lalte piese sînt luate din stivă şi transporturi şi sectorul încăr “11 Iunie" din Călan a fost organiza cadrul clubului sindicatelor din teoretice cu activitatea practică,
vede şi răspunderea şi interesul lor aruncate. cări şi descărcări. De asemenea, tă o seară- culturală închinată mare Petrila şi-a încheiat încă un an de cursurilor s-a întocmit ţinînd consolidîncl astfel şi mai mult cu
este necesar să se acorde mai lui muzician romin Ciprian Po- activitate. Universitatea a grupat seama de specificul întreprinde noştinţele transmise.
în păstrarea acestor valori. Aseme Deficienţele amintite, se intîlnesc multă atenţie folosirii raţionale rumbescu. Participanţii la manifestare în acest an 130 de cursanţi, din rilor din oraş. De asemenea, s-a
şl la depozitul Peştiş II. a spaţiului de depozifare şi re au urmărit su viu interes o serie de tre care o sută au frecventat cu ţinut cont de convorbirile avute Toate lecţiile predate şi-au gă
nea tovarăşi sînt Ioan David, Emil partizării judicioase a membri evocări din viaţa şl activitatea de regularitate cursurile universi cu cursanţii universităţii din anul
Nobcea, Iile Blrţan şl alţii. O altă lipsă este faptul eă nu lor şi candidaţilor de partid în creaţie a acestuia. De asemenea, ei sit un viu interes în rîndul
se întocmeşte nici o evidentă a pier cele mai importante locuri ale au avut prilejul să audieze V: discuri tăţii, însuşindu-.şi temeinic cu precedent privind îmbunătăţirea cursanţilor. Minerii Gheorghe Za-
Lipsă de răspundere — derilor şi degradărilor, de materiale. producţiei. cîteva din creaţiile muzicale cele noştinţele predate. programelor, dotarea cu materia harie, Alexandru Cebuc, Dumitru
In scriptele direcţiei comerciale şi mai semnificative ale lui Ciprlan Apostol, Petru Căluţ şi mulţi
risipă de materiale ale depozitelor nu poţi afla dacă Porumbescu. Anul de învăţămînt, ce s-a în lele didactice necesare a univer alţii, au ascultat cu mult interes
coeficientul pierderilor de 2 la sută cheiat recent intr-un cadru festiv,
In raidul nostru ne-am abătut şl este depăşit sau nu. Or, în aseme transmisă unităţilor rămase în urmă. sităţii muncitoreşti, asigurarea lecţiile de geologie minieră, în-
Organizaţiile de bază din gospodă a fost bine organizat. De la în din timp a sălii de curs etc. suşindu-şi multe cunoştinţe des
pe la alte magazii şl şoproane apar- nea condiţii, fireşte că nici vorbă ceput, comitetul sindicatului de pre erele de formare a planetei
tinînd depozitelor Peştiş I şl Peştiş nu mai poate fi de o cointeresare riile colective trebuie ajutate pentru la mină şi Preparaţia Petrila, pre Selecţionarea lectorilor dintre noastre, despre formarea stratu
materială şi răspundere personală a analiza în adunările generale cele ingineri şi profesori de la mina rilor de cărbune pe care îl scot
II. Cu excepţia cîtorva puncte de a lucrătorilor, în depozitarea şi con mai esenţiale probleme ce stau în cum şi Consiliul local al sindica
faţa gospodăriei şi pentru a lua telor din Petroşani au muncit Petrila şi Institutul de mine din ei la lumină etc. Lecţiile de
depozitare care sînt mal bine îngri servarea acestor produse. Mal rău măsurile necesare în vederea îmbună cu răspundere pentru aceasta, Petroşani, cadre cu o bogată ex socialism ştiinţific, de matema
este că aecastă lipsă e cunoscută de tăţirii activităţii. Este necesar să fie înscrierile la cursurile universi perienţă didactică, a făcut ca lec tici, de tehnică nouă, de aseme
jite, am întîlnit depozitări complet în mai mare măsură ajutate pentru a tăţii muncitoreşti s-au făcut după ţiile predate să fie bine însuşite nea, au fost însuşite de cursanţi.
