Page 9 - 1963-06

Këgj'J'Viljb
Ooo ce c&rtjyifaAMi.
LA CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII?
Folosind cîf mai rational uiilajele
Bilanţul cu care colectivul
nostru de muncă a încheiat pri­
mele luni din acest an nu este
deloc lăudabil. In ianuarie şi fe­
bruarie am rămas sub plan cu
o cantitate însemnată de mine­
reu. Productivitatea muncii —-
factor de seamă în realizarea şi
depăşirea planului de producţie
— a fost de asemenea cu mult
în urma prevederilor. Cauzele ?
Am avut multe greutăţi datorită
gerului, dar şi lipsuri interne.
Despre ele s-a vorbit mai amă­
nunţit intr-un articol apărut an­
terior în coloanele ziarului. In
cele ce urmează am vrea să ară­
tăm că, sub îndrumarea organi­
zaţiei de partid, au fost luate o
seamă de măsuri eficiente pentru
îndreptarea situaţiei. Una, s-ar
putea spune cea mai importan­
tă, a fost asigurarea, folosirii cit
mai raţionale a utilajelor. Şi ia­
tă pe ce căi.
Mai întîi trebuie arătat că o
mare parte din staţionări s-au
datorat lipsei de piese de
schim b: sape şi prăjini pentru
foreze, cupe de excavator ş.a.m.d.
S-au trimis delegaţi la alte între­
prinderi din ţară şi s-au procu­
rat sapele şi prăj inele necesare.
In felul acesta s-a rezolvat o
problemă foarte importantă : s-a
putut trece la dirijarea puşcări­
lor în masă pe bază de grafic.
Dar, buna dirijare a puşcări­
lor în masă, astfel încît să exis­
te întotdeauna material pentru
încărcare, nu era suficientă pen­
tru a asigura şi utilizarea depli­
nă a excavatoarelor şi autoca­
mioanelor. In acest scop mai
era necesar ca minereul să fie front pe haldă şi de acolo era
sfărîmat la o granulaţie cît mai
corespunzătoare încărcării, lucru
ce s-a realizat îndeosebi printr-o
amplasare mai judicioasă a gău­
rilor şi prin puşcări secundare.
57.620 tone cărb u n e
p e ste plan
Luna mai a fost rodnică pentru minerii Văii Jiului. Din abataje şi
lucrările de investiţii s-au extras, in afara planului de producţie, mai
mult de 10.000 tone cărbune cocsificabil şi energetic. Cele mai frumoa­
se succese au fost obţinute de minerii din Lupenl, care pe baza folosi­
rii mai raţionale a Înzestrării tehnice şi a aprovizionării corespunză­
toare cu materiale şi vagonete goale, au sporit simţitor vitezele de a-
vansare in abataje şi galerii. In acest fel s-a realizat o productivitate
mai mare decît cea planificată, şi pe această bază s-a depăşit planul
de producţie cu 10.435 tone cărbune.
Bine au muncit şi minerii din Uricani şi Petrlla, care au extras
peste pian 2.091 şi respectiv 2.481 tone cărbune. De remarcat faptul că
in luna mai toate exploatările carboniiere din Valea Jiului şi-au de­
păşit pianul de producţie. Aceasta a făcut ca în primele 5 luni ale
anului să se extragă peste plan, la C.C.V.J., 57.620 tone cărbune.
cm M m L m m é m
!&^trr**+A3'LT3Mfon*Giai*nW W W m U I» i.i v iiiht — — — i ’»] ¦ Mtm ¦'¦ —
Cum am organizat păşunatuî animalelor
Experienţa ne-a dovedii că mai
mult du jumătate din producţia
anuală planificată a se obţine din
sectorul zoolehnic se realizează in
timpul cît animalele sînt întreţinute
pe păşune. Iată de ce creşterea pro­
ducţiei de masă verde pe pajiştile
naturile constituie una din preocu­
pările de seamă ale conducerii gos­
podinei agricole colective din Ră-
hâu. Penlru a asigura o bună hră-
nire animalelor pe timpul verii, tn
acest an pe cele 280 ha păşune,
cite are gospodăria in folosinţă, s-au
executat o serie de lucrări de îm­
bunătăţire.
