Page 90 - 1963-06

Pag. 2
la G. A. S. SfnfĂmărla
R E A LIZ Ă R I ÎNSEMNATE
ÎN SECTORUL ZOOTEHNIC
Sporirea continuă a producţiei
de lapte şi carne este unul din
principalele obiective înspre care
este îndreptată atenţia conduce­
rii şi tuturor lucrătorilor G.A.S.
din Sîntămăria, raionul Haţeg.
Că urmare a bunei îngrijiri ce se
asigură aici celor peste 1.600 ani­
male, obiectivul amintit se reali­
zează cu succes.
La baza rezultatelor bune ce
se obţin, pe lîngă alţi factori, un
loc de frunte îl ocupă asigurarea
unor cantităţi sporite de furaje
de bună calitate. Astfel, prin
cosirea de curînd a secarei fu­
rajere de pe 42 ha (cu o produc­
ţie medie de 18.000 kg. la ha) s-a
realizat atît nutreţul siloz — în
cantitate de 480 tone — care se
va da în hrana vitelor în lunile
august-septembrie, cît şi masa
verde pentru o bună perioadă de
timp. Tot ca masă verde a fost
administrată în hrana animalelor
şi producţia rezultată de pe 22 ha
cu orz şi 44 ha cu mazăre, ur-
mînd ca producţia de pe alte 60
ha cultivate cu această plantă să
fie însilozată zilele acestea.
Baza furajeră necesară pentru
toamnă şi iarnă se asigură şi ea.
La ora actuală s-a terminat re­
coltatul trifoiului de pe 40 ha,
iar un număr de aproape o sută
de cosaşi au început lucrul la
tăiatul ierbii de pe cele 436 ha
fineţe naturale. Pentru a nu du­
ce lipsă de masă verde nici mai
tîrziu, s-a hotărît ca după recol­
tatul mazărei, pe suprafaţa de
104 ha să fie însămînţat porumb
furajer (ciolomadă).
îngrijirea atentă şi furajarea
raţională a animalelor, le-a adus
lucrătorilor de la G.A.S. din
Sîntămăria satisfacţia unor rezul­
tate frumoase. In primele cinci
luni din acest an producţia de
lapte a ajuns la 2.632 hl faţă de
2.307 hl cît este planificat. Depă­
şirea producţiei de lapte muls
pînă la 1 iunie a.c. cu 32.500 litri,
se datoreşte şi priceperii unor în­
e m Deva1 P°s*uî de corespondenţi
i voluntari ne informează:
La exploatarea minieră din Deva se desfăşoară o întrecere
tot mai susţinută pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de
producţie şi a angajamentelor luate în întrecere. Minerii, ingi­
nerii şi tehnicienii acestei exploatări, printr-o mai bună orga­
nizare a muncii şi folosire a utilajului, au reuşit să obţină re­
zultate frumoase în muncă.
Minereu pesie plan
Colectivul de mineri, ingineri
şi tehnicieni din cadrul sectoru­
lui II, printr-o muncă susţinută,
au reuşit să extiagă peste sar­
cinile ele plan, în perioada 1 ia­
nuarie — 24 iunie a.c., cu 2,04
la sută mai mult minereu de
bună calitate. Faţă de sarcinile
de plan la zi colectivul acestui
sector are un avans de 3 zile.
La acest succes o contribuţie
însemnată şi-au adus-o brigăzile
de mineri conduse de comuniştii
Ladislau Ghezan, Mircea Botar,
Constantin Popa, Ştefan Gavri-
lă şi alţii. IOAN IANCU
maistru miner
Economii la preful de cosi
In primele cinci luni ale anu­
lui în curs, datorită îndeplinirii
şi depăşirii sarcinilor de plan,
a reducerii cheltuielilor de în­
treţinere şi reparare a utilaju­
lui minier, a cheltuielilor de sec­
ţie şi a cheltuielilor generale ale
întreprinderii, etc., s-au realizat
228.177 lei economii suplimenta­
Să valorificăm din plin
bogăfia ariei noasfre populare!
