Page 88 - 1963-06
P. 88
p*g. * DRUKtin. SOCIALISM UL^ Nr. 2642
ULTIMELE $TIRI * ULTIMELE $TIPt * ULTIMELE ŞTIRI & ULTIMELE ŞTl&l & ULTIMELE $TIT» Succese ale savanfi
în studierea Soarelui
Conferinţa de presă de la Moscova Lucrările Congresului Mondial N.S. Hruşciov MOSCOVA 25 (Agerpres). — drept mai slabe, se întind pe supra
al Femeilor va vizita feţe foarte mari ale Soarelui, opă
consacrată zborului cosmic al cosmonauţilor Andrei Severnîi, membru corespon rind uneori şi acolo unde nu se dis
MOSCOVA 25 (Agerpres). — In şedinţa de marţi după-amiază R.D. Germ ană dent al Academiei de Şliinte a U-R.S.S, ting nici un fel de pete solare. A-
V. Bîtavski şi V. Tereşkova scrie intr-un articol apărut în „Iz- ccste „pete ¦magnetice invizibile“ pre
La 25 iunie au continuat lucrările a luat cuvîntul prima femeie cos MOSCOVA 25 (Agerpres). — TASS vestia" că oamenii de ştiinţă sovieti ced uneori apariţia celor obişnuite.
Congresului Mondial al Femeilor. monaut din lume, Valentina Tereş transmite: ci au obţinut mari succese în studie Oamenii de ştiinţă au stabilit că in
kova, pe care asistenta a primit-o cu rea cîmpurilor magnetice ale Soare izbucnirea furtunilor magnetice exis
MOSCOVA 25 (Agerpres). — Blagonravov, a depăşit volumul in Carmen del Busto, secretară a Fe mare entuziasm. In mai puţin de o Cu prilejul zilei de naştere a lui lui cu ajutorul magnetografelor sola tă o anumită legitate.
formaţiilor transmise în timpul zbo deraţiei femeilor cubane, a prezen oră şi jumătate, a spus Tereşkova, Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. re de înaltă sensibilitate. Aceste apa
In sala de spectacole a Universi rului lui Nikolaev şi Popovici. tat raportul „Problema sănătăţii şi zburam deasupra o opt ţări care al P.S.U.G. şi preşedinte al Consiliu rate au permis savanţilor să măsoare In prezent, subliniază Severnîi, a
tăţii din Moscova a avut loc o con educării copiilor şl tineretului“. şi-au trimis delegatele la Moscova lui de Stat al R.D. Germane, oare la cîmpurile magnetice ale Soarelui cu apărui posibilitatea de a prevedea di
ferinţă de presă consacrată zborului Cosmonautul nr. 5, Valeri Blkovs- la Congresul femeilor. Valentina Te 30 iunie va împlini 70 de ani, N. S. o precizie mai mare decît măsurarea nainte apariţia şi intensitatea furtuni
cosmio simultan de mai multe zile ki, şi-a început cuvintarea prin In Apoi au luat euvlntul numeroase reşkova şi-a exprimat convingerea Hruşolov, prim-secretar al CC, al cîmpurilor magnetice ale Pămîntului lor magnetice. Aceasta prezintă o deo
al lui Valeri Bîkovski şi Valentina dicarea timpului şi locului cînd şi-a delegate la congres, printre oare re că toate delegatele la congres vor făcută de geofizicieni. sebită importanţă pentru zborurile
Tereşkova. prezentantele femeilor din Camerun, cosmice, deoarece radiaţiile constituie
început zborul. In urma cercetărilor s-a stabilit că una din principalele pericole pentru
Conferinţa de presă a fost des El a vorbit detailat despre astl- Monique Kaman, din Maroc, Sfaya magnetismul există nu numai in pe cosmonauţi.
