Page 93 - 1963-06

i " • .h jo-«*» ...i;

PRÖtSfAftI OÍW TÖATt TÄRItfc. ttnTŢI-Va

> $. V\ p •••'" $&• .*’ %>.y«*ŞXnW*1'>' ¦’•'* SL*
.-/ - v*H''\'jj-hps,MI íA^fvA'.,>> <¦¦l # f íL?#l| - J t$A$ •\*^

m m w |§ " v . «
.......

0rezervă importantă: ? g t f i n d e r e C L Z Ú H l l ( el .

&~~ w _
Iniţiativa Direcţiei generale in­
dustriale tricotaje şi confecţii din ca un muncitor să deservească 3 bunătăţiri la aceste maşini. Astfel, care va duce la o scădere a frec­ DIN NOUL PEISAJ AL HUNEDOAREI.
maşini în prima etapă, fără a se suporţii pentru copsuri vor fi venţei de ruperi, cît şi la o pre­
M.I.U. de a organiza consfătuirea scădea randamentul pe maşină instalaţi în partea de sus a maşi­ gătire mai bună a firelor la Foto : I. TEREK
cadrelor tehnice de conducere
ale fabricilor de tricotaje din în­ şi totodată asigurînd şi calitatea nii pentru o mai uşoară ma­ vopsit, prin emulsiile ce se vor
treaga ţară (care a avut loc re­ corespunzătoare producţiei. Pen­ nevrare, lădiţele cu rezerve de face.
cent), cu tema „Extinderea zone­ tru organizarea lucrului la 3 ma­ copsuri vor fi ridicate mai sus In vederea pregătirii noii pro­ Duminică la Chizid
lor de deservire a maşinilor în şini au fost necesare şi asigura­ pentru a nu necesita aplecări la ducţii de ciorapi pe maşinile
vederea creşterii productivităţii rea unor condiţii pregătitoare, schimbările intervenite, banda dublu cilindru s-a ajuns la con­ « ¦ n_wmmw BOB HBDH
muncii" a dat naştere unui amplu
studiu teoretic şi practic din cum sînt reamplasarea maşinilor transportoare de copsuri goale cluzia ca amplasamentul acesto­ In zilele de duminică, dealul Cili- cintece populare romineşli, a fost a-
care a reieşit că datorită acţiunii în cerc, o bună aprovizionare a va fi scurtată, iar banda de co­ ra să fie făcut de aşa natură încît
locurilor de muncă, întreţinerea lectare a acestora va fi amplasa­ în etapa calificării un muncitor • Se extinde reţeaua elec­ zidului cunoaşte o animaţie deose- dus de mai multe ori „la rampă“.
intense de mecanizare şi automa­ corespunzătoare etc. Astfel s-a tă sub maşină. Totodată, pentru să deservească 5 maşini, iar după trică rurală, bilă. Aici vin să se odihnească şi Deşi tinără, formaţia artistică a «”
tizare a utilajului, nivelului de ajuns ca la această fază de mun­ îmbunătăţirea calităţii bobinatu- creşterea nivelului de calificare să-şi petreacă timpul liber in mod Autobazei fi a cb/imit rezultate bune. *“
calificare al muncitorilor, pre­ • In centrul preocupărilor
că productivitatea să crească în- lui, lădiţele de rezervă vor fi pre­ să poată deservi 8—10 maşini. noastre: Cartea tehnică, plăcut şi instructiv oamenii muncii cişligind aprecierea publicului spec-
cum şi ca urma­
cepînd cu data de 1 iunie 1963 cu văzute cu un acoperămînt de In acest scop maşinile au fost • Posibilităţi există, trebuie din Hunedoara. taior.
re a perfecţionă­ doar o muncă mai susţinută,
__________ aşezate d u p ă ...Duminica trecută intr-o poiană Serbările cipeneşli de pe dealul “«
rii metodelor • In curînd, din nou pe
de organizare a sistemul paralel, scenă. de la marginea pădurii, pe scena a- Chizidului au intrat deja in tradi-
producţiei, zo­
PRODUCTIYITÁTIIMUNCII?C T oc, c e ceea ce va da po,- (pag. II a) menajată de tinerii hunedoreni, se t‘e- d devenit obişnuit ca duminica '•>
nele de deservire sibilitatea mun­ perindă artiştii amatori de la Au- nlelarii, jurnaliştii şi constructorii j>a
la multe tipuri de maşini pot fi LACKESTESEÄ citorului să par­ • Bilanţ la sfirşit de an in
extinse în condiţiile cele mai învăţămintul de partid, tobaza nr. 6 I.R.T.A. Orchestra, con- Hunedoarei împreună cu familiile ">