Alături de aceste lucrări însă,
pentru sporirea continuă a produc­
ţiei de iarbă o importanţă deosebită
o prezintă folosirea raţională a pă­
şunii. Rezultatele obţinute în anii
trecuţi în urma organizării păşuna-
tului pe parcele, pe specii şi cate­
gorii de animale sînt concludente în
această privinţă, Astfel, am consta­
tat eă pe păşunile naturale cu o
fertilitate mijlocie, unde animalele,
îndeosebi tineretul bovin, au fost
întreţinute în tabere de vară s-a
Înregistrat un spor de peste 1.000
kg. masă verde la ha, fată de ca­
zul cind s-a practicat păşunatuî abu­
ziv şi neorganizat. Pe acest consi­
derent s-au luat măsuri pentru îm­
PRÔLEfAllî ÔîN TÖATS TARltî!, ÎWin-vA
va !
Merită a fi evidenţiat faptul
că procedînd astfel uzura exca­
vatoarelor a scăzut considerabil,
iar coeficientul lor de utilizare a
crescut de la o lună la alta. Bu­
năoară, dacă în luna februarie
cantitatea de masă încărcată pe
excavator era în medie de circa
9.500 tone, în martie s-a ridicat
la circa 13.000, iar în aprilie la
peste 15.000 tone. In mai este
cu mult mai mare.
Aici însă, mai este necesar să
adăugăm că a fost îmbunătăţit
sistemul de control preventiv al
excavatoarelor. Aparatajul de
bord s-a controlat zilnic, iar mi­
cile reparaţii s-au executat pe
parcurs. De asemenea, la atelie­
rul exploatării s-au executat o
serie de reparaţii la cupe. S-au
luat măsuri pentru buna întreţi­
nere a drumurilor în carieră şi
scurtarea duratei de transport
a sterilului pentru rambleu. E-
chipa de întreţinere a drumuri­
lor a fost desfiinţată, iar sarci­
nile ce-i reveneau ei au fost în­
credinţate brigăzilor direct pro­
ductive. Cu alte cuvinte, fiecare
brigadă este obligată să-şi între­
ţină porţiunea de drum ce cade
în razg ei de activitate. Aşa s-a
ajuns ca într-un timp foarte
scurt să avem în carieră numai
drumuri bune, iar numărul de­
fecţiunilor şi uzura maşinilor să
scadă simţitor.
In vederea reducerii distanţei
de transport a rambleului a fost
desfiinţată echipa care se ocupa
cu încărcarea lui de pe haldă
(mai înainte se transporta din
introdus în subteran) şi s-a tre­
cut la transportul lui direct pe
rostogol. In felul acesta, pe lîngă
faptul că s-a asigurat o aprovi­
zionare ritmică şi după necesi-
bunătăţirea continuă a sistemului
de păşunat,
Ţinînd seama de faptul că pentru
o bună hrănire vacile de lapte au
nevoie zilnic de 50—60 kg. masă
verde, pentru această categorie de
animale au fost repartizate două
trupuri de păşune în suprafaţă to­
tală de 125 ha. Aceste trupuri de
păşune sînt împărţite in patru tar­
lale a cite 30—32 ha fiecare, reve­
nind o încărcătură de 4 animale la
hectar. Pe o parcelă, la primul pă­
şunat animalele se Întreţin 6—7
zile, timp în care ele au asigurată
cantitatea de masă verde necesară.
După aceea, vacile sînt trecute pe
parcela următoare, prima rămînînd
în refacere. Refacerea parcelei pe
care s-a făcut păşunatuî durează
18—21 zile, timp după care începe
al doilea ciclu de păşunat pe par­
cela respectivă. Pentru ca şi de
această dată, cînd producţia de
iarbă e mai scăzută, să se asigure
cantitatea de masă verde necesară
fiecărui animal, îngrijitorii au fost consum al animalelor, acestea pri­
Instruiţi, fie să reducă timpul de
păşunat pe parcela respectivă, fie
să rărească suprafaţa ce se păşu-
nează, trecîndu-se şi pe altă tarla.