conduaerea tehnico-administralivă şi îmbunătăţi munca cu activul fără de ce în prealabil responsabilii cul
necorespunzătoare, degradări de ma de comitetul de partid din combinat, partid, cu agitatorii. Instructorii teri turali din cadrul comitetelor de de curs-mţi. Rezultatele muncii profesorilor
teriale. dar nu s-a luat nici o măsură. In toriali au sarcina de a da un sprijin secţii sindicale au fost instruiţi şi a cursanţilor s-au concretizat
tr-un fel aşa se şi explică faptul că concret fiecărei organizaţii de bază de consiliul local al sindicatelor, In anul universitar 1962—1963 în răspunsurile bune date la ul
Deşi se ştie aă unul din agenţii în prezent din 1.000 grupe de ma în parte pentru a fi mereu la înălţi asupra scopului universităţilor au fost prevăzute în programă timele convorbiri pe care le-au
teriale aprovizionate, numai pentru mea rolului său de conducător poli muncitoreşti : de ridicare a cu
cei mai dăunători produselor refrac 90 sînt stabilite norme de consum. tia în gospodăria colectivă. noştinţelor de cultură generală, 46 de lecţii care au fost predate avut aceştia.
tare este apa, aproape nu am în-* Şi-a pus, oare vreodată întrebarea în 65 ore, rezervîndu-se pentru
Pentru a populariza în mod siste seminarizarea fiecărui capitol cî- Cu ocazia închiderii festive a
tilnit depozit, şopron sau magazie conducerea tehnico-administrativă a matic experienţa pozitivă, pentru a te două ore. La predarea lecţiilor anului de învăţămînt universitar
combinatului, comitetul de partid, scoate la iveală rezervele de spo muncitoresc, comitetul sindica
in «are să nu plouă. Cărămizile Vin comitetul sindicatului şi toti ceilalţi rire a producţiei animale şi vegetale de către lectori s-a căutat să se tului de la mina Petrila a stimu
factori de răspundere din combinat, şi a veniturilor băneşti, rezerve ce ţină seamă de nivelul de pregă lat pe cei mai harnici cursanţi
in contact cu apa şi ea urmare a cîţi bani se irosesc zilnic prin de există în fiecare gospodărie colecti tire al cursanţilor, astfel îneît cu premii. Astfel, într-un cadru
vă, pentru a dezvălui lipsurile ce festiv au fost acordate 39 de pre
faptului că nu se respectă limita pe* trinează buna desfăşurare a muncii, cele predate să fie înţelese şi în- mii în obiecte. Printre cei pre
pentru a ajuta consiliile de conduce miaţi se numără şi mecanicul de
riferică minimă de protecţie la stl* teriorarea şi degradarea acestor re să-şi ridice nivelul activităţii or Economii la preţul de cost locomotivă Constantin Simota,
ganizatorice pe o treaptă tot mai din sectorul I al minei Petrila,
vulre. Astfel, la cea mai uşoară adie materiale ? Şi că toate aceste pier înaltă, ziarul „Drumul socialismului“ minerul Gh. Zaharie, şef de
îşi propune să deschidă o rubrică de schimb la sectorul I şi minerul
re de vînt, ploaia udă cu uşurinţă deri se răsfrîng apoi negativ asu discuţii. Extinzind iniţiativa ,,La fiecare loc îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de
de muncă — o productivitate cît mai plan şi a angajamentelor luate in Dumitru Apostol.
o mare cantitate de cărămidă. In pra preţului de cost al producţiei? La această rubrică sînt chemaţi înaltă", pornită de colectivul sec întrecere, colectivul de muncă al
să-şi spună părerea secretarii orga torului metalurgic, în toate sectoare
multe loaurl depozitele sînt impro In aceeaşi măsură se face vino nizaţiilor de partid, preşedinţii, ingi le, muncitorii, tehnicienii şi ingine acestor uzine a realizat, în primele
nerii agronomi din G.A.C., brigadie rii Uzinelor chimico-metalurgice din cinci luni ale acestui an, 1.200.000
vizate la repezeală din materiale ne vată şl conducerea direcţiei corner- j rii şi şefii de echipe, colectivişti lei economii suplimentare la preţul
corespunzătoare. fruntaşi, preşedinţi ai sfaturilor popu Zlatna, raionul Alba, au reuşit să fo do cost al producţiei.
lare comunale, activişti de partid şi
In ce priveşte sortarea şl stivui- In ultimii doi ani, G.A.C. din de stat care lucrează în domeniul losească mai bine rezervele interne M. ILIESCU GII. ECOBESCU
Lăpuşnic, raionul Ilia, a dezvoltat agriculturii. de sporire a producţiei, să mărească corespondent | corespondent
rea cărămizilor, acest lusru nu se considerabil creşterea porcilor.