In ansamblul multiplelor ma­
nifestări ale artei amatorilor,
arta populară îşi găseşte, în con­
diţiile create de statul nostru so­
cialist, posibilităţi tot mai largi
de afirmare. Expoziţiile bienale
de artă populară, organizate în
regiunea noastră în ultimii ani,
au demonstrat bogăţia şi varie­
tatea creaţiei populare, inepui­
zabilele resurse artistice ale ma­
selor, setea de cultură şi de fru­
mos a acestora. Ele au dovedit
că arta populară se dezvoltă
continuu şi merge în pas cu
viaţa, că talentaţii creatori popu­
lari se inspiră tot mai mult din
realitatea înconjurătoare, reuşind
să îmbine în lucrările lor noile
elemente ornamentale, specifice
etapei în care ne găsim, cu ele­
mentele artei populare tradiţio­
nale.
Bucurindu-sc de o largă aflu­
enţă a vizitatorilor, expoziţiile
de artă populară au adus o în­
semnată contribuţie la formarea
gustului artistic al maselor, la
educaţia patriotică a acestora.
Dacă facem o sumară analiză
a activităţii de valorificare a
artei populare în regiunea noas­
tră, putem scoate în evidenţă
cîteva realizări concretizate prin
expoziţiile din 1959 şi 1961. Ele
au afirmat bogăţia şi varietatea
obiectelor de artă create de
mărginenii neîntrecuţi în cres-
grijitori fruntaşi cum sînt Moise
Moraru, Atanasie Hîcă, Ion Hu-
ţuţuc, Ioan Bud, Ioan Izbaşa şi
Adam Dionisie care acordă o
deosebită atenţie hrănirii raţio­
nale a animalelor şi îngrijirii lor.
Drept rezultat al depăşirii pro­
ducţiei de lapte şi carne planifi­
cate, gospodăria a reuşit să
livreze pînă acum peste plan
cantitatea de 431 hl lapte şi 49
tone carne. Se mai poate vorbi
apoi, tot ca o realizare, despre
faptul că procentul de grăsime
al laptelui se menţine permanent
la 3,8—3,9 la sută.
Merită subliniat şi faptul că
pentru perioada de vară au fost
luate măsuri ca întregul efectiv
de animale să aibă asigurată pă­
şunea necesară. Astfel, în păşu­
nea alpină Bucura s-a amenajat
o tabără de vară pentru 250 bovi­
ne adulte, în păşunea Slăvei alta
pentru 400 capete tineret pus la
îngrăşare, pe păşunea din Ză-
noaga vor fi duse 250 juninci desti­
nate producţiei, iar pe păşunea
alpină Maxim 200 capete de ti­
neret destinat tot îngrăşării.
Pentru viţele şi viţei — în nu­
măr de 570 capete — s-a reparti­
zat suprafaţa de 180 ha păşune
situată în trupurile Rîu Bărbat,
Rîu Alb, Sălaş şi Demsuş, iar
alte cîteva sute de viţei sugari
vor avea adăpost şi condiţii opti­
me de stabulaţie la Sîntămăria,
hrana fiindu-le asigurată cu lapte
degresat.
Experienţa bună pe care au
acumulat-o îngrijitorii-mulgători
de la această gospodărie, atenţia
care se dă aici culturii porumbu­
lui destinat exclusiv însilozării şi
priceperea de buni gospodari pe
care o dovedesc cei care conduc
gospodăria de stat din Sîntămă­
ria, oferă garanţia că şi pe viitor
se vor obţine aici rezultate tot
atît de frumoase.
PETRE FARCAŞIU
responsabilul subredacţiei noastre lar raional Alba sînt depu­
voluntare din Haţeg
re la preţul de cost al produc­
ţiei.
MIHAI NICULIŢA
maistru miner
în sectorul de invesfifii
Minerii din cadrul sectorului
III investiţii, folosind cu price­
pere maşinile de încărcat şi per­
foratoarele B.U. 1, de mare ran­
dament, au reuşit să-şi depă­
şească planul în aprilie cu 107
la sută şi în luna mai cu 73 la
sută. Şi în cursul lunii iunie ei
au obţinut imjrortante depăşiri
de plan. Aceste realizări au fost
obţinute ca urmare a creşterii
vitezelor de înaintare şi îndepli­
nirii şi depăşirii planului la ma­
şinile de încărcat. Prin contri­
buţia adusă la îndeplinirea şi
depăşirea planului se evidenţia­
ză brigăzile de mineri conduse
de tov. Aurel Cornea, Gheorghe
Pascal, Ioan Jurca II, Constantin
Lazăr, Ioan Jurca III şi alţii.
