Page 89 - 1963-06

PROLITAJH DIN TOATE ŢAJUKE, UNTJT-VA!
mulsocialismului
AL COMITETULUI RECIAL HUNEDOARA AL P M Şl A l SFATULUI POPliU RE
ir
Anul XV. Nr. 2643
Să fim temeinic pregătiţi
pentru strîngerea recoltei
Cu fiecare zi ce trece, timpul op­
tim pentru strîngerea recoltei de
păioase se apropie. De executarea la
timp şi fără pierderi a recoltării de­
pinde ca producţia din lan să a-
jungă la timp şi fără pierderi în
hambare. Evitarea celor mai mici
pierderi de spice sau boabe presu­
pune însă punerea din timp, în per­
fectă stare de funcţionare şi folosi­
rea la întreaga capacitate de produc­
ţie a tuturor mijloacelor pentru
strîngerea recoltei.
Antrenaţi în întrecerea socialistă,
mecanizatorii S.M.T. din Miercurea,
Alba Iulia, Dobra, Orăştie şi cei din
G.A.S. au reuşit ca paralel cu execu­
tarea celorlalte luorări agricole să re­
vizuiască şi să repare cu multe zile îna- mai însemnată la alcătuirea fondu­
intea termenului planificat întregul
utilaj necesar în campania de strlnge-
re a recoltei. De asemenea, în majo­
ritatea gospodăriilor agricole colec­
tive, pregătirile pentru recoltare au
fost terminate sau se apropie de
sfirşit.
A efectua la timp şi fără pierderi
strînsul recoltei — lucrare care cere
o mare mobilizare de forţe — în­
seamnă a lua măsuri urgente, ast­
fel ca lucrările de întreţinere a cul­
turilor să fie terminate înaintea în­
ceperii recoltatului. Mun­
cind cu deosebită însufle­
ţire, lucrătorii gospodă­
riilor agricole de stat din
regiunea noastră au ter­
minat cu multe zile în
urmă praşila a Il-a la po­
rumb uimind ca peste
citeva zile să termine şi cea de a
treia praşilă mecanică. La rîndul lor,
colectiviştii au terminat praşila a
Il-a Ia fioarea-soarelui şi cartofi, iar
la sfeala de zahăr au excutat pe a-
proape întreaga suprafaţă şi cea de
a IlI-a praşilă.
Un rol de seamă în evitarea pier­
derilor de cereale îl are stabilirea
momentului optim de începere a lu­
crărilor. Inginerii agronomi din gos­
podăriile colective şi consiliile agri­
cole au datoria să controleze cit
mai des starea de vegetaţie a fie­
cărui lan, să stabilească în mod con­
cret cînd trebuie început recoltatul
într-un loo sau altul şi cu ee mij­
loace este necesar să se facă, pen­
tru ca nici un bob sau spic să nu
se piardă.
In vederea extinderii recoltării cu
combina este recomandabil ca uni­
tăţile agricole socialiste să re^er^e
în acest scop lanurile de grîu cu o
producţie mai bună, situate in zo­
nele de şes sau pe terenuri mai
puţin accidentate, în tarlale mari,
pentru ca întreaga capacitate a com­
binelor să poată fi folosită din
plin.
Deosebită atenţie va trebui să a-
corde unităţile agricole din regiu­
nea noastră şi organizării treierişu-
Iui acolo unde recoltatul nu se poa­
te face cu combina. Această lucrare
să înceapă în gospodăriile agricole
colective la sel mult 5 zile de la în­
ceperea secerişului şl să fie astfel
Roadele muncii siderurgişlilor
din Hunedoara şi Călan depind în
mare măsură de calitatea minereu­
lui extras de minerii din Ghelar şi
Teliuc. De aceea, în cele două ex­
ploatări miniere calitatea minereu­
lui stă in centrul atenţiei organe­
lor de partid şi sindicale, a condu­
cerilor tehnice, a tuturor mineri­
lor.
Din dorinţa de a îmbunătăţi con­
tinuu calitatea minereului extras,
s-a născut la Teliuc valoroasa ini­
ţiativă „Mici un vagonet de mine­
reu rebulat“ care, îmbrăţişată de
colectivele dc muncă din exploa­
tările miniere Teliuc şi Ghelar, a
condus la îmbunătăţirea simţitoare
a calităţii minereului.