optime. Concluziile consfătuirii, curgă un spaţiu • Planul ponte şi trebuie să dusă de dirijorul Cogeasca Constau- ^0T' so intîlnească aici şi să-şi pe- ““
precum şi discuţiile participanţi­ cca. 34%, eliberînd forţe de mun­ material plastic pentru ca scama cit mai scurt pentru deplasarea fie îndeplinit Ia toţi indicii 1 tin, execută un vals apoi muzică treacă timpid liber împreună.

lor, au reliefat faptul că extinde­ că ce au şi fost trecute pentru rezultată din înfăşurare să nu se de la o maşină la alta şi totodată • Convorbire prin radioion, populară şi uşoară. Sutele de spee- Cl,v,ne a li evidenţiată grija pe
rea zonelor de deservire printr-o
calificarea la noile maşini cu depună pe material. să poată supraveghea corespun­ • Unicate şi rarităţi ale talori, aşezaţi pe covorul verde al care 0 acordă Consiliul local ol
folosire mai judicioasă a zilei de
lucru şi obţinerea unui randa­ dublu cilindru. Cea mai eficientă măsură care zător funcţionarea normală a Bibliotecii Filialei din Cluj a ierbii, ca intr-un adevărat amjitea- sindicatelor. Comitetul orăşenesc %
ment optim al maşinii, este un Academiei R.P.R. tru. aplaudă cu căldură pe rnlu- UT.M. şi Comitetul pentru cultură
mijloc eficient pentru creşterea In secţia de bobinat, moderni­ va face posibilă lărgirea zonei de maşinilor. Aici se pregătesc în ziaşlii artişti amatori Eugen Evu. A artă in direcţia organizării in aer
productivităţii muncii în in­ zarea care a avut loc în anul deservire la aceste maşini va fi prezent maiştrii şi ajutorii de (pag, HI-a)
dustria de tricotaje şi confecţii. 1961 a dus la o creştere conside­ aprovizionarea ritmică la locul maiştri care să asigure la rîndul dispecer. Sanda Sirghi, Vasile Pop M,er a unor activităţi bogate în con- «¦
• De peste hotare
rabilă a productivităţii muncii, de muncă al muncitorilor, eli- lor o bună întreţinere, o reme­ (pag. IV-a) fi Juna Risteanu. Constantin Duga- linnL ^ a c tiv e şi interesante pentru >
cu 45—50% faţă de utilajul vechi, minînd în felul acesta pierderile diere rapidă a defecţiunilor pen­ . . , ,, , oamenii muncii din Hunedoara. a"
considerabile de timp care se tru a scurta timpul de staţionare iaşii, care a interpretat la fluier cu j m î NDRIJ “*
precum şi la crearea unui spaţiu creau prin efectuarea aprovizio­
mare industrial, care a dat posi­ în scopul obţinerii unei produc­ măiestrie şi sensibilitate o suită de corespondent la

bilitatea instalării unui număr de nării de către muncitor. tivităţi cît mai ridicate.