Dat fiind faptul că prin măsurile
agrotehnice aplicate în anii trecuţi
şi în acest an nu am reuşit să ri­
dicăm producţia păşunii destinate
tăţi a sectorului II cu rambleu,
distanţa de transport a scăzut
de la circa 2 km., la 70-80 m.
Desigur, pe lîngă buna dirija­
re a puşcărilor în masă, la care
tînărul inginer Francisc Fişer a
adus un aport deosebit, aprovi­
zionarea cu materiale şi piese de
schimb şi alte măsuri, mai tre­
buie reliefată şi grija cu care
excavatoriştii Aurel Ciobănel,
Abel Vasilica, Ioan Traşcă, fore-
zorii Pericle Guriţă, Constantin
Giubalcă, Lazăr Mihăilă, echipa
de întreţinere condusă de Fili-
mon Gherman, şi în general toţi
mecanicii, lăcătuşii, electricienii
şi minerii s-au străduit să asi­
gure o cît mai bună întreţinere
şi funcţionare a utilajelor. Lor
li se datorează în primul rînd
faptul că indicii de utilizare au
crescut, că astfel a crescut pro­
ductivitatea muncii, iar planul
de producţie în martie şi apri­
lie s-a realizat şi depăşit.
Pentru viitor ne propunem a-
plicarea unor noi măsuri meni­
te să conducă la o şi mai bună
folosire a înzestrării tehnice.
Bunăoară, ne gîndim la o repar­
tizare a autocamioanelor la
început de lună pe grupuri de
excavatoare, pentru a cointere­
sa şi mai mult pe şoferi în rea­
lizarea planului brigăzilor, asigu­
rarea unei cît mai bune întreţi­
neri şi folosiri a excavatoarelor
şi forezelor etc. Procedînd ast­
fel, vom ajunge cu siguranţă să
ridicăm mai mult productivita­
tea muncii, să ne realizăm cu
succes angajamentele anuale.
ing. IOAN POZINĂREA
şeful sectorului I al E. M. Teliuc
IOAN BADIU
maistru mecanic de sector
mW- ? f' /
fej - v %¦ I : ‘A . : . .
>. v,-V
DE FUI?
ă e d   â m td m w .
im i¦ i-f i r e I I ¦¦ . — I
vacilor de lapte la mai mult de
7.000 kg masă verde la ha, vacile
sînt întreţinute pe păşuni timp de
aproape 5 luni, spre deosebire de
celelalte categorii de animale care
păşunează 6 luni.
In ceea ce priveşte data începerii
păşunatului, ea se stabileşte de la
an la an după starea păşunii şi nu
după date oalendaristice. Cele mai
bune rezultate s-au obţinut cînd
vitele au fost scoase la păşunat
după ce iarba a ajuns să aibă o
înălţime de aproximativ 15 cm„
ceea ce corespunde fazei dinainte
de formarea paiului la graminee
şi fazei de lăstărire la leguminoa­
se. întreruperea păşunatului pre­
zintă, de asemenea, o mare impor­
tantă în menţinerea capacităţii de
producţie a pajiştei. De aceea, nu
prelungim niciodată prea mult pă-
şunatul, pentru a da posibilitate ier­ şi categorii de animale, vom căuta
bii să se refacă înainte de veni­
rea îngheţului. Spre sfîrşitul peri­
oadei de păşunat cind producţia de
iarbă nu mai satisface necesarul de
mesc supliment de masă verde, care
constă din porumb semănat în cul­
tură dublă după recoltarea păioa-
selor.