tele solare. Cîmpuri magnetice, ce-i
G uvernul norvegian în im pas
chisă de Mstislav Keldîş, preşedin vitatea sa în timpul zborului. Abab, din Cipru, Sophia Tzimilli, declara într-un elan sincer, în mod P.C.U.S., preşedintele Consiliului de OSLO 25 (Agerpres). — faţa unei crize politice ca urmare a
Miniştri al U.R.S.S., va face o vizită După cum transmite agenţia Asso publicării raportului unei comisii
tele Academiei de Şliinte a U.R.S.S. La 16 iunie, a spus Bikovski, mi categoric : Nu ! războiului. de prietenie în Republica Democrată ciated Press, Norvegia se găseşte în publice cu privire la cauzele unei
El a declarat că eroismul fură pre s-a alăturat, în nava „Vostok-6“, sora In eadrul lucrărilor de după-amla- Germană. catastrofe miniere din regiunea Spitz
cedent al Valentinei Tereşkova şi mea cosmică Valentina Tereşkova. din Angola, Marla Daluz Candimba, bergen petrecută spre sfirşitul anului
al lui Valeri Bîkovski ;,a demonstrat „Zborul a devenit mai plăcut, mai din Columbia, Gloria Hernandez, şi ză a luat cuvîntul, de asemenea, tov. Plîngerea Yemenului la O.N.U. în legătură 1962, catastrofă în care şi-au pier
incă o dată iu fa{a întregii lumi cu interesant“. Incheindu-şi cuvîntarea, altele, oare au vorbit despre lupta Suzana Gidea, preşedinta Consiliu dut viaţa 21 de persoane. In raport
femeilor din ţările lor Împotriva a- cu acţiunile agresive ale Angliei se arată că în mina, proprietate de
rajul şi bărbăţia oamenilor sovietici, Valeri Bîkovski, a declarat că se lui National al Femeilor din R.P. Ro- stat, unde s-a produs accidentul nu
măreţia concepţiilor oamenilor de simte mîndru pentru patria sa, pen supririi, pentru drepturi egale cu ale mină, precum şi alte delegate. NEW YORK 25 (Agerpres). — denţi de presă că încă de săptă- a fost respectat un număr important
ştiinţă sovietici şi capacitatea lor de tru poporul său şi pentru realizările bărbaţilor, pentru pace şi un vii La 24 iunie, Mohsin Alaini, re mîna trecută guvernul său a adresat de măsuri de securitate a muncii. Ga
a traduce aceste idei în viaţă“. lui. tor fericit pentru copiii lor. Miercuri, congresul îşi va con prezentantul Republicii Arabe Ye un memorandum ambasadei ameri rezultat al publicării concluziilor ra
tinua lucrările. men la O.N.U., a adresat Consiliu portului, ministrul industriei al Nor
„Prioritatea Uniunii Sovietice în Cosmonautul nr. 6 — Valentina Te Cu o deosebită căldură şî emo lui de Securitate o scrisoare în care cane din Yemen, însărcinată să re vegiei, Kjell Holler, şi-a dat demi
domeniul cuceririi spaţiului cosmic, reşkova, a declarat că este „nespus ţie a fost întlmpinată cuvintarea re Pe adresa congresului au sosit condamnă repetatele acţiuni agresi prezinte interesele Angliei în Ye sia, iar partidele de opoziţie au de
a declarat acad. Keldîş, este rezulta de fericită“ că ea, •o fată sovietică, peste 6.000 de mesaje de salut din ve ale trupelor engleze împotriva
tul nu numai al puternicei baze in a avut cinstea să desăvîrşească prezentantei femeilor irakiene, Ta- partea unor oameni de stat şi frun Yemenului şi cere luarea unor ur men, în care atrăgea atentia asu clanşat un atac general contra gu
dustriale, al tehnicii perfecţionate, al mina Adil, văduva primului secretar taşi ai vieţii publice, printre care gente măsuri pentru încetarea lor. pra acestor acţiuni agresive. Amba vernului Gerhardsen.