La Teliuc, acolo unde s-a năs­
cut iniţiativa, realizările sînt dintre
cele mai frumoase. Sub îndrumarea
organizaţiilor de partid, cu spriji­
nul organelor sindicale şi U.T.M.,
lupta pentru calitate se concreti­
zează in răspunderea cu care se
face alegerea sterilului vizibil din
minereu în fronturile de lucru, în
aplicarea cu succes, în funcţie de
condiţiile de zăcămint, a metodei
puşcării selective ş.a. Acestea au
făcut ca anul trecut conţinutul
mediu de fier planificat să fie de­
păşit cu 1.37 procente, iar în pri­
mele luni ale acestui an să se rea­
lizeze un conţinut cu 3,39 procen­
te mai mare decil în anul trecut.
JOI 27 IUNIE 1963 4 pagini 20 bani
organizata înclt batozele de la arii Cu planul semestrial îndeplinit
să poată lucra cu întreaga lor ca­
pacitate — unde este posibil chiar Marţi 25 iunie colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la E.M.
şi noaptea, pe schimburi. Ţebea a raportat îndeplinirea cu cinci zile înainte de termen a planului se­
Pentru ca munca la arii şi pe tar­ mestrial de producţie. .'
lalele unde se recoltează cu ajuto­ De la începutul anului minerii de la Ţebea au extras peste sarcinile
rul combinelor, să se desfăşoare în
bune conditiuni, conducerile S.M.T. de plan 2.200 tone de cărbune, îndeplinindu-şi planul producţiei globale O după-amiază plăcută, recreativă, pe dealul Chiziduiui... Un grup de tineri cocsari de la C.S. Hunedoara
au datoria să instruiască temeinic în proporţie de 106 la sută. Prin buna organizare a muncii, folosind din in timpul liber.
pe combinieri şi batozari. Condu­ plin timpul afectat pentru lucru şi ma şinile din dotare, ei au reuşit să spo­
cătorii acestor agregate trebuie să
cunoască bine modul de funcţionare rească productivitatea fizică a muncii cu 4,6 la sută, iar pe cea valorică
şi minuirea maşinilor, să le foloseas­ cu 7,5 Ia sută. In lupta pentru continua reducere a preţului de cost, mi­
că cit mai chibzuit şi mai atent ast­ nerii au realizat însemnate economii de peste 400.000 Iei la lemnul de
fel incit să nu ?e producă nici o
defecţiune mină şi explozivi prin folosirea noilor materiale de susţinere.
La aceste frumoase rezultate au contribuit din plin echipele de mineri
Pentru a-şi aduce o contribuţie cit
conduse de Vasile Septimiu, Sabin Culda, Ana Ioan şi altele, precum şi
lui centralizat de produse agricole cele din revirul maistrului Cornel Grueţ care şi-au depăşit cu regulari­
al statului, gospodăriile agricole co­
lective au datoria să-şi achite înda­ tate planul de producţie. TEODOR PAG
toririle contractuale încă din primele corespondent
zile ale recoltatului. In acest scop Cartea de vizită a şantierului: hărnicia
este necesar să se întocmească pla­
nuri de transport, folosindu-se cît 8 0 0 ore de m u n că patriotică Din livada T otul se intîmpla pe la sfirşUul Au trecui vreo două zile. timp Constantin Păsărelu se găseşte prin­
mai organizat atit mijloacele pro­ anului trecut. Vestea a trecut in care zidarii tencuitori şi-au învins tre ei
prii cît şi autocamioanele I.R.T.A. Cetăţenii din Cătunul Babii, oraşul Vulcan, au hotă- G. A. S.