IUI IAN STOICA
organizator do grupă sindicală
sectorul III
tături pc lemn, de cojocarii de
pe Valea Orăştioarei, de pădu-
rencelc de la Dăbîca, Muncel,
Ghelar, Topliţa şi de olarii de la
Obîrşa.
Creatorii populari au făurit
multe obiecte din toate genurile
artei, care au depăşit graniţele
regiunii, bucurîndu-se de apre­
cieri deosebite la expoziţia pe
ţară. Meşterii populari au ştiut
să îmbine fondul ornamental lo­
cal cu o tematică care reflectă
aspectele vieţii noi. Iată cîteva
exemple: Bistrian Ion din Clo-
potiva — Haţeg, lucrînd o furcă
de tors, a respectat întru totul
specificul furcilor din această
zonă, însă a integrat artistic în
cercul de sus al furcii, în locul
cel mai vizibil, fără a stingheri
ornamentaţia tradiţională, ele­
mentul nou, reprezentat prin
steaua cu cinci colţuri; Cernat
Tonta şi Lomănar Ion din Şu-
gag, au lucrat fluiere, furci şi
bite ciobăneşti, respeclînd spe­
cificul local şi introducînd ele­
mente noi, ca secera şi ciocanul,
steaua cu cinci colţuri şi încrus-
tînd artistic în lemn „A 40-a ani­
versare a P.C.R.". Alţii au scul­
ptat în piatră Stema R.P.R., fi­
guri de luptători ilegalişti etc.
Multe pădurence au integrat pe
cămăşi simboluri de viaţă nouă
—• date istorice importante, ca
1 Mai, 23 August, 30 Decembrie
Lucrate aşa cum regulile ştiinţei agrotehnice o cer şi folosindu-se numai sămînţă din soiuri de mare pro­
ductivitate, culturile de grîu ale G.A.C. din Lăpuşnic promit producţii mari.
In fotografie: Lucreţia Costa, preşedinta gospodăriei, împreună cu ing. Ioan Stîncel şi colectivistul Tra-
ian Cerce, cercetînd stadiul de vegetaţie al griului.
Un ajutor care nu este bine folosit
Practica a dovedit că atunci
cînd sînt antrenate, comisiile
permanente îşi aduc un aport
deosebit la rezolvarea de către
sfaturile populare a unor proble­
me complexe. După cum este cu­
noscut, comisiile permanente au
menirea să studieze anumite
aspecte din sfera de activitate a
sfatului popular respectiv şi să
vină cu o serie de propuneri şi
studii care să conducă la îmbu­
nătăţirea muncii. Propunerile co­
misiilor permanente sînt prezen­
tate comitetului executiv care le
analizează şi dacă sînt bune le
traduce în viaţă. Comisiile per­
manente sprijină astfel munca de
fiecare zi a comitetelor executive
ale sfaturilor populare. întreaga
activitate, comisiile şi-o desfăşoa­
ră pe baza unor planuri de mun­
că în care sînt prevăzute obiecti­
ve concrete ce necesită a fi re­
zolvate în perioada respectivă.
In fruntea Comisiilor perma­
nente de pe lîngă Sfatul popu­
taţi, oameni cu pregătire. Ana-
lizînd însă activitatea acestora
se constată că ea este depar­
te de a satisface. Dacă în anul
1961 majoritatea comisiilor per­
manente au ţinut cu regularitate,
şedinţele, au lucrat pe baza unor
planuri c’. muncă şi au venit cu
unele propuneri valoroase, nu
acelaşi lucru s-a întîmplat în pe­
rioada următoare. De pildă pe
trimestrul II a.c. nici o comisie
de pe lîngă Sfatul popular raio­
nal Alba nu şi-a întocmit plan de
Metodă originală de mărire a fe rtilită ţii terenurilor podzolice
Specialiştii de la Instilulul central mare, cil şi capacitatea de reţinere
de cercetări agricole au experimen­
tat o metodă originală de mărire a
ferii)ituţii terenurilor podzolice, te­ fîşii, a terenului. Ei au executat
renuri cu stratul arabil subţire, cu
subsolul compact şi impermeabil
pentru apă. Culturile dau aici pro­
ducţii mici nu numai în perioadele
de secetă, ci şi cînd plouă, deoarece
apa bălteşte şi nu se iniillrează în
adincime. Pentru a mări atit volu­
mul de sol ce poate fi iolosit de
plante in scopul dezvoltării sistemu­
lui radicular pe o adincime mai
etc. Toate acestea au dovedit
receptivitatea şi înţelegerea pro­
fundă a zilelor noastre de către
creatorul popular, ridicarea gra­
dului de cunoştinţe al poporu­
lui, ca rezultat al condiţiilor noi
de existenţă.