urmăreşte cu grijă de către şefii de Prin livrarea lor pe bază de con Apreciem că dezbaterea largă a ce indicii de utilizare a agregatelor şi
tract, gospodăria realizează mari lor mai principale probleme ale
depozite şl magazionieri. Bunăoară, venituri băneşti. muncii din gospodăriile colective, să obţină o productivitate mai
tov. Nicolae Popovici, care răspunde propunerile şi sugestiile ce 6e vor
In fotografie: Aspect de la face constituie un ajutor preţios atît înaltă. - \ (v N Bl \ — ţ
de depozitarea şi gospodărirea ma ferma de porcine în timpul ad pentru gospodăriile colective fruntaşe Datorită creşterii productivităţii
ministrării unui nou tain. cit şi pentru cele rămase în urmă ; (i''line.mil „Doina Olteniei“ a Filarmonicii
terialelor refractare, nu se sinchl- conducerile lor putînd în felul acesta muncii, îmbunătăţirii calităţii produ de stat din Craiova; 16,00 Mu
6ă-şi perfecţioneze stilul de muncă, selor, reducerii consumurilor speci . 27 IUNIE 1963 zică vocală; 16,15 Vorbeşte Mos
mulţumiri, la o participare nesatisfă se cer a fi rezolvate, probleme de mobiliza cu totii la realizarea şi de să înlăture deficienţele, 6ă-şi îmbu fice de materii prime şi materiale, a DEVA : Cumpără-ţi un balon cova; 16,45 Ansambluri artistice
cătoare a colectiviştilor la lucrările care depinde buna desfăşurare a în păşirea sarcinilor de producţie. Da nătăţească mereu activitatea de pro — cinematograful „Patria" ; Pentru şcolare; 18,00 Muzică uşoară;
din cadrul gospodăriei aşa eum se în- tregii activităţi. Ei obişnuiesc să-şi toria lor este de a face colectivişti ducţie şi organizatorieă. F u n era liile un zîmbet senin — cinematograful 18.40 Suită din melodiile lui Ru-
tîmplă la G.A.C. din Mihalţ, Vinţul piardă în schimb timpul cu anumite lor o temeinică educaţie, de a-i educa „F. Sîrbu“; Casa surprizelor — ci dolf Frim; 19,00 Melodii populare
de Jos, Sarmisegetuza, Boşorod, Să- lucruri mărunte care nu sînt de com în spiritul muncii colective, a atitu M ăriei Tănase nematograful „Grădina de vară“ ; cerute de ascultători; 21,30 Mu
llşte şi altele. petenta lor, să se ocupe mai mult de dinii socialiste faţă de muncă şi faţă HUNEDOARA : Bunica Sabella — zică uşoară; 22,55 Muzică de
rezolvarea unor probleme personale, de avutul obştesc. Una din principale Mii de cetăţeni ai Capitalei, muzi cinematograful „Victoria“ ; SIMB
Sarcini de seamă de favoritisme, lucru ce le ştirbeşte le sarcini co stau în fa[a lor este cieni, folclorişti, alţi oameni de ar RIA : Moartea are o faţă — cine dans.
mult din activitatea lor de condu popularizarea prin toate mijloacele tă, rude, au condus marţi pe ultimul matograful „/. Pintilie“ ; PETRO
ce sfau în faţa cători. muncii politice şi cuitural-educative său drum pe cunoscuta interpretă ŞA N I: ‘Turneul veseliei — cine Programul II: 10,10 Cîntece de
a experienţei gospodăriilor colective Maria Tănase, artistă emerită a It.P. matograful „Al. Sabia“ ; Judecata pace şi prietenie; 10,30 Concert
organizaţiilor de parfid Este necesar ca activitatea consilii fruntaşe, a brigăzilor şi echipelor care Romîne. — cinematograful „7 Noiembrie“; de dimineaţă; 11,00 Muzică uşoa
lor de conducere să se bazeze pe un obţin rezultate bune, a metodelor do ALBA IULIA : Şapte dădace — ră interpretată la acordeon şl
şi a sfaturilor populare spirit sănătos de muncă, pe o profun muncă înaintate. In cursul zilei, în holul Teatrului cinematograful „Victoria“ ; Vikin chitară; 11,15 Atlas literar: Ma
dă obiectivitate, pe un dezvoltat spi satiric muzical „C. Tănase“ unde a gii — cinematograful „23 August“; ramureş; 11,30 Lucrări de tineri
In etapa actuală de dezvoltare a rit critic şi autocritic. Numai astfel Sfaturilor populare comunale le fost depus sicriul cu corpul defunc Setea — cinematograful „Grădina compozitori; 12,05 De la fluier la