Acţiunea de predare şi preluare a rît ca prin contribuţie voluntară să-şi ridice o nouă con­ din om in om. Intr-un timp foarte timiditatea şi s-au obişnuit cu noua — PIeşit, tu nu vezi că e strimt
produselor contractate să fie per­ strucţie, destinată şcolii elementare de 4 ani. Mobilizaţi Din livada gos­
manent urmărită şi îndrumată de de deputaţi, cetăţenii au început construcţia noii şcoli. podăriei agricole scurt toţi constructorii lotului nr. 1 metodă dc muncă. Treaba mergea cofrajul ? i se adresă şeful de bri­
către sfaturile populare. Pentru a urgenta ritmul lucrărilor, în vederea termi­ de stat din Apol-
nării şcolii pînă la toamnă, tinerii de pe şantierul nr. dul de Sus, raio­ ui şanlicndui nr. 4 al I.C.S. Hune­ mai cu spor. Se muncea în două gadă. Vezi, lucrează cu atenţie. Co­
In vederea obţinerii unor recolte 10 al T.R.C.PI. din Vulcan şi cei de la T.C.M.E. Paro- nul Sebeş, s-a re­
sporite în anul viitor, şeni au luat iniţiativa de a presta o serie de lucrări, coltat şi livrat uni­ doara aflaseră noutatea. Vor con­ schimburi şi tencuiala era de cea pertina şi slîlpii ăştia, mozaicaţi sînt
este necesar să se acor­ în afara orelor de program, prin muncă patriotică. Pină tăţilor comerciale
de multă atentie recol­ în prezent ei au şi efectuat peste 800 ore muncă pa­ contractante can­ strui 4 blocuri turn cu 9 etaje. Înăl­ mai bune. caldale. Intr-una din zile. cum s-ar spune cartea de vizită a
tării loturilor semince- triotică. Ca urmare a ajutorului dat de tineri, construc­ titatea de 12.600
ţia a fost ridicată în roşu, iar în momentul de faţă se kg cireşe şi 1.200 ţimea blocurilor, numărul etajelor la o consfătuire de producţie Ştefan muncii noastre.
re. Pe aceste loturi re­ lucrează din plin la tencuieli interioare. kg vişine. Recol­
tatul cireşelor şi nu i-a înspăimintat deloc. Altceva Roşianu in numele brigăzii sale s-a g n bloc domneşte o animaţie
coltatul să înceapă la al vişinelor conti­
nuă. le dădea lor de gîndil. Au aflat că angajat ca sarcinile de plan săptămhia- “ obişnuită. Zugravii fac ultimele
coacerea deplină, lolosin-
blocurile respective nu vor mai fi le să fie îndeplinite in 5 zile. La chema­ retuşuri la etajul VI. Mozaicarii :şlc-
du-se numai maşini cu­
răţate de alte seminţe pentru a se construite după piocedeul clasic, că rea lui au răspuns toate brigăzile. In­ fiiiesc p'fluinncicţihoneaMzăaşidni.inle pldi.ne. Sefrpe1crae­t
asigura puiitatea soiurilor, iar să- sc va folosi o nouă metodă, expe­ stalatorii. tîmplarii. belonislii. antre­ mozaic
minţa rezultată să fie condiţionată
şi depozitată în magazii corespun­ rimentală pe şantierele de locuinţe naţi în întrecerea socialistă munceau gătesc etajele V si VI pentru pre-
zătoare. din Hunedoara: metoda ridicării cu entuziasm. Blocul creştea vuzind reccpţie. hi'lr-ur.i.1 din apartamente.