Am relatat mai sus cîteva din
realizările obţinute în acest do­
meniu de activitate ; desigur
ele sînt mai multe şi ne mîn-
drim cu ele. Dacă apreciem însă
în ansamblu activitatea, trebuie
să arătăm că nu s-a făcut lotul
pentru îndrumarea şi valorifica­
rea bogăţiei neîntrecute a artei
populare de care dispune regiu­
nea Hunedoara.
In expoziţiile de pînă acum
au lipsit aproape în întregime
unele genuri de artă populară
cum s în t: împletituri de pai, pa­
pură, răchită, coşuri, pălării,
genţi, carpete etc. De asemenea,
lucrări din os, piatră, metal, pic­
tură populară pe sticlă etc. Aces­
te genuri ar fi putut îmbogăţi
expoziţiile cu varietate de teme
care să întregească imaginea vi­
zitatorului despre creaţia popu­
lară şi să contribuie mai mult la
educaţia publicului pe această
calc.
Casa regională a creaţiei popu­
lare şi casele de cultură raio­
nale şi orăşeneşti nu au reuşit
să îndrume în suficientă mă­
sură arta populară pe linia
DRUMUL socialismului
muncă. Acest lucru este inadmi­
sibil. înseamnă că membrii comi­
siilor permanente n-au muncit o
perioadă îndelungată. In primul
trimestru au fost întocmite pla­
nuri formale, aşa ca să fie. Deşi
au fost incluse puţine obiective
ele n-au fost duse la îndeplinire.
Din acest motiv comisiile perma­
nente n-au venit cu nici o propu­
nere în faţa comitetului executiv
pentru îmbunătăţirea muncii în
diversele sectoare de activitate.
Se pune întrebarea : în raionul
Alba nu există probleme care ne­
cesită a fi rezolvate ? Desigur că
sînt. Sfatul popular are sarcini
multiple. In bugetul său sînt pre­
văzute acţiuni privind dezvolta­
rea economico-organizatorică a
G.A.C., construcţii de şcoli, cămi­
ne culturale, electrificări de sate,
valorificarea resurselor locale,
îmbunătăţirea activităţii în re­
ţeaua comercială, dezvoltarea
asistenţei sanitare etc. La rezol­
varea acestor probleme comisiile
permanente nu şi-au adus aportul
cuvenit. Unele dintre ele au în­
cercat să facă ceva. Comisia per­
manentă de învăţămînt şi cultură
de exemplu (preşedinte Traian
Stanciu) a inclus în planul de
muncă al primului trimestru a.c.
obiective interesante. Este vorba
de dotarea şcolilor cu loturi co­
respunzătoare în vederea bunei
desfăşurări a predării obiectu­
lui „Agricultura" în şcolile de 8
ani, îmbunătăţirea conţinutului
a umidităţii, specialiştii institutului canizate. Pe loturile experimentale
au tăcut desfundarea parţială, în
din metru în metru şănţuleţe de
20—30 cm lăţime şi 69—80 cm adîn-
cime. In felul acesta apa se acumu­
lează în profunzime, poate ii folosi­
tă în perioada de secetă şi se
micşorează totodată efectul excesu­
lui de umiditate care dăunează
plantelor.