superiorităţii într-o serie de ramuri munca eroică a marelui colectiv de al Comitetului Central al Partidului Sirimavo Bandaranaike, primul mi Scrisoarea cuprinde o listă de a- sada americană a avut însă o ati
de frunte ale ştiinţei, ci şi rezulta oameni de ştiinţă, constructori, mun Comunist din Irak, Salam Adil, exe semenea acţiuni organizate de la 11 tudine rezervată, ceea ce a consti Partidul socialist
citori. iunie pină în prezent. Alaini a cerut tuit o încurajare pentru continuarea
„Sînt convinsă, a spus Tereşkova cutat în med bestial de actualul re nistru al Ceylonului, regina Elisa- secretarului general al O.N.U., U atacurilor forţelor armate britanice din Japonia cere dizolvarea
tul măreţelor idei care înaripează pe Thant, şi lui Quaison Sackey, pre împotriva Yemenului.
şedintele actual al Consiliului de parlamentului
oamenii sovietici, ideile muncii crea că noi, femeile sovietice vom şti să gim din Irak. La propunerea delega beta a Belgiei, preşedintele Indone Securitate, să ia măsuri pentru în „Dacă Anglia nu-şi retrage forţele
toare spre binele păcii şi progresu aducem co’ tributia noastră la cau ţiei braziliene, congresul a hotărît ziei, S'ukarno, preşedintele executiv cetarea acestor acţiuni şi pentru e- armate, nu încetează agresiunea, TOKIO 25 (Agerpres);
lui general“. za studierii nemijlocite a Cosmosu să se trimită guvernului irakian un al Prezidiului Consiliului Mondial al vacuarea trupelor britanice de pe iar O.N.U. nu intervine pentru re Partidul socialist din Japonia a Lo-
lui". teritoriul Yemenului. Delegatul ye- zolvarea paşnică a acestei situaţii, tărit să ceară dizolvarea parlamentu
„Navele cosmice „Vostok", a sub- întregul zbor a fost plin de impre protest împotriva represiunilor la Păcii, John Bernai, lordul Bertrand menit relatează în scrisoare că for a declarat Alaini, Republica Arabă lui. Participanţii la şedinţa din 24
ţele armate britanice au supus zil Yemen se vede nevoită să se folo Iunie a Comitetului Central al acestui
bliniat acad. Keldîş, care au dat nic bombardamentului oraşul Harib sească de toate mijloacele pentru partid au ajuns la concluzia că încăl
şt au ocupat mai multe sate de la a-şi apăra suveranitatea. Nu vom carea legii electorale de către mem
pentru prima dată omului posibili sii de neuitat, a spus în încheiere care sînt supuşi patrioţii irakieni Russell, cunoscut luptător pentru frontiera Yemenului, provocînd mari tolera prezenţa agresorilor englezi pe brii Partidului liberal-democrrat în ca
tatea să efectueze un zbor în Cos Valentina Tereşkova. pentru convinqerile lor. pace din Anglia. pagube populaţiei. teritoriul nostru şl nici organizarea drul recentelor alegeri, precum si
mos, sînt prototipul viitoarelor nave de către Anglia a unor atacuri îm încercările lor de a trece prin parla
pentru călătorii cosmice îndelungate, O mare parte a cuvîntării sale a Delegata femeilor din Vietnamul Din R.P Romînă au trimis mesa „In cazul în care Anglia nu înce potriva cetăţenilor noştri". ment proiectul de lege reacţionar re
ale staţiilor interplanetare orbitale, consacrat-o pregătirii femeilor cos de sud a vorbit despre războiul je numeroşi oameni de ştiinţă şi tează adiunile agresive, subliniază feritor la „măsurile cu privire la şo
ale laboratoarelor ştiinţifice din Cos monaute. murdar împotriva patrioţilor sud- cultură, printre care academicienii scrisoarea, guvernul yemenit va fi La 24 iunie, la New York a avut maj" nu Iasă socialiştilor o altă ie
mos, avind oameni la bord, cu aju vietnamezi şi crimele comise de re Raluca Ripan, Alice Săvulescu, Ho- obligat să ceară convocarea Consi loc o întîlnire a delegaţilor repre- şire decît să ceară dizolvarea parla
torul cărora oamenii de ştiinţă \or Cosmonauţii sovietici au răspuns gimul lui Ngo Dinh Diem. ria Hulubei şi Mihai Beniuc, prof. liului de Securitate“; zentînd 11 state arabe membre ale mentului.