construcţiei din beton turnat în co- cu ochii După numai 15 zile de Petru Pclntş. şeful brigăzii dc zu-
Strîngînd recolta de păioase din
acest an, bunii gospodari trebuie să fraj glisant. Ori de cîtc ori aveau muncă. în bilanţul constructorilor gravi-vnpsitqri, ecrcetcază cu migală
se gîndească încă de pe acum şi la
recolta pe care o vor obţine in anul prilejul se opreau în grupuri şi dis­ liuncdineni se mai adăugii o reali­ zugrăveala proaspătă, calitatea vop­
viitoţ. Iată de ce, o dată cu sece­
rişul va trebui acordată cea mal Formaţii artistice în staţiunea cutau mereu despre acelaşi lucru. zare • de seamă: ridicarea primului selelor aplicată in băi si pe radia­
mare atentie executării arăturilor de
vară pe toate suprafeţele eliberate. Oare cum se -ea munci cu ajutorul bloc turn cu 9 etaje din Hunedoara... toare La terminarea orelor de pro­
In această privinţă conducerile gram. cînd se va efectua prerecep-
S.M.T. -şi ale G.A.S. au datoria să balneo-climaterică Vaţa noii metode ? Ştiau ei cîtc ceva. de A a trecut citeva luni de atunci. lia, doreşte să nu i se facă nici o
organizeze Ia cit mai multe trac­ obiecţie, litrii cu cluj. Arnold Na-
toare şi schimbul doi. iar conduce­ Dan, Mihai Urcan şi Florentina Bol­ prin ziare si reviste Dar asta nu Alături de blocul turn nr. I zarin, şeful brigăzii de instalatori
rile unităţilor agricole să asigure dea. formaţia de dansuri care a avut
eliberarea neîntirziată a terenurilor Zilele trecute formaţiile artistice ale în repertoriu jocurile „Ţarina dc la Ic era di-ajuns. 7 oţi voiau să ştie au mai răsărit ca din păminl alte
Casei raionale de cultură din Brad au Abrud“. .,Ardeleana“ şi „Sălcioura“
de paie. De asemenea, pentru asigu­ prezentat un bogat program artistic precum şi orchestra care a interpre­ cil mai multe lucruri. In discuţiile trei. Experienţa acumulată intre
rarea unor cantităţi cit mai mari de în faţa a peste 250 de oameni ai lor se ci'ea un amestec de îngrijo­ lj"ip a permis constructorilor să sanitari, verifică fiecare robinet şi
furaje necesare animalelor, este re­ muncii veniţi la odihnă in staţiunea tat cunoscute melodii de muzică poj/u- rare şi curiozitate, firească in ase­ înalţe ultimul bloc în numai 12 zile obiect sanitar montat de băieţii lui.
comandabil ca o parte din terenu­ balneo-climaterică din Vaţa şi a ce­ Acum blocul turn nr. 4 se găseş­ Toţi lucrează cu multă atenţie. Do­
rile de pe care s-a strins recolta să tăţenilor din localitate. lară. uşoară şi din folclorul local. menea împrejurări.
S a sfirşitul lunii qclombrie a te intr-un stadiu avansat de execuţii. resc ea. lucrarea să fie terminală la
fie însămîntate cu porumb sau alte De un binemeritai succes s-au bu­ RODICA LEUCEANU
culturi care asigură producţii mari curat soliştii vocali Nuţa Purcel, Ig­ corespondentă ¦ lost turnată fundaţia si a în­ Graficul idişal pe uşa. biroului meş­ sfirşitul lunii iunie, adică în 6 luni
de masă verde. nat Ilerbei, Constanţa Aniţescu, Piaţa ceput glisarea. In primele două zile terului Dumitru Morarii vorbeşte
a mers cam greu. oamenii erau în­ nh în 9 luni cît era planificat.
Desfăşurarea în bune condiţiuni a ghesuiţi la punctele de lucru, mun­ grăitor despre acest lucru. Se lucrea­ Prin munca desfăşurată pînă acum,
lucrărilor din campania agricolă de ceau cu teamă ca nu cumva cofra­ ză intens la finisări. Pină la eta­
vară trebuie să stea zilele acestea prin hărnicia şi entuziasmul de care
permanent în atenţia organelor şi iul să fie ridicat înainte cu ei să-şi jul VI s-au efectuat complet iar la
organizaţiilor de partid. Acestea tre­ fi terminat unele operaţiuni. Intr-o celelalte trei etaje sînt pe termi­ au dat dovadă constructorii, au reu­
Prin munca patriotică desfăşurată de femei
buie să desfăşoare o intensă activi­ şit să scurteze timpul de execuţie
Conducerea Şcolii de 8 ani din co­ dea, Gheorghiţa Todor, Ana Chică
tate politică şi organizatorică în ve­ muna Balşa, raionul Orăştie, încă de si altele. asemenea împrejurare trebuia o or­ nate. si au creat, premiza că angajamen­
la încheierea anului de învătămînt a
derea mobilizării tuturor colectivişti­ vădit preocupări atente in vederea Prof. R. NOJA ganizare a muncii perfectă, in care La intrarea în bloc mozaicarii lu­ tul luat. să fie îndeplinit cu succes.