Trecîndu-se la o analiză temei­ peste 100 maşini circulare de Această acţiune o vom aplica Realizarea acestor obiective g***» iiemm xm xxsM **
nică a situaţiei din fabrica de ciorapi. Odată asigurată califica­ şi la maşinile automate de trico­ va fi determinată în mare măsu­
ciorapi şi tricotaje „Sebeşul" din rea profesională la noile maşini, ră de conştiinţa ridicată a colec­ | Expoziţie şcolară Cu nouă zile mai
Sebeş am ajuns la concluzia că se ridică problema actuală de tat ciorapi cu elastic, unde zona tivului nostru de muncitori, care
aplicarea acestor măsuri repre­ extindere a zonei de deservire. In de deservire poate să crească de La şcoala de S ani din comuna Luncoiul de jos, raionul Bracl, a fost devreme
timp ce în fabrica noastră la la 6 la 7 maşini prin folosirea în nenumărate rînduri a răspuns
zintă un fapt posibil. maşinile „Metalurgica" se lucrea­ la acţiunile intreprinse în scopul '4t organizată o expoziţie cu lucrări executate de elevii claselor U—V1I de
Astfel la maşinile de tricotat ză la 15 fuse, experienţele au ară­ mai raţională a gradului de ocu­
tat că există condiţii ca zona să pare al muncitorului, ajungînd obţinerii unor realizări deosebite | la această scoală in cursul anului de învăfămînl. In ziua de 23 iunie, cu 1 Printre unităţile care şi-au înde­
Interlok, un muncitor a lucrat fie lărgită la 20 fuse, obţinîndu- la o creştere a productivităţii
pînă în prezent la 2 maşini, se o productivitate mult ridicată. muncii de 17%. Creşterea pro­ care, luptă cu perseverenţă pen­ 4 prilejul serbării de sfirşit de an, expoziţia a fost vizitată de cei peste ISO plinit înainte de termen planul se­
ceea ce a demonstrat elocvent că Pentru asigurarea condiţiilor opti­ ductivităţii muncii nu se va baza
gradul de ocupare al muncitori­ me de lucru în această situaţie pe eforturi suplimentare, ci ne tru traducerea în viaţă a Direc­ j§ părinţi ai copiilor, precum şi de către al(i cetăţeni din sat. De un viu fj mestrial, se numără şi colectivul De­
lor este necorespunzător. După o s-a început efectuarea unor îm- vom îngriji să creăm condiţii tivelor celui de al III-lea Congres
mai bune de muncă, prin îmbu­ â interes se bucură in special împletiturile pe sticlă. şerveţelele cusute cu '(!, poului C.F.R. Teiuş. La baza succe­
fotografiere a zilei de lucru a nătăţirea calităţii bobinatului, al Partidului.
reieşit că există toate condiţiile flori in modele ardeleneşti, împletituri din dantele cu diferite modele, lu- selor obţinute aici a stat remorcarea
PETRU BOGDAN
şeful serviciului organizare şi 'â x m s w x m ii)iV iiiiV îm ^ m fA m crărîcxcculale cu croşelat numeroase g trenurilor cu supratonaj, fapt care a
normare a muncii de la fabrica

„Sebeşul“ din Sebeş

g planşe şi desene ele. determinat ca numai în primele două
~ decade ale lunii iunie să fie trans­

C .C .V .J. e u p la n u l se m e stria l Atenţie deosebită lucrărilor agricole iK% FLORIN BENEA *)k portat un supratonaj de 8.000 tone.
Cele mai bune rezultate în această
în d e p lin it corespondent fă privinţă au fost obţinute de meca­