agriculturii noastre, una din cele mai se poate asigura o conducere compe revine sarcina de a ajuta în mod tei, numeroşi cetăţeni au venit să-i de vară“; SEBEŞ; 'Tinerii — ci marile ansambluri — program de
de seamă sarcini ce stau în faţa or tentă şi o autoritate mereu oreseîndă practic şi în măsură mai mare gospo aducă un ultim omagiu. nematograful „Progresul"; Cerul muzică populară ; 12,30 Fragmente
ganelor de partid şi de stat este în a organelor şi cadrelor de conducere dăriile colective pentru a rezolva n-are gratii — cinematograful „M. din opere; 13,30 Note de lector;
tărirea organizatorico-economică a din G.A.C. sarcinile complexe ce le stau în faţă In jurul sicriului au făcut de gar Sadoveanu“ ; Pînze purpurii — ci 13.40 Program de valsuri; 14,10
G.A.C., ridicarea tuturor unităţilor cum sin t: organizarea muncii pe dă reprezentanţi ai Comitelului de nematograful „Grădina de vară"; Jocuri populare; 14,35 Lieduri şi
rămase în urmă la nivelul celor frun Continua întărire a organizaţiilor brigăzi şi echipe, întocmirea planuri Stat pentru Cultură şi Artă, Uniu ORTiŞTIE : Vacanţă la mure —
taşe. de partid din gospodăriile colective, lor de producţie şi a planurilor ope nii Compozitorilor, A.T.M. şl altor cinematograful „V. Roaită“; Pline valsuri de Chopin; 15,00 Muzică
constituie garanţia rezolvării cu suc rative, efectuarea construcţiilor prin instituţii de artă şi cultură. fi trandafiri — cinematograful din operete romîneşti; 15,30 Pa
Pentru a realiza acest însemnat ces a tuturor sarcinilor. De aceea ele folosirea tuturor resurselor locale, „Flacăra"; IIATEG; Laşul — ci gini alese din muzica uşoară ;
obiectiv este necesar să se ducă o trebuie sprijinite în mai mare măsu punerea la punct a evidenţei conta La adunarea do doliu care a avut nematograful „Popular“ ; BRAD :
luptă hotărîtă pentru înlăturarea de ră de către comitetele raionale de bile, organizarea muncii în diferite Ioc au luat cuvîntul compozitorul Dă-i înainte fără grijă — cinema 10,10 Cîntece pioniereşti; 17,10
ficientelor ce se semnalează în or partid, pentru a se întări în mod campanii agricole, asigurarea bazei Gherase Dendrino, în numele Co tograful „St. roşie" ; LONEA : Prelucrări de folclor din ţări so
ganizarea şi planificarea muncii, continuu, atît din punct de vedere furajere etc. mitetului de Stat pentru Cultură şi Baronul de Miinchausen — cine cialiste; 18,30 Solişti instrumen
pentru ridicarea activităţii consiliilor numeric cît şi calitativ. In unele Artă şi al Asociaţiei oamenilor de matograful „Minerul“ ; TEIUŞ: tişti de muzică uşoară; 19,00 Ti
de conducere la nivelui cerinţelor gospodării colective există organizaţii Comitetele raionale şi orăşeneşti teatru din instituţiile teatrale şi mu Doi sub cer — cinematograful „V.
actuale. Consiliile de conducere tre de partid puternice, care reuşesc să do partid au sarcina de a analiza, pe zicale din R.P.R., Gheorghe Ciobanu, Roaită" ; ZLATNA ; Alibiul nu nereţea ne e dragă; 19,30 Muzi
buie sprijinite să-şi desfăşoare mun desfăşoare o intensă activitate politi baza unui studiu amănunţit situaţia cercetător ştiinţific din partea Insti I ajunge — cinematograful „Munci- că din operete; 19,47 Muzică
ca pe baza unui plan ştiinţific întoc că şi organizatorică, să-şi exercite din fiecare gospodărie mai slab dez tutului de etnografie şi folclor al populară suedeză ; 20,00 Scrisori
mit, să respecte principiul muncii cu competentă dreptul de control voltată şi de a îndruma aceste uni Academiei R.P. Romîne, artistul po I torul"; ILIA; Preşedintele — cen din ţară; 20,10 Melodii populare
colective, antrenînd toţi membrii asupra conducerii administrative, să tăţi pentru a întocmi planuri care tru înaintaş — cinematograful ..Gh.