pregătirii localului de şcoală pentru corespondent
lor la executarea la timp şi în con­ noul an şcolar. Astfel, cu sprijinul totul să meargă strună. La această crează la copertină. Şeful brigăzii, A. OARGĂ
Comitetului comunal al femeilor, la R e c o lte a z ă
ditiuni agrotehnice bune a lucră­ întret’nerea localului au fost mobili­ chestiune S'elan Roşianu. şeful bri­
zate mamele copiilor. Acestea au şi însilozează
rilor agricole. efectuat pină în prezent circa 200 ore furaje găzii de zidari tencuitori. se gindea
de muncă patriotică la curăţatul şi
spoitul şcolii, realizînd însemnate In raionul Sebeş recoltatul lucernei tot timpul Intr-o zi după termina­ 36 filme — 157.809 spectsfori
economii. Printre femeile care au s-a terminat, iar a trifoiului s-a făcut rea lucrului şi-a oprit oamenii încă
efectuat cel mai mare număr de ore pe 89 la sută din suprafaţă. Pină fa
de muncă patriotică se numără tova­ 24 iunie a.c. în întreg raionul se în- citeva minute pentru a discuta cu De la începutul acestui an şi Dintre filmele prezentate în
răşele Marta Gherman, Victoria To- silozase cantitatea de 583 tone de ci unele probleme. ultima vreme s-au bucurat do
nutreţuri. Tot pină la aceeaşi dată se pînă în prezent, pe ecranul ci­ un deosebit succes „Sub cu­
recoltaseră şi finurile naturale de pe o — M-am gindit la o organizare nematografului „Alexandru Sa- pola albastră", o producţie a
suprafaţă de 2.296 ha. mai bună. Lucrul ăsta mă frămîntă hia" din oraşul regional Petro­ studioului cinematografic —
de cind am început lucrarea. Doi­ şani au rulat 36 de filme. Ele Bucureşti, „Destăinuiri", „Mira­
nea. Ristoi şi Engel cu ciţiva oa­ au fost vizionate de 157.809
spectatori. jul", „Cîinele sălbatic Dingo",
meni să execute muchiile şi spaleţii.
Ceilalţi să aplice primul strat de Pentru popularizarea filme­ „Pace noului venit", filme so­
linei şi să tencuiască. Va trebui să
lucrăm mai repede şi în acelaşi timp lor, colectivul cinematografu­ vietice şi altele.
să dăm prodiicţie de calitate. lui a organizat, în aceeaşi pe­
rioadă, 10 premiere festive şi C. IOAN
3 simpozioane. corespondent
P reocuparea de seamă Respectarea graoulafiei — O iniţiativă vaioroasă
a com uulştilor sarcină importantă Comitetul sindical de secţie din sectorul III, traducînd în viaţă sar­
cinile trasate de Directivele C.C. al P.M.R., cu privire la principalele
In primele luni ale acestui an, din sectorul II a ieşit la „ziuă" mi­ In sectorul I respectarea granulaţiei este cond'ţia liotăritoare a re­ criterii ale întrecerii socialiste, a pus calitatea minereului extras în cen­
nereu cu un conţinut mai bun decît cel planificai. Fchipe ca cele con­ ducerii diluţiei sub nivelul admis. Aceasta pentru că sectorul dispune trul preocupărilor sale. In lupta pentru continua îmbunătăţire a calităţii,
duse de Ştefan Alexandru, Adalbert Domokoş, Gheorghe Ioniţă, Nico- de mijloace mecanizate, de mare productivitate, care nu permit alegerea rezultate deosebite a dat generalizarea aplicării iniţiativei „Nici un
lae Dănăilă şi altele, au acordat o deosebită alenţie trierii minereului minuţioasă a minereului in carieră. Nu înseamnă insă că noi nu putem vagonet de minereu rebutat”, care !-a mobilizat pe mineri la efectuarea
în frontul de lucru, reducînd sterilul vizibil sub procentul admis. In îmbunătăţi calitatea minereului. Faclorul cel mai important asupra că­ unei trieri minuţioase a minereului în fronlul de lucru, la întărirea au­
munca lor, echipele de mineri au primit un ajutor preţios din partea ruia putem influenta este puşcarea. Plasînd judicios găurile, aplicînd tocontrolului asupra calităţii. Avem în sector echipe dc mineri eviden­
maiştrilor care au dat indicaţiile tehnice necesare aplicării schemei de puşcarea selectivă atunci cînd este cazul, noi putem reduce sterilul vi­ ţiate în întrecerea socialistă, atit pentru îndeplinirea exemplară a tu­