Păşunatuî celorlalte categorii de
animale se organizează ca şl eel al
vacilor de lapte. Diferă însă numai
Lucrările de întreţinere
— îa timp şi de calitate
P ra ştia a l(-a
p e mari suprafeţe
Colectiviştii din Teiuş, raionul
Alba, dau o mare atenţie îngri­
jirii culturilor. Datorită folosirii
din plin a timpului prielnic pen­
tru lucru şi mobilizării tuturor
forţelor la muncă, colectiviştii au
reuşit ca pînă acum să termine
praşila a Il-a pe cele 50 ha culti­
vate cu sfeclă de zahăr, pe 30
ha cu cartofi, pe 12 ha cu legume
şi zarzavaturi precum şi pe 5
ha cu floarea soarelui. Paralel
cu aceste lucrări, la cultura po­
rumbului s-a aplicat prima pra-
şilă mecanică urmată de cea ma­
nuală pe rînd pe o suprafaţă de
peste 150 ha.
Cu bune rezultate la întreţine­
rea culturilor prăşitoare au lu­
crat colectiviştii din brigăzile
conduse de tov. Cornel Fostoc,
Aurel Lazăr şi Gheorghe Radu.
In cîmp şi la vie
Colectiviştii din Apoldul de Jos,
raionul Sebeş, avînd sprijinul şi
îndrumarea organizaţiei de partid
au mobilizat toate forţele şi mij­
loacele de care dispun la între­
ţinerea culturilor. Drept urmare,
ei au reuşit să termine praşila
I pe 60 ha la sfecla furajeră şi
de zahăr, pe 50 ha cu cartofi şi
pe 10 ha cu diferite legume. La
cultura de floarea soarelui pe 20
ha s-a aplicat şi praşila Il-a.
O atenţie sporită au acordat
colectiviştii culturii de porumb.
Ei au executat prima praşilă ma­
nuală pe rînd pe mai mult de
270 ha. De asemenea, pe 25 ha
;;
Încărcătura la hectar. Ea se stabi­
leşte astfel înoît pentru tineretul
bovin, (de 2—3 ani) să se asigure
zilnic 40—50 kg. masă verde, iar
pentru ovine 6—8 kg.
In perioada de păşunat, vacile
de lapte, tineretul bovin şi oile sînt
întreţinute în tabere de vară. In
acest scop pe păşune au fost con­
struite adăposturi care în timp de
iarnă sînt folosite ca saivane. De
asemenea, pentru asigurarea apei
necesare s-au făcut captări de iz­
voare şi s-au construit adăpători.
Prin organizarea taberelor de
vară, pe lîngă faptul că avem crea­
te condiţii pentru o folosire raţio­
nală a păşunilor, avem totodată po­
sibilitatea să îngrăşăm suprafeţe
însemnate de păşune prin tîrlire cu
oile şi prin împrăştierea gunoiului I
rezultat de la animalele tinute în
aceste tabere. Acest sistem de în-
grăşare, în complex cu celelalte
măsuri agrotehnice, joacă un rol de
mare însemnătate in ridicarea pro­
ducţiei pajiştilor, deoarece efectul
unei astfel de îngrăşări se resimte
circa 3—4 ani.
Cunoscînd avantajele mari pe
care le oferă Întreţinerea animale­
lor in tabere de vară şi organiza­
rea păşunatului pe parcele, specii
să îmbunătăţim continuu această
metodă de păşunat, asigurînd ast­
fel realizarea unor producţii din
ce tn ce mai ridicate de carne,
lapte şi lină.
ION LEMENI
Inginer agronom
GHEORGHE IRIMIE
brigadier zootehnic
la G.A.C. din Răhău,
raionul Sebeş
Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Bej
a membrilor delegaţiei de activişti ai P.G.II.S.
Luni, după-amiază, tovarăşul Gheorghe Gheor­ Seara, a avut loc o masă în cinstea delegaţiei
ghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., a pri­ de activişti ai Partidului Comunist al Uniunii
mit pe membrii delegaţiei de activişti ai P.C.U.S.,
Sovietice.
în frunte cu tovarăşul N. V. Podgomîi.