Primăvara, terenul se netezeşte
şi se seamănă obişnuit, lucrările pu-
promovării unui conţinut mai
bogat, care să-şi găsească expre­
sie în promovarea pe scară mai
largă a noului în creaţia popu­
lară. Sînt încă creatori popu­
lari care merg doar pe linia ar­
tei tradiţionale, fără a aduce ni­
mic nou care să poarte ampren­
ta contemporaneităţii. La expo­
ziţiile amintite, o parte dintre
obiecte au fost scoase din „lăzi
vechi", n-au fost creaţii recente.
O altă lacună legată mai ales
de activitatea slabă a unor case
de cultură este aceea că nu au
fost reprezentate în expoziţii
toate zonele folclorice din regiu­
ne. A lipsit, de pildă, frumosul
costum de la Stăruia, Buceş, ra­
ionul Brad, cel de . la Demsuş,
Clopotiva, Hobiţa, raionul Ha­
ţeg şi cel ce la Beriu, Orăştioa-
ra, Romos. Au lipsit frumoasele
tulnice de la Bulzeşti şi a fost
slab reprezentată ceramica de la
Obîrşa, Haţeg şi Baru Mare etc.
Casele raionale de cultură nu
au depistat şi mobilizat toţi
creatorii populari şi nu au for­
mat cercuri de artă populară la
centrele de comună prin care
să-i cuprindă şi îndrume aşa
cum au fost indicaţiile. Dc aceea,
mulţi creatori lucrează izolat şi
la întîmplare, fără să fie îndru­
maţi pe linia unei creaţii în
care să se oglindească viaţa
nouă, clocotitoare de pe întinsul
regiunii noastre.
Sarcini noi penfru a lll-a
expoziţie bienală
de arfă populară
Pe baza tradiţiei, urma ca în
anul 1963 să se organizeze cea
de a IlI-a expoziţie bienală de
mm
instructiv-educativ în şcoli etc.
Se prevedea ca propunerile să fie
înaintate comitetului executiv
pînă la 20 februarie a.c. Propune­
rile însă n-au fost înaintate iar
membrii comisiei permanente
s-au mulţumit cu simpla întocmi­
re a planului.
Membrii comisiilor permanen­
te au datoria nu numai să facă
propuneri ci să urmărească şi fe­
lul cum ele sînt aplicate în prac­
tică. Pentru inactivitatea de pînă
acum o vină poartă membrii co­
misiilor permanente care au ne­
glijat complet sarcina încredin­
ţată. Iar cea mai mare vină o are
Comitetul executiv al Sfatului
popular raional Alba care se ocu­
pă superficial de îndrumarea co­
misiilor permanente. Şedinţele de
colaborare nu se ţin cu regulari­
tate iar membrii comisiilor nu
sînt informaţi cu sarcinile curen­
te care str i în faţa sfatului popu­
lar. Cu cîtva timp în urmă s-a
stabilit ca fiecare membru al co­
mitetului executiv să se ocupe de
activitatea unei comisii perma­
nente, să o îndrume şi antreneze
în muncă, dar nici acest lucru
n-a fost dus pînă la capăt.
Cert este că la ora actuală co­
misiile permanente de pe lîngă
Sfatul popular raional Alba nu
desfăşoară nici un fel de activi­
tate. Acest lucru trebuie să dea
de gândit comitetului executiv.
Comisiile permanente au fost
create cu un anumit scop. Tocmai
de aceea ele nu trebuie neglijate.
V. ALBU
tind fi executate cu mijloace me­
din regiunea Argeş, unde o mare
parte din suprafaţa arabilă o for­
mează solurile podzolice, s-a obţi­
nut prin aplicarea acestei metode,
fără a se folosi şi îngrăşăminte, o
producţie de porumb cu 2.500 kg
mai mare Ia hectar decît pe tere­
nurile pe care arătura s-a iăcut
normal la 20 cm. Pe loturile îngră­
şate, surplusul de recoltă a fost şi
mai mare.
(Agerpres)
artă populară. Ţinînd seama dc
faptul că la 23 August 1964, po­
porul nostru sărbătoreşte cea
de a XX-a aniversare a elibe­
rării patriei de sub jugul fascist,
a IlI-a bienală de artă populară
se organizează în cinstea aces­
tui măreţ eveniment, îmbogăţind
gama manifestărilor ce se vor
organiza în întreaga ţară cu p ri­
lejul sărbătoririi zilei de 23
August 1964.