puşcare conform condiţiilor de zăcămint. zibil din minereu sub procentul admis. turor sarcinilor de plan, cit mai ales pentru reducerea sub admis a ste­
rilului vizibil din minereu. Echipe ca cele conduse de Eugen Băieşu,
Cu toate acestea, în luna februarie controlul tehnic de calitate a In acest sens, în sectorul nostru s-au făcut mai multe încercări. S'-a
rebutat sectorului nostru aproape 200 de vagoneţi pentru depăşirea constatat, de pildă, că folosind la puşcările masive capse instantanee, Ioan Urzică, Vasile Popa, Iosif Moţ şj altele, au reuşit ca prin aplicarea
cantităţii admise de steril vizibil din minereu. Comun'ştii au analizat în ori se fărîmita prea tare minereul şi era aruncat prea departe incit corespunzătoare a puşcării selective şi prin trierea atentă a minereului
adunări de partid cauzele care au dus la*această situaţie. Ei au scos sterilul nu mai putea fi ales, ori se rupeau blocuri mari care trebuiau în frontul de lucru, să trimită la „ziuă“ numai minereu de calitate,
apoi puşcate din nou pentru a se putea face selecţionarea. N-au dat neavînd niri un vagonet de minereu rebutat.
în evidenţă îaptul că unele echipe cum au fost cele conduse de Rusu rezultate satisfăcătoare nici capsele cu întirziere. Echipa de împuşcări
Ananie, Timoíte Ioan, Gavrileţ Nicolae şi altele, n-au selecţionat a i grijă masive, condusă de Jenică Popa, la indicaţia inginerului Fischer Frân­ Acolo însă unde nu s-a dat atenţia cuvenită calităţii, şi rezultatele
minereul, că maiştrii Guţă Petru, Dragu Ştefan şi Tomescu Ştefan n-au ase, care se ocupă de această problemă, a trecut la folosirea capselor sint mai slabe. Aşa stau lucrurile în abatajele din orizontul V, unde
verilicat cu exigenţă şi simţ de răspundere calitatea minereului. Măsu­ milisecundă, care, Ia împuşcare, realizează o granulase omogenă, ce per­ lucrează echipele conduse de Păşcuţa Vasile şi Moldovan Indrei. Din
rile luate de organizaţia de bază, la indicaţia comitetului de partid, mite alegerea sterilului vizibil. verificările efectuate s-a constatat că neaplicînd puşcarea selectivă, cu
s-au dovedit a fi eficiente. Astfel, repartizarea comuniştilor în fiecare toate că condiţiile de zăcămint impun acest lucru, şi efectuînd o trie­
echipă a făcut să se îmbunătăţească simţitor calitatea minereului. Echipa Plasarea găurilor în frontul de lucru are o mare influentă asupra re superficială, echipa lui Moldovan Indrei a depăşit ai 8 procente di-
condusă de Rascotă Constantin, căre­
ia i-a fost rebutat minereu pentru efectului de rupere a explozivului, mai ales în cazul puşcării masive. luţia admisă, fapt pentru care mine­
depăşirea cantităţii admise de steril, Şi fn acest scop s-au făcut numeroase încercări. Găurile săpate cu fo- reul i-a fost rebutat. Vina penlru ca­
reza, la dislantă mică una de alta (2,5 m.), la împuşcare au fărămitat litatea slabă a minereului revine şi
după ce a fost preluată de Caciu prea tare minereul, amestecîndu-1 cu sterilul. Tn schimb, găurile la dis­
Ladislau, dă numai minereu de cali­ tanţă mai mare (6 m.}, au rupt blocuri mari, care au Irebuil puşcate maişlrilor, care r.u sînt suficient dc
tate, iar cea condusă de Oprean La- din nou. Aceasta a dus la creşterea consumului de exploziv, pe de o
zăr, după ce a fost preluată de Ştem- parte, iar pe de altă parte, la scăderea productivităţii muncii şi redu­ exigenţi şi trec cu vederea lipsurile
bek Emeric, a Tedus sterilul sub cerea posibilităţilor de triere. Cele mai bune rezultate Ie-a dat perfora­
procentul admis. rea găurilor la 4 m. una de alta, dispuse in rînduri perpendiculare pe pe care le constată la locurile de
front, care în timpul exploziei realizează o granulaţie omogenă, la di­
O altă măsură, luată de biroul organizaţiei de bază, a fost organi­ mensiunile admise, granulaţie ce permite o bună selecţionare a mine­ muncă.