Miercuri, 26 iunie, minerii bazinului carbonifer al Văii Jiu­ )r râ nicii de locomotivă Ioan Păcurar, lo-
lui au raportat îndeplinirea cu patru zile înainte de termen a «««ÎHÎsfj«si3(5«s{î}f3<
planului semestrial de extracţie a cărbunelui brut. De la înce­
putul anului şi pînă la această dată, din abatajele exploatărilor A Sneepuî in raionul Sebeş: Praşila porumbului trebuie In e x c u r s i e sif Romul, Teodor Mocanu şi alţii,
miniere ale Combinatului carbonifer Valea Jiului, au fost ex­ împreună cu fochiştii lor.
trase peste sarcinile planificate 76.000 tone cărbune cocsifi- re c o lS a fu l o rz u lu i urgentată Comitetul sindicatului de Ia Trus­
cabil şi energetic. tul minier Deva a organizat o ex­ Datorită calităţii bune a repara­
Urmărind în permanenţă In toate unităţile agricole so­ Cu toate rezultatele bune obţi­ cursie la cabana Gura-Zlata unde cei ţiilor, cît şi bunei întreţineri a loco­
Prin aplicarea în producţie a noilor metode de muncă de stadiul de vegetaţie la cul­ 98 lucrători ai trustului şi-au petre­
mare productivitate şi extinderea iniţiativelor valoroase „Două turile păioase, colectiviştii cialiste se fac pregătiri intense nute, praşila a Il-a la porumb se cut ziua de duminică. Excursia a motivelor, acestea au fost folosite la
fîşii extrase pe zi din abatajele frontale“ şi „Două cîmpuri pe din Răhău, raionul Sebeş, prilejuit clipe de adevărată destin­ puterea lor maximă de remorcare,
schimb şi o aripă din abatajele cameră“, pe întregul bazin au început ieri recoltatul în vederea începerii recoltatului desfăşoară totuşi într-un ritm ne­ dere
productivitatea medie a crescut simţitor, ajungîndu-se la 1,214 orzului, cultivat pe o su­ iar consumul specific de combusti­
prafaţă de 40 ha. cerealelor păioase. Avînd in ve­ satisfăcător. Pînă la data de 24 I. SIMION bil redus cu 1,4 la sută sub norma
tone pe post. Modernizarea minelor şi introducerea pe scară corespondent
Primul care a intrat cu dere faptul că această lucrare iunie a.c., aşa cum reiese şi din prescrisă.
largă a înlocuitorilor lemnului, au făcut să scadă consumul de combina în lanul de orz, V. STREMŢAN
este mecanizatorul Vasile importantă cere un mare volum situaţiile Consiliului agricol raio­ corespondent
lemn pe 1.000 tone cărbune extras cu 1,1 la sută, în primele Bîscă de la S.M.T. Miercu­
rea. Pînă în seara zilei de de muncă şi că trebuie executată nal, praşila Il-a se executase pe
5 luni înregistrîndu-se economii suplimentare la preţul de cost 27 iunie a.c., după cum ne
transmite corespondentul într-un timp foarte scurt, pentru 67 la sută din suprafaţa culti­
de 6.742.000 lei. Printre exploatările care au adus o deosebită nostru Ion Opincar, s-a
recoltat orzul de pe o su­ a evita orice pierderi, este abso­ vată cu porumb pentru boabe şi
contribuţie la obţinerea acestor frumoase rezultate se numără prafaţă de 8 ha, realizîn-
du-se o producţie medie lut necesar să se ia toate măsu­ pe 50 la sută din suprafaţa La Joia
E.M. Lupeni, E.M. Aninoasa şi E.M. Petrila, ce şi-au îndeplinit
înainte de termen planul semestrial de producţie. de 3.200 kg la ha. rile politico-organizatorice ce se cultivată cu porumb pentru siloz. N ici un re fu z tinerelului

impun, ca pînă la începerea re­ Mult rămase în urmă sînt gospo­ de la ben eficiari La joia tinerelu­
lui care a avut loc
coltatului, să se grăbească lu­ dăriile agricole colective din Cut, In secţia de prelucrare a întreprinderii „Marmura" recent la Casa ra­
Simeria, se desfăşoară o vie întrecere socialistă. Obiec­ ională de cultură
crările de întreţinere a culturilor care din 360 ha cultivate cu po­ tivul nr. 1 al întrecerii îl constituie calitatea produc­ din Haţeg cei a-
ţiei. Primind un sprijin permanent din partea cadre­ proape 100 de par->
prăşitoare. rumb a prăşit pentru a Il-a oară lor tehnice prin asistenta tehnică ce o acordă echipe­ ticipanli, tineri din
lor aflate în întrecere, secţia nu a înregistrat în lunile
In raionul Sebeş, în multe gos­ 170 ha, Draşov, care din 290 ha aprilie şi mai din acest an nici un refuz al produ­ întreprinderile şi
selor livrate beneficiarilor. instituţiile oraşului,
podării agricole colective, unde a prăşit 196 ha, Presaca, care din au asistat la pre­
La obţinerea acestui important succes şi-a adus zentarea poemu­
munca a fost bine organizată, lu­ 226 ha a prăşit 195 ha şi altele. contribuţia întregul colectiv al seeţiei şi în special lui „l e cint partid“
echipele conduse de munaitorii Alexandru Balla, Iosif de Dinu Bondi. Cei
crările de întreţinere a culturilor Dată fiind această situaţie, or­ Ştaer, riT'„rirh SutO, Ludovia Ileş, Ioachim Nistor etc. 14 tineri care au
prezentat poemul au
se desfăşoară într-un ritm sus­ ganele de partid şi de stat din GH. ZAMFIRESCU fost viu aplaudaţi.
corespondent PETRE FARCAŞIU
ţinut. Ca urmare, pînă în ziua raionul Sebeş trebuie să ia mă­
corespondent
de 24 iunie a.c., s-a terminat pra­ suri pentru grăbirea prăşitului la