continua studierea Universului“. apoi la o serie de întrebări puse dr. Ana Aslan, artista poporului O.N.U., în cadrul căreia a fost ana
de ziarişti. Aura Buzescu, Eroii Muncii Socia lizată plîngerea reprezentantului Re
Acad. Keldîş a înmînat din partea liste Maria Zidaru şi Stefan Tripşa, publicii Arabe Yemen.
Academiei de Stiinte a U.R.S.S. me Wlzatfin p re ş e e flm I c l u i K e n n e d y
daliile de aur „Konslanlin Eduardo-
vici Ţiolkovski“ Valentinei Tereş îs î G e r m a n i a o c cid e n ta lă precum şi colective ale unor între Alaini ă declarat unor corespon
kova şl lui Valeri Bîkovski.
BONN 25 (Agerpres). — sidere „constrinse“ să pună accen prinderi şl instituţii, muncitori şi
Profesorul Iazdovski a făcut pe In a treia zi a vizitei în Germa tul pe relaţiile speciale cu R.F.G. colectivişti.
scurt cunoscute celor prezenţi me nia occidcnlală preşedintele Kennedy
todele care au permis să se urmă a rostit la Frankfurt discursul apre Kennedy a calificat forţele con F ranţa livrează avioane cu reacţie
rească starea cosmonauţilor in zbor. ciat la Casa Albă ca „cel mai im venţionale ca „esenţiale“ pentru
El a declarat că convorbirile prin portant“ din actualul turneu. Re- N.A.T.O., ceea ce confirmă inten rasiştilor sud-africani
„cosmo-viziune şi radio-leiefon“ au luînd ternele enunţate în comunica ţia S.U.A. de a solicita Bonnu-lui
compensat într-o anumită măsură tul pe marginea convorbirilor cu A- să-şi sporească permanent contribu PARIS 25 (Agerpres). s-a anunţat la 24 Iunie crearea unui
depărtarea în spaţiu şi în timp care denatier şi ideile exprimate în con ţia la N.A.T.O. tocmai pe această li Agenţia Reuter, citind declaraţia „Comitet de luptă împotriva aparthei
exista înainte între medic şi pămint ferinţa de presă de la Bonn, Ken nie. Entimerînd „sarcinile de lungă unui purtător do cuvînt al Ambasadei dului“. In cadrul unei conferinţe de
şl echipajul navei cosmice“. Vladi- nedy a lansat în discursul de la ca durată“ ale N.A.T.O., preşedintele Republicii Africii de sud a anunţat presă, scriitorul şi dramaturgul Jean-
mir Iazdovski a numit zborul în tedrala Sf. Paul un apel la „coope S.U.A. a situat la loc de frunte pro la 24 iunie că Franţa a început să Paul Sartre, care este unul din mem
comun „un nou mare pas în cuce rare şi interdependentă“ în cadrul blemele militare, iar apoi a abordat livreze guvernului sud-african avioa brii de frunte al Comitetului, a anun
rirea spaţiului cosmic de către om“. N.A.T.O. problemele economice. El . a stăruit ne cu reacţie de tipul „Mirage-III". ţat că principala sarcină a acestui
în favoarea „făuririi unşi politici in comitet este de a împiedica guver
Acad. A. Blagonravov, conducăto Afirmind i-ă „viitorul Occidentu dustriale şi agricole deasupra A- In total, Republica Sud-Africană ur nul francez „să vîndă arme unor albi
rul secţiei de ştiinţe tehnice a Aca lui rezidă în comunitatea atlantică“, tlanticului“, ceea ce indică o conti mează să primească 16 asemenea apa care oprimă populaţia neagră a Re
demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., a de el nu a exclus şi pe viilor „difi nuare a ofensivei americane împo rate, . primele dintre ele, potrivit
clarat că numai după o mare perioa cultăţi şi întirzieri, îndoieli şi des triva barierelor ridicate de Piaţa co purtătorului de cuvînt, fiind de acum publicii Sud-Africane". Sartre a de