La primire au luat parte tovarăşii : Ion Gheor­ Au participat tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-
ghe Maurer, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre
Alexandru Bîrlădeanu, Leonte Răutu, Mihai Da-
lea, membri ai C.C. al P.M.R., activişti de partid. Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexan­
A fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul dru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru
Uniunii Sovietice în R. P. Romînă. Moghioroş, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Co-
Tovarăşul N. V. Podgornîi a împărtăşit im­
liu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voi-
presiile delegaţiei din vizita făcută în ţară.
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a vorbit tec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ac­
oaspeţilor despre preocupările şi activitatea tivişti de partid.
partidului in diferite domenii.
A luat parte I. K. Jegalin, ambasadorul Uniu­
nii Sovietice în R. P. Romînă.
Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordia­
litate şi sinceră prietenie. (Agerpres)
a culturilor în întimpinarea celui
de al IV-lea Congres
al Cooperaţiei
cu porumb destinate obţinerii u- gada condusă de Traian Nistor. de consuni
nei producţii de 5.000 kg boabe Merită de asemenea, a fi eviden­
în teren neirigat s-a aplicat şi cea ţiate echipele conduse de Maria Sub conducerea şi îndrumarea <
de-a doua praşilă. Drăgan, Petru Turdăşan, Maria organizaţiilor de partid, condu­
Zgîrdea, Ioan Borza, Achim Gro- cerile cooperativelor de consum
Paralel cu lucrările de întreţi­ za, Florica Orăşeanu şi altele. din regiunea noastră, consiliile
nere efectuate la culturile de săteşti, tofi lucrătorii din coo­
plante prăşitoare, s-a executat SIDONIA MUREŞAN peraţie, depun in aceste zile
stropitul întregii suprafeţe ocu­ eforturi sporite pentru a înlîm-
pate cu viţă de vie, iar în pre­ corespondentă pina cel de-al FU-lea Congres
zent se lucrează la copilit. La al Cooperaţiei de consum din
executarea lucrărilor amintite V e ş ti d e Sa tara noastră cu noi şi însemna­
s-a evidenţiat un număr mare de te succese. Iată doar cîteva din
colectivişti, printre care tov. Ilic ia lan realizările obţinute de unităţile
Rău, Nicolae Oltean, brigadierul cooperaţiei de consum în cins­
legumicol Nicolae Oprean şi alţii. Muncitorii de la sortimentul articole tea acestui eveniment:
sanitare al secţiei * turnătoria veche
D. NICOLAE de la Uzina „Victoria“ Călan, respec- Dala: Pină la 28 mai a.c.,
corespondent lînd procesul tehnologic pe faze de cooperativa din Daia, raionul
operaţii şi folosind din plin timpul de Sebeş şi-a îndeplinit sarcinile
Prin buna organizare lucru, au reuşit oa pînă în ziua de 23 de plan pe semestrul I în pro­
mai să-şi realizeze sarcinile de pro­ porţie de 105 la sută la în­
a muncii ducţie pe întreaga lună. Un aport pre­ scrierea de noi membri — 101
ţios la realizarea acestui succes şi-au la sută la încasarea fondului
Organizîndu-şi bine munca în adus-o echipele conduse de tov. Bră- social şi 146 la sută la colec­
cadrul brigăzilor şi echipelor, nescu Lili, Coştluc Dumitru, Tofalvi tarea fierului vechi.
membrii gospodăriei agricole co­ ignat şi Şeprintki Anton.