In felul acesta, expoziţia ele
artă populară se va extinde pe o
perioadă de doi ani, avînd două
etap e: etapa I-a de pregătire,
care a început în februarie 1963
şi se încheie în martie 1964 în
care se desfăşoară munca de de
pistarea şi antrenarea unui nu­
măr mai mare de creatori popu
lari, care să realizeze şi să parti­
cipe la expoziţie cu cît mai
multe lucrări noi şi de înaltă
valoare artistică şi etapa a doua
care începe din aprilie 1964 şi
se încheie pe ţară la 23 August
1964, iar pe regiune la 1 iulie
1964. In etapa a Il-a se organi­
zează, în aprilie 1964, expoziţii
intercomunale, iar în mai 1964
expoziţii raionale, urmincl ca în
luna iulie să se organizeze expo­
ziţia regională la centrul de re­
giune cu cele mai reuşite lu
crări.
Pentru organizarea în bune
condiţiun: a celei de a IlI-a ex­
poziţii bienale, comitetele raio­
nale si orăşeneşti -pentru cultură
şi artă trebuie să întreprindă o
serie de măsuri şi acţiuni me­
todice care să asigure de pe
acum reuşita expoziţiilor bie­
nale.
Cea mai importantă sarcină
este aceea de a cunoaşte arta
populară din raionul respectiv
O specie rară de trifoi
Cercetătorii de Ia Institutul agro­
nomia „T. VJadimirescu“ din Craiova
au descoperit în tinetele de pe raza
comunei Gighera o specie de trifoi
oare Înfloreşte la suprafaţa pămîntu-
lui, iar după polenizare florile plan­
tei intră în pămînt unde fructifică.
Aceasta este o plantă rară in ţara
noastră. Ea trăieşte în unele ţări din
nordul Africii şi 6udul Europei. In
afară de Gighera, această 6peeie de
trifoi se mai găseşte doar în localita­
tea Ceaoova, unde a fost descoperită
tot de către cercetătorii de la institu­
tul craiovean.
In jurul orrşu'.ui cercetătorii acestui Ciloescu şi împrejurimile lui din
institut au descoperit, de asemenea,
o iarbă furajeră denumită „festuoa
craiovcisis“ care, după aprecierea
R. P. Romînă va participa la lucrările
Anului internaţional al Soarelui calm
Observatorul astronomic din Bucu­
reşti al Academiei R.P. Romîne, care
a participat cu succes la lucrările
Anului geofizic internaţional, va par­
ticipa şi la lucrările Anului interna­
ţional al Soarelui calm, care va avea
loc în perioada 1 ianuarie 1964—31
decembrie 1965.
La lucrările solare ale Anului in­
ternaţional al Soarelui calm s-au în­
scris pînă în prezent 38 de state.
Programul de participare a ţării
noastre a fost prezentat la conferin­
ţa Anului internaţional al Soarelui
calm, care a avut loc ia Roma în
luna martie a.c. de acad. Gh. Atana-
siu, vicepreşedinte al Comitetului de
geodezie'^’"geofizică al Academiei
R.P. Romîne. in ceea ce priveşte ac-
— AG!EM B A —
@ in m ia
28 IUNIE 1963
DEVA: Povestea anilor înflăcăraţi
— cinematograful „Patria“ ;
un zîmbcl senin — cinematograful
„F. Sîrbu“ ; Casa surprizelor — ci­
nematograful „Grădina de vară“; venţii Şcolii medii de muzică nr. 1
HUNEDOARA : Bunica Sabclla —
cinematograful „Victoria"; SIME-
RIA : Moartea arc o fală — cine­
matograful .,/. Pinlilie“; PETRO­ nia Cruceru şi Gcorge Bunea ;
SAN I : Turneul veseliei — cine­ 16.00 Melodii populare; 16,15
matograful „Al. Sabia" : Judecata Vorbeşte Moscova; 17,30 In slujba
— cinematograful „7 Noiembrie“ ;
ALBA IUIAA : Şapte dădace —
cinematograful „Victoria“; Vikin­ bănăţene ; 19,45 Muzică uşoară de
gii — cinematograful „23 August"; Gherase Dendrino ; 20,15 Recital
Setea — cinematograful ..Grădina Paul Robeson; 20,30 Noapte bună
de vară"; SEBEŞ: Căpitanii copii: „Cine-i mai puternic“ ;
lagunei albastre — cinemato­ 20,40 Cintă Ana Pop-Corondan şi
graful ..Progresul" ; Cerul n-are Ion Luican; 21,15 Jurnalul sate­
gratii — cinematograful „M. lor ; 22,25 Muzică de dans.