dă de timp va putea fi apreciată curajări“, „divergente privitoare la mună in calea penetraţiei produse asamblate pe teritoriul 6ud-afrioan. clarat că acest Comitet a fost creat
noutatea pe care a rcalizal-o acest metode şi la păreri“. Referindu-se la lor americane. „Aceasta — a spus el ca răspuns la apelul trimis de parti
zbor pentru ştiinţă, perioadă nece planul amedean de creare a forţei — reprezintă o punere la încercare In semn de protest împotriva ho- dul Congresul naţional african, partid
sară pentru prelucrarea materialelor nucleare multilaterale a N.A.T.O., a unităţii noastre“. tărîrii guvernului francez, după cum interzis de autorităţile rasiste din Re
obţinute în timpul zborului. Volu Kennedy a declarat că aceasta nu transmite corespondentul din Paris publica Sud-Africană,
mul informaţiilor transmise in tim trebuie să fie înfăptuită „intr-un Tot marţi preşedintele Kennedy al agenţiei Reuter, in capitala Franţei
a vizitat baza militară americană de
pul ultimului zbor, a arătat acad. Sâ fie lichidate bazele militare din Cipru
context bilateral, ci în sinul alian la Hanau precum şi sediul Coman
ţei atlantice“.
damentului aviaţiei americane din NICOSIA 25 (Agerpres). — de-a 13-a conferinţă a acestui partid
Papaioanu, secretar general al că „poporul cipriot se pronunţă îm
Peste 250.000 In legătură cu aceasta, a- Europa de la Wiesbaden, unde a Partidului progresist al oamenilor potriva războiului şi el nu va admis
te transformarea ţării într-o bază â
de învăţători francezi gentia France Presse relata că avut o întrevedere prelungită cu S. U. A .: Eugen Conner, su muncii din Cipru, a declarat la «ea N.A.T.O. sau C.E.N.T.O.“.
„în cercurile oficiale america actualul vicecancelar, Erhard, care pranumit „Taurul", şeful poliţiei
în grevă ne nu se ascunde entuziasmul re urmează să-i succeadă lui Adenauer din Birmingham, dînd ordin aco CfîBig® d a sp ă tfpei a n i „Imperialiştii nu vor reuşi să în-
dus resimţit la Washington fată de in fruntea guvernului vest-german. liţilor săi să asmuţă cîinii îm frîngă poporul «iprlot in lupta sa
PARIS 25 (Agerpres). — posibilitatea ca forţa multilaterală să După părerea corespondentului agen potriva unor oameni de culoare, de In d e p e n d e n ţă fictiv ă pentru lichidarea bazelor de pe te
Peste 250.000 de învăţători din fie limitată la o organizaţie bilate ţiei France Presse, această întreve Aprecierile lui „Neiv York Herald Tribune“ ritoriul tării, pentru transformarea
Franţa au declarat la 25 iunie o rală (americano-vest-germană întru- dere „ar putea fi considerată hotărî- care au luat parte la o demon regiunii Mării Mediterane într-o zonă
grevă generală de 24 ore. Ei reven toare pentru evoluţia raporturilor denuelearizată, în lupta pentru Inter
dică majorarea salariilor şi îmbună cit, după cum se ştie, singura R.F.G. americano-vest-germane în anii vii straţie antirasistă paşnică. zicerea aTmel nucleare. In această
tăţirea condiţiilor de muncă. tori“. luptă poporul cipriot nu e singur, el
Această grevă se bucură de un şi-a dat consimtămînlul de a parti este sprijinit de puternicul lagăr al
ţărilor socialiste, de ţările neutre, de
cipa la ea — N.R.) i este de pre toţi oamenii cinstiţi din lume".