lective din Orăştie acordă o deo­ Pui: Cu însemnate succese
sebită atenţie întreţinerii cultu­ Turnătorii din echipa comunistului intimpină cel de al IV-lea
rilor. Astfel, ei au terminat pra­ Iulian Sirbu de la turnătoria nr. 1 a Congres al Cooperaţiei şi lu­
şila I-a pe cele 25 ha cultivate cu uzinei „Victoria“ din Călan, obţin crătorii cooperativei din co­
cartofi, 15 ha cu sfeclă de zahăr, lună do lună rezultate tot mai bune în muna Pui. Pînă la 28 mal, coo­
15 ha cu floarea soarelui şi 180 îmbunătăţirea calităţii produselor. perativa de aici şi-a îndeplinit
ha cu porumb. In ceea ce pri­ Acordind atenţia cuvenită organizării planul semestrial în proporţie
veşte lucrările de întreţinere la muncii in interiorul echipei şi resp°> de 101 la sută la membri noi,
cultura porumbului, s-a acordat tind cu stricteţe fazele de lucru a.?a 103 la sută la fond social, 330
prioritate lotului destinat pentru cum sint prevăzute de tehnolog:e, la sută la achiziţii de păsări
obţinerea a 5.000 kg porumb membru acestei echipe au reuşit să şi 101 la sulă la achiziţii de
boabe la hectar. Pentru realiza- ridice procentul de calitate în luna ouă.
zea unor recolte sporite, în afară trecută rle la 75 la sută planificat la
de faptul că se dă o mare aten­ 86 ia sută. Totodată sarcinile de prin Sarmisegetuza: Desfăşurind
ţie executării lucrărilor de între­ lunare au fost îndeplinite pină in o susţinută muncă de lămurire
ţinere într-un timp scurt, se are ziua de 25 mai. în rîndul ţăranilor colectivişti
totodată în vedere păstrarea den­ de a-şi valorifica întregul sur­
sităţii corespunzătoare de plante Pînă acum această echipă a fost In plus de produse agricole şi
la ha. fiecare lună evidenţiată in întrecere. animaliere prin sistemul de
Turnătorii şi-au propus să folosească achiziţii, cooperativa din loca­
Ca brigadă fruntaşă la întreţi­ toate posibilităţile şi priceperea io: litate şi-a realizat sarcinile
nerea culturilor se situează bri- pentru a îndeplini şi depăşi planul şi
angajamentele luate pentru a se clasa
în fiecare lună pe primul loc în între­
cerea socialistă cu celelalte echipe
de la sortimentul vane-băi.
anuale de plan la achiziţiile
Realizări frumoase în producţie a de ouă, iar planul valoric pe
obtinut în cursul lunii mai şi colecti­ semestrul I la achiziţii a fosl
vul de muncitori, ingineri şi tehni­ îndeplinit în proporţie de 104
cieni de la turnătoria de lingotiere a la sută.
uzinei.
Alba: In zilele de 24—26
Planul la producţia turnată în pe­ mai a.c., prin grija Comitetu­
rioada 1—27 mai a fost realizat aici lui executiv al U.R.C.C. au fost
In proporţie de 107 la sută, iar pro­ tinute în diferite comune ale
centul de rebut a fost de numai 2,29 raionului conferinţe pe tema ¦
Ia sută, fată de 3,20 la sută admis. La „Realizări ale cooperaţiei da
obţinerea acestor rezultate a contri­ consum din tara noastră".
buit organizarea mai judicioasă a lu­
crului, aprovizionarea cu materiale şi
utilaje la timp şi în cantităţi suficien­ La Teiuş, Vinţul de Jos şi
te. Cele mal bune rezultate au fost în alte localităţi, conferinţele
obţinute de membrii brigăzii de for­ au fost audiate de sute de
matori condusă de tov. Sînziana Nico­ membri cooperatori.
lae, echipa de la asamblare-turnare Dineul Mare: Adunarea ge­
condusă de tov. Adumitroae Ioan'şi nerală a membrilor cooperatori
curăţătorii din echipa tov. Creţu din Dineul Mare, raionul Orăş­
Laurenţiu. ELENA RUSAN tie, tinută zilele trecute, a scos
corespondentă în evidentă faptul să planul
de aprovizionare al acestei
Bună aprovizionare unităţi a fost realizat pe pri­
şi deservire mul semestru în proporţie de
119 Ia sută, la desfacere In
Magazinul de legume şi fructe proporţie de 107 la sută, iar la
nr. 25 din Petrila al O.A.D.L.F. achiziţiile de ouă în proporţie
Brigada condusă 'de tovarăşul Petroşani este bine aprovizionat de 100 la sută.