Sadoveanu“; Pînze purpurii — ci­
nematograful „Grădina de vară“;
ORAŞTIE: Vacantă la mare —
cinematograful „V. Roaită“; Pline
ii trandafiri — cinematograful
..Flacăra“; HAŢEG : Laşul — ci­
nematograful „Popular“ ; BRAD:
Dă-i inabile fără grijă — cinema­
tograful „St. roşie" ; LONEA ;
Baronul de Mlinchauscn — cine­
matograful „Minerul" ; TEIUS •
Doi sub cer — cinematograful „V.
Roaită" ; 7.1.ATNA ; Alibiul nu
ajunge — cinematograful „Munci­
torul" : IEIA : Preşedintele — cen­
tru înaintaş — cinematograful ..Gli.
Dofa": APOLDUL DE SUS:
Soare si umbră — cinematograful
„23 August".
(" R a d ia
28 IUNIE 1963
Programul I: 5,07 Muzică in­
terpretată de fanfară ; 5,20 Emisiu­
nea pentru sale ; 5,30 Viată nouă,
cînlec noii — program de cîntec.e
şi jocuri populare; 6,07 Muzică
uşoară interpretată la diferite
instrumente; 6,35 Mici piese
instrumentale; 6,45 Pe ogoarele-
nfrătite — program de cîntece;
etc anqggmigni
şi specificul ei zonal. Pentru
aceasta este necesar să se des­
făşoare încă de pe acum o in­
tensă muncă de cercetare şi do­
cumentare pe teren, urmînd ca
pe baza acestei cercetări sistema­
tice şi permanente casele de cul­
tură, cu ajutorul Casei regiona­
le a creaţiei populare să desfă­
şoare o muncă concretă de în­
drumare a creatorilor prin con­
sfătuiri raionale cu cei mai ta­
lentaţi creatori populari, în ca­
drul cărora să se facă expuneri
privind dezvoltarea artei popu­
lare, însoţite de planşe, diafil-
rae, filme documentare etc.
Altă sarcină tot atît de impor­
tantă, de care depinde în mare
măsură succesul în munca de
valorificare a artei populare este
organizarea de cercuri de artă
populară în centrele comunale
mai mari sau pe grupe dc co­
mune, ţinîndu-se seama de spe­
cificul local. Un cîrnp de activi­
tate pentru organizarea de
cercuri de artă populară îl ofe­
ră şi întreprinderile şi coo­
perativele meşteşugăreşti unde
se pot înfiinţa — după spe­
cificul producţiei — cercuri
de creaţie de diferite genuri:
licr forjat, lucrări de lemn, pic­
tură pe sticlă, sculptură în
marmură, în piatră, împletituri
etc.
Instructorii acestor cercuri vor
fi cei mai experimentaţi meş­
teri populari care vor fi ajutaţi
să antreneze tineretul în jurul
lor, să le transmită experienţa
artistică şi tehnica creării artei
populare. Trebuie subliniată aici
necesitatea îndrumării concrete
a acestor cercuri, pentru ca ele
Nr. i m
descoperitorilor, este o plantă nouă
pentru ştiinţă. Tot nouă pentru
ştiinţă este şi planta „trifolium ma­
ritim“, descoperită în Oltenia de
aceiaşi cercetători.
Concomitent cu activitatea de cer­
cetare, se desfăşoară o susţinută
muncă pentru protecţia plantelor
rare. In această direcţie, cercetătorii
au studiat şi au propus să fie decla­
rate rezervaţii naturale cinci regiuni
ca : Defileul Dunării între Tr. Seve-
rin şi Porţile de Fier, pentru rarită­
ţile sale floristice, pădurea de castani
comestibili de la Baia de Aramă, lacul
munţii Parîng, dealul cu narcise de
la Tg. Jiu etc.