sprijin larg din partea populaţiei, a supus că preşedintele Kennedy cau LEOPOLDVILLE 25 (Agerpres). rald Tribune“, echivalează cu a că Conferinţa a adoptat o rezoluţie
In momentul cînd poporul congo- lători dintr-o tară intr-alta. Este ne în care se spune: „Interesele po
tuturor oamenilor muncii din ţară. tă să cîştige timp cel puţin pînă Joao Goulart despre politica noului !ez se pregăteşte să sărbătorească la voie de paşapoarte în regulă, cu vize porului nostru cer liGhidarea necon
Confederaţia Generală a Muncii din cînd îl va întîlni spre sfîrşitul săp- guvern brazilian 1 iulie cea de-a treia aniversare a de intrare şi ieşire, trebuie să su diţionată a bazelor din Cipru, crea
Franţa a dat publicităţii o declara tămînii pe premierul englez Mac independentei, guvernul Adoula are porţi controlul autorităţilor vamale rea unei zone denuclearizate în re
ţie în care îşi exprimă solidaritatea millan". In această lumină, declara de făcut faţă, scrie într-o corespon etc. giunea Mării Mediterane. Navele mi-
cu lupta dreaptă a învăţătorilor pen dentă specială ziarul „New York He litare americane au sosit in portu
rald Tribune“, unei probleme cit se Subliniind că pe biroul Adunării rile cipriote nu ca mesageri al păcii,
tru satisfacerea revendicărilor lor. ţiile făcute la Frankurt apar ca o RIO DE JANEIRO 25 (Agerpies). relaţiile cu toate ţările, să lupte pen poale de serioase: accentuarea regio Naţionale congoleze se află spre d ca trimişi ai morţii şi războiului“.
La 25 iunie, îi. numeroase insti presiune exercitată asupra celorlal Intr-o declaraţie făcută presei, Joao tru menţinerea păcii şi soluţionarea nalismului. aprobare un proiect de constituţie
ţi parteneri din N.A.T.O. de a se Goulart, preşedintele Braziliei, a su litigiilor pe cale paşnică. întocmit de către experţii juridici ai B atiscafu l „T rie ste “
tuţii de învăţăinînt superior şi me supune cererilor americane urmînd bliniat că noul guvern brazilian va In mai pulin de un an. numărul O.N.U., prin care se recomandă o în cău tarea subm arinului
diu din Franţa, au avut loc greve ca în caz contrar S.U.A. să se con- continua să promoveze o politică In domeniul politicii interne, a spus provinciilor congoleze s-a înmulţit de structură federală pentru statul con-
de scurtă durată în semn de soli externă bazată pe principiile respec preşedintele, guvernul va acorda o la şase la 22, alto două sau Irei pro golez, „New York Herald Tribune“ „Thresher“
daritate cu învăţătorii grevişti. vincii urmînd a fi aprobate in viito subliniază că acest proiect nu are în
rul apropiat de către Adunarea Na NEW YORK 25 (Agerpres). —
tării drepturilor popoarelor la o dez deosebită alentie rezolvării probleme ţională de la Leopoldville. Fiecare momentul de fată nici cea mai mică In dupâ-amiaza zilei de 24 iunie,
din provincii este condusă de un gu şansă de aprobare. batiscaful „Trieste“, aparţinind for
voltare politică şl economică inde lor economice, luplînd mai ales pen vern alcătuit din cel puţin 10 mini ţelor navale ale S.U.A., a făcut pri /
ştri, îşi are, de asemenea, propriul Un alt aspect caracteristic pentru ma tentativă de a localiza epava
Declaraţia F.S.M. pendentă. El va continua să menlină tru oprirea inflaţiei în tară. său parlament local şi se străduieşte situaţia din Congo este reapariţia submarinului atomic „Thresher" care
să-şi sporească atribuţiile ştirbind in masivă a Influentei belgiene. Foştii s-a scuiundat la 10 aprilie avind la
PRAGA 25 (Agerpres). — ţie, este mai necesară decît oricînd acelaşi timp pe cele ale guvernului colonialişti, scrie „New York Herald bord 129 de persoane.