zarea de scurte şedinţe operative în care, împreună cu conducerea sec­ reului. Rezultatele obţinute pînă în prezent sînt mulţumitoare. In pri­
torului, cu şefii de schimb, maiştrii şi şefii de echipe, este analizată pe­ mele cinci luni ale anului, sectorul nostru a reuşit să extragă minereu Calitatea minereului a constituit
riodic calitatea minereului extras şi se iau măsuri'e corespunzătoare, a cărui dilutie a fost redusă cu 2,89 Ia sută fată de coeficientul admis. obiectul multor conslăluiri de producţie, consfătuiri în care s-au anali­
îmbunătăţirea îndrumării şi controlului, munca politică desfăşurată de zat cauzele pentru caro s-au rebutat vagoneţi cu minereu. S-au făcut pro­
comunişti în rîndurile minerilor pentru continua îmbunătăţire a calităţii Această problemă o dată rezolvată, răspunderea asupra calităţii mi­ puneri concrete pe fronturi de muncă, pentru întărirea autocontrolului,
nereului revine echipelor de mineri şi maiştrilor. Trebuie spus că alege­ pentru aplicarea metodelor avansate de muncă.
minereului, au făcut ca numărul vagonelelor rebútate să scadă mult rea sterilului în frontul de lucru nu se face întotdeauna cu suficient
simt de răspundere, iar la încărcarea autobasculantelor, de multe ori Dacă la nivelul sectorului comitetul sindical de secţie s-a îngrijit
faţă de prima perioadă a anului. nu se face de loc. In această direcţie va trebui să ne îndreptăm atenţia. ca iniţiativa „Nici un vagonet de minereu rebulat“ să fie mobiliza­
Trebuie spus Insă că nu s-a făcut totul pentru ca din abatajele Ing. IOAN POZINĂREA toare, nu se poate spune acelaşi lucru despre telul cum se îngrijesc
şeful sectorului I E, M. Telluo grupele sindicale de aplicarea ei. Astfel, organizatorii de grupă Matei
noastre să lasă numai minereu de calitate. Astfel brigada de control Avram, David Ioan şi Cosma Gheorghe n-au dovedit operativitate în
ceea ce priveşte rezolvarea problemelor calităţii in grupa sindicală.
obştesc a calităţii nu-şi desfăşoară de mult timp activitatea ; grupele Vina este şi a comitetului sindical de secţie, care n-a îndrumat suficient
activitatea organizatorilor de grupă.
de partid, care pot interveni operativ atunci cînd se observă depăşirea
Faptele arată că succesele pe care le-am obţinut în ceea ce priveşte
diluţiei admise, nu şi-au adus în suficientă măsură contribuţia la îmbu­ îmbunătăţirea calităţii minereului nu sînt pe măsura posibilităţilor noas­
tre, că avem încă rezerve neiolosite. Va trebui să organizăm mai bine
nătăţirea calităţii. Biroul organizaţiei de bază a analizat aceste defi­ întrecerea socialistă, astfel ca din abatajele noastre să nu iasă nici
cienţe şi a luat măsurile corespunzătoare pentru ca din mină să iasă un vagonet care să fie rebulat pentru depăşirea diluţiei admise.
numai minereu de bună calitate.
i GAROL LEOPOLD
IOAN ENĂŞCĂU preşedinte al comitetului sindical
secretarul organizaţiei de bază
de Ia sectorul II E. M. Teliuc de secţie din sectorul III E. M. Ţeliud