(Agerpres)
tivitalea solară, la Observatorul
astronomic din Bucureşti, secţia de
astrofizica va continua observarea
Soarelui timp de 2—3 ore zilnic, cu
ajutorul unui film monocromatic,
care a dat pînă acum rezultate bune.
Se vor urmări nu numai suprafaţa vi­
zibilă a Soarelui — fotosfera — ci şi
fenomenele active care se schimbă
repede în cromosfera solară şi care
pot avea influente geofizice.
In timpul Anului internaţional al
Soarelui calm se vor face observaţii
solare foarte importante privind
cantitatea de energie ce vine de la
Soare în afara atmosferei, radiaţia în
razele ujîwyiolete şi X a Soarelui
în timpul erupţiilor etc.
(Agerpres)
7.10 Uverturi la operete; 7,30 Sfa­
tul medicului ; 7,45 Salut voios de
pionier; 8,06 Muzică uşoară; 8,54
Pagini orchestrale din opere; 9,30
PenoMtrrcuuhzeicsătrepopsuolavriăet;ice10,3d0e Dirijori şi
estradă ;
11,05 Tinere talente; Aspecte din
concertul festiv susţinut de absol­
din Bucureşti; 12,00 Muzică popu­
lară ; 12,30 Muzică din filme ; 14,00
Concert de prinz ; 15,00 Cintă So-
patriei, 18,00 Muzică uşoară or­
chestrală ; 18,40 Cintece şi jocuri
Programul II: 10,10 Din einlece-
le popoarelor; 11,00 Arii din ope­
rete; 11,30 Pagini alese dlh 'mu-
zica uşoară; 14,35 Muzică uşoară
românească ; 16,30 Muzică popu­
lară ; 18,05 Actualitatea muzicală ;
19.00 Cintă orchestra de muzică
populară a Radioteleviziunii; 19,30
Teatru la microfon „Fiicele“ ; 20,51
Muzică; 21,15 Muzică de dans;
22.10 Cîntece populare americane;
22,35 Seară de muzică de cameră ;
24.00 Muzică de dans.
Q ju letift
m d zo m L o q ic
PENTRU 24 ORE
Vreme călduroasă, dar nestabilă
cu cerul temporar noros ziua cînd
vor cădea averse de ploaie însoţite
de descărcări electrice. Vînt mode­
rat din vest şi nord-vest. Tempera­
tura staţionară va fi cuprinsă ziua
între 27 şi 34 grade, iar noaptea
între 15 şi 20 grade.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme călduroasă, iar după-a-
miaza vor cădea averse de ploaie.
să desfăşoare de la început o
activitate organizată şi cu rezul­
tatele scontate. Centrele şi loca­
lităţile unde urmează să se în­
fiinţeze cercurile de artă popu­
lară vor fi stabilite de către ca­
sele de cultură în urma unei
cercetări ştiinţifice prealabile,
cu ajutorul de specialitate al Ca­
sei regionale de creaţie şi în co­
laborare cu alţi cunoscători în
acest domeniu.
In munca de înfiinţare a
cercurilor, un aport de seamă
pot să-l aducă organizaţiile de
femei şi tineret care pot de­
pista şi mobiliza creatorii la
cercuri şi la participarea la ex­
poziţii. Trebuie, dc asemenea,
atrase în munca de îndruma’''’
a creaţiei populare cadrele di­
dactice şi alţi intelectuali de la
sate care îşi pot aduce contribu­
ţia la valorificarea inepuizabilei
comori a poporului nostru.
Arta noastră populară este vie,
puternică, de o mare varietate.
Condiţiile create de regimul nos­
tru democrat-popular au făcut
ca ea să înflorească continuu,
aşa cum niciodaiă n-a înflorit.
Datoria noastră este s-o îngri­
jim cu simţ de răspundere. In
acest sens, Casa regională a
creaţiei populare va face lotul
pentru continua îndrumare şi
valorificare a artei noastre
populare, pentru dezvoltarea
acesteia la nivelul sarcinilor ac­
tuale.
PETRU ARDEU
directoiul Casei regionale
a creaţiei populare