central. Tribune“, nu numai că îşi recapătă Batiscaful a coborit la 8.430 de
După cum anunţă agenţia Ccteka. tnlrucit poporul spaniol duce o luptă acum vechile posturi din economie, picioare adineime, unde a rămas
A călători dintr-o provincie con- „ale cărei chei nu le-au scăpat nici timp de 5 ore şi 20 de minute, din
la Praga a fost dată publicităţii de grea împotriva dictaturii lui Franco, In G uyana B ritanică situ aţia se m enţine g .’.eză intr-alta, arată „New York He odată din mină“, dar revin şi ca tre care o oră a durat numai co-
claraţia F.S.M. în legătură ai în şi asupra activiştilor sindicali anti instructori ai ai matei lui Mobutu. borirea.
Căpitanul de navă Donalri Keacb,
cheierea săptăminii internaţionale de fascişti planează o primejdie serioa încordată comandantul batiscafuiui (1,Trieste“,
solidaritate eu poporul spaniol. F.S.M. să şi In special asupra unuia din a declarat după ce a ieşit Ia supra
faţă că „a fost o coborîre satisfă
cheamă organizaţiile sindicale in- conducătorii muncitorilor din Tara GEORGETOWN 25 (Agerpres). — dicatelor, care sînt sprijiniţi de. par Deschiderea seminarului pan-african cătoare, dar nu s-a observat nimic
ternalionale, pe oamenii muncii din bascilor, Ramon Ormazabal. Agenţiile occidentale de presă re tidele reatlionare de opoziliu, ur semnificativ". După cum menlionează
Europa, Asia. America Lalină şi A- latează că situaţia din Guyana Bri mează să aibă lcc noi tratative pen a! studenţilor agenţia France Presse, coborîrea s-a
frica să se unească în lupta împo F.S.M., cheamă pe oamenii muncii tanică, unde cerci rile aflate în sluj tru a se ajunge la un acord. efectuat puţin mai la est de locul
triva regimului fascist al lui Franco. ba colonialiştilor depun eforturi sus- unde s-ar afla epava lui „Thresher“.
din toate ţările să nu îngăduie au In ultimele zile, parlidele de opo Agenţiile anunţă, că „pe o perioa
Astăzi, solidaritatea activă cu po torităţilor spaniole, să-l asasineze linnle pentru a răsturna de la pil zilie din Guyana Britanică au pre dă nedefinită batiscaful „Trieste" va
porul spaniol, se arată în declara pe marele patriot Ormazabal aşa tins că trupele engleze sosite iu a- efectua coboriri zilnice in căutarea
cum I-au asasinat pe Julian Grimau. iere guvernul progresist condus de ceastă tară ar fi venit, chipurile, în epavei submarinului „Thresher“.
ajutorul guvernului Jagan. In legă
primul ministru Cheddy Jagan, con IBADAN 25 (Agerpres). — a condamnat cu vehemenţă colonia
La 23 iunie la Universitatea din lismul şi a arătat rolul şi sarcinile
In Argentina se conturează o nouă criză guvernamentală tinuă să se menţină încordată. După tură cu aceasta, ministrul de interne Ibadan (Nigeria) a avut loo deschi tineretului african în lupta pentru
cum transmite agenţia France Pre al Guyanel Britanice, Janet Jagan, derea oficială a seminarului pan-a o Africă liberă.