Albert Boite lucrează in abata­ cu tot felul de legume şi fructe.
jul cameră nr. 6 de la secto­ Sălaş : Consiliul sătesc din
rul 1 al E.M. Aninoasa. In Deservirea cumpărătorilor se fa­ Sălaşul Superior raportează că
luna afirilie brigada a extras ce aici în condiţluni optime ceea în cinstea Congresului, coope­
peste plan 181 tone cărbune. ce face ca gospodinele să vizi­ rativa din localitate şi-a rea­
teze des această unitate. Meritul lizat în întregime planul se­
IN FOTOGRAFIE: O parte pentru buna aprovizionare a ma­ mestrial la fond social subscris,
din membrii brigăzii, in fata gazinului şi deservirea exemplară iar planul la achiziţiile de ouă
graficului, disculînd despre ul­ a oamenilor muncii este al lui a fost realizat pentru între­
timele rezultate obţinute. Ioan Coclea, membru de partid, gul an.
şl Ioan Tabacu, utemlst.
anBaHBDoonHnBaD0OHOnD,nnn°j.BnBnîi„lîr.Bb ¦o o
CONSTANTIN BÂDUŢA
corespondent
Ş o f e r i sutam iişti Un nou cinematograf
sătesc
Printre cei care îşi aduc în mare măsură contribuţia la reali­ In satul După Piatră, raionul Brad,
zarea sarcinilor ce revin I.C.I.L. Simeria, sînt şi conducătorii auto s-a deschis duminică 2 iunie, un cine­
de Ia această întreprindere. Intreţinînd bine maşinile ei reuşesc matograf sătesc. Acesta este al 205-
să le prelungească durata de funcţionare şi să economisească în­ lea cinematograf sătesc din regiunea
noastră.
semnate cantităţi de combustiblL Pînă acum au devenit sutami­ La festivitatea inaugurării, cu pri­
işti şoferii Aurel Florea, Iosif Medrea, Dumitru Zaharia, Gheor- lejul căreia a rulat filmul romînesq
„Post restant“, au participat peste 150
_________ __________ ghe Urîtu, Viorel Florea şi Iosif
de cetăţeni din sat. Mulţi locuitori
Turcu. şi-au făcut deja abonamente indivi­
duale la cinematograf pînă la sfîrşi­
Fier vechi penîru ofelării P. URDEA tul anului.
corespondent
Pentru a veni în sprijinul oţe-
larilor, muncitorii şi tehnicienii Concurs al colectiviştilor
reviziei de vagoane din Simeria-
triaj, s-au angajat să colecteze şi Duminică, 2 iunie, în tură şi artă, Consiliul Colectiviştilor care au
să expedieze în cursul lunii mai sala Casei raionale de agricol raional şi Comi­ dat cele mai bune răs­
40.000 kg fier vechi. Datorită bu­ cultură din Alba lulia tetul raional al femei­ punsuri le-au fost lumi­
nei organizări a acestei acţiuni, a avut loc un concurs lor, concursul a atras nate premii în cărţi şt
s-au expediat pînă la sfîrşitul lu­ gen „Cine ştie ciştigă" un mare număr de co­ obiecte. După concurs,
nii 64.650 kg fier vechi, eviden- pe tema: „Să ne însu­ lectivişti. Printre concu­ in cinstea concurenţilor
ţiindu-se în mod deosebit sudo­ şim metodele avansate
rul Ion Racolţa, maistrul Gheor­ in creşterea bovinelor renţi s-au găsit colec­ şi a colectiviştilor in­
ghe Seranficeanu, magazionerul tivişti din Mihalţ, Cis- vitaţi din alte gospo->
Dumitru Nicolae şi alţii. şi ovinelor“. tei, Vintui de Jos, Gal- dării colective, a fost
E. CREŢU Organizat de Comite­ da de Jos, Toloi, Alba prezentat un program
corespondent tul raional pentru cul­ lulia, Teiuş, Cricăit etc. artistic.