consiliului în activitatea de conducere, combată cu eficientă manifestările de să cuprindă măsurile necesare ce Doja"; APOLDUL DE SUS: interpretate de Magda Constanti-
să pregătească temeinic adunările ge indisciplină şi să cultive la colecti se impun a fi luate pentru a le ridi Soare şi umbră — cinematograful nescu şi Gheorghe Stănică; 20,30
nerale şi şedinţele de consiliu, să exer vişti spiritul colectivismului şi al ca la nivelul celor fruntaşe. In scopul „23 August", Noapte bună copii: „Copii în
cite un temeinic control şi să ia grijii fa'ă de avutul obştesc. Expe generalizării experienţei pozitive, ele orîng"; 21,15 Concert de muzică
măsuri pentru respectarea cu cea mai rienţa acestor organizaţii de partid trebuie să îndrume consiliile agricole corală; 21,45 Părinţi şi copii;
mare stricteţe a statutului, a regu trebuie să fie larg popularizată şi pentru a organiza schimburi de ex 22.00 Seară de dans cu Horia
lamentului de ordine interioară, a ho- generalizată. In această privinţă un perienţă între G.A.C., vizite ale Serbănescu şi Radu Zaharescu ;
tărîrilor elaborate de adunarea gene rol însemnat îl au instructorii teri membrilor gospodăriilor colective 24.00 Muzică de dans.
rală. Consiliul de conducere trebuie toriali. Una din principala lor sarcină rămase in urmă în gospodăriile co
să dea dovadă de mai multă exigen este de a studia cu multă profunzi lective fruntaşe. O metodă care a dat porului Ionel Budişteanu, dirijor al (Radia Qiuletin
ţă şi fermitate în aplicarea prevede me experienţa gospodăriilor fruntaşe rezultate bune este trimiterea de orchestrei de muzică populară „Bar-
rilor statutului, să combată cu toată şi de a o transmite în mod organizat cadre (brigadieri, şefi de echipe, în- bu Lăutaru", cîntăreţul Gică Petres- 27 IUNIE 1963 meteomiopie. J
tăria indisciplina, lipsa de răspundere gospodăriilor colective rămase in grijilori-mulgători, contabili, membri cu, din partea colegilor de la Tea Programul I: 5,07 Muzică popu
în muncă şi de grijă faţă de avutul urmă. din consiliul de conducere) din G.A.C. trul satirla muzical „C. Tănase“. lară din diferite regiuni alo tării; PENTRU 24 ORE ]
obştesc. mai puternice care să lucreze o anu Vorbitorii au relevat calităţile deo 5,20 Emisiunea pentru sate; 5,30 Vreme nestabilă cu cerul varia-
Organizaţiile de partid din G.A.C. mită perioadă în gospodăriile colec sebite ale Măriei Tănase, de inter Cîntece şi jocuri; 6,07 Program bil mai noros ziua. Vor cădea ploi
Unii preşedinţi ai G.A.C., membri au datoria de a desfăşura o asemenea pretă, culegătoare de folclor şi crea de polci; 6,35 Cîntece despre
ai consiliilor de conducere, brigadieri, muncă politică de masă îneît să in tive mai slab dezvoltate. In acest fel toare a numeroase cîntece în spirit mineri; 6,45 Mici piese de estra sub formă de averse. Vînt potri
contabili, nu au în centrul preocu fluenţeze pe colectivişti pentru a se popular, puternica ei personalitate, dă ; 7,10 Melodii populare; 7,30 vit din vest şi nord-vest. Tempe
părilor lor problemele esenţiale ce experienţa pozitivă poate fi mal bine arătînd că moartea sa constituie o Sfatul medicului; 8,30 Muzică
pierdere grea pentru arta interpreta uşoară; 9,00 Vreau să ştiu; 10,30 ratura, ziua va fi cuprinsă între 28
tivă roinînească şi viaţa muzicală Muzică populară; 11,30 Muzică şi 31 grade iar noaptea între 14 şi
din ţara noastră. de estradă; 12,00 Cintă Muzica 20 grade.
reprezentativă a armatei; 12,30
înhumarea a avut Ioc la cimitirul Melodii distractive; 13,10 Arii PENTRU URMĂTOARELE
Belu. din operete; 14,00 Concert de TREI ZILE
prînz; 15,00 Noi înregistrări ale
(Agerpres) orchestrei de muzică populară Vreme neslabllă favorabilă ploi
lor locale şi temperatura staţio
nară.