BUENOS AIRES 25 (Agerpres). ţia, a cerut preşedintelui Guido să sse, în seara de 23 iunie asupra clă a dat publicităţii la 24 iunie un co frican al studenţilor, convocat la
Cu 13 zile înainte de alegerile pre acorde o întrevedere reprezentanţilor dirii Ministerului de Interne a fost municat în care, după ce reamin iniţiativa Uniunii naţionale a studen Hasan Bekir (Sudan) a salutat din
zidenţiale ce' urmează să aibă loo la acestui partid. Frontul popular de organizat un atentat cu dinamită. De teşte că Pirtichil progresist al po ţilor din Nigeria şi a Uniunii In partea U.f.S. pe participanţii la se
7 iulie, o nouă criză de guvern se eliberare a declarat că este necesară asemenea, elemente huliganice au porului nu a cerut niciodată menţi minar subliniind în cuvîntarea sa
conturează în Argentina. După cum o explicaţie în legătură cu decretul, incendiat un cinematograf din Geor nerea forţelor britanice în Guyana, ternationale a Studenţilor. importanţa seminarului care se des
menţionează agenţia Reuter, la 24 Iu inlrucîl există „teama că acesta va getown precum şi o şcoală. Aceeaşi întreabă opoziţia de ce „nu se in făşoară la Ibadan pentru consolida
nie ministrul justiţiei, Jose Mariano fi folosit in scopuri frauduloase in agenţie relatează că între primul teresează înainte de toate de crea Preşedintele Uniunii naţionale a rea forţelor studenţeşti in lupta îm
Astigueta şi-a anunţat demisia. După timpul alegerilor“. ministru Jagan şi conducătorii sin- rea unei armate naţionale a Guya- potriva colonialismului si neocşlo-
o întrevedere cu preşedintele Jose studenţilor din Nigeria, Onuoh, a nialismului.
Maria Guido, ministrul justiţiei a de
rostit o amplă nuvîntare în care
clarat presei că demisia sa a fost nei Britanice, lucru care a fost pînă
provocată, printre altele, de recentul D esco p erirea unui complot în Algeria acum refuzat de guvernul englez. Nigerul şi Congo (capifala Brazzaville) au ratificai
decret guvernamental care Interzice Este clar, încheie comunicatul, că Carta Organizaţiei Unităţii Africane
participarea la alegeri a candidaţilor ALGER 25 (Agerpres). — hamed Boudiaf, fost vicepreşedinte nici guvernatorul şi nici guvernul
Frontului popular de eliberare. Primul ministru al Algeriei, Ah- al guvernului provizoriu al Republi britanic nu sînt dispuşi să permită NIAMEY 25 (Agerpres). — te şl guverne de la Addis-Abeba.
Pe de altă parte, potrivit agenţiei med Ben Bella, a anunţat in Adu cii Algeria. Primul ministru a pre crearea unei armate naţionale' chiar La 24 iunie, Adunarea Naţională Tot la 24 iunie, Parlamentul Con-
cizat că printre cei arestaţi nu se dacă este evident că menţinerea pă a Nigerului a ratificat, in cadrul ce
Associated Press, Frontul popular de narea Naţională că a fost descope află nici un membru al parlamen cii şi ordinei necesită prezenta unei lei de-a doua sesiuni ordinare, Car goului (capitala Brazzaville) a apro
eliberare, „partid politia cheie din rit un complot împotriva stalului. El ta Organizaţiei Unităţii Africane a- bat în unanimitate proiectul de lege
a făcut cunoscut că au fost aresta doptată Ia Conferinţa şefilor de sta- cu privire la ratificarea Cartei Or
ganizaţiei Statelor Africane.
Argentina“, după cum îl califică agen te patru persoane, printre care Mo- tului. asemenea forte".
Redacţia si administraţia ilarului str. • Marti» nn 9, Telefon 18«, 189, 73, 074. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr, 203.328 din 0 noiembrie 1940. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva,