şila a Il-a la cartofi, sfeclă de za­ porumbul pentru boabe şi cel

hăr, floarea-soarelui şi legume, pentru siloz, unde lucrările sînt

iar praşila a IlI-a s-a executat pe mult rămase în urmă faţă de pe­

693 ha porumb, 78 ha cartofi, 64 rioada de timp în care ne aflăm.

ha sfeclă de zahăr, 11 ha floarea Organizaţiile de partid din

soarelui şi 15 ha legume. Frunta­ G.A.C., consiliile de conducere şi

şe în efectuarea lucrărilor de în­ inginerii agronomi, au datoria să

treţinere a culturilor sînt gospo­ intensifice munca politică şi or­

dăriile agricole colective din A- ganizatorică în rîndurile colecti­

..y. poldul de Sus, Ohaba, Pianul de viştilor pentru ca, în zilele ce
Jos, Lancrăm, Gîrbova şi altele, urmează, să fie terminată praşila

Sîrguinta şi pasiune în muncăcare au prăşit cele mai mari Il-a la porumb în toate gospodă­
suprafeţe. riile agricole colective din raion.

Se pot obţine rezultate mai bune = 11=11=11=11= 11=11=11=11——

Colectiviştii din G.A.C. Lăpuş- şit numai 68 ha, iar la porum­ = Ni-i dat de multe ori să vedem Apreciindu-i-se munca şi nivelul =
nic, raionul Ilia, au obţinut u- bul pentru siloz (15 ha) s-a e-
nele rezultate bune la lucrările xecutat doar prima praşilă. — cum prin vrednicia lor, prin man­ profesional ridicat, inginerului Pan- ii
de întreţinere a culturilor prăşi­
toare. Ei au terminat praşila a La G.A.C. din Lăpuşnic se ii ca de -I cu ~i>numeroşi tineri dau delis i s-a încredinţat funefia de îî
Il-a la cartofi, floarea-soarelui, pot obţine rezultate mai bune.
sfeclă şi legume, şi au executai Pentru aceasta este necesar să îî strălucire locului unde muncesc, şef de schimb. ~
şi praşila a IlI-a pe 27 ha culti­ li aduc faimă seefiei, întregului co-
vate cu aceste plante. Rămasă se ia măsuri, de către consiliul îj lecliv din care fac parte. Unul din- — Ca şef de schimb i s-a spus jy
în urmă este însă praşila a Il-a atunci, î(i revine o răspundere mai =
la porumb. Din cele 120 ha cu de conducere, ca această lucra­ — tre aceştia este şi inginerul Pan­ mare fafă de soarta producţiei in. ii
si delis Ziatas, şef dc schimb la li- secţia noastră. Ti se încredinţează îl
porumb pentru boabe •s-au pră- re să fie terminată, în următoa­ această sarcină cu convingerea că Jî
J1 nia de sîrmă a laminorului de vei da dovadă şi în continuare de =
rele zile, pe întreaga suprafaţă — 450 mm. de la C.S. Hunedoara. Un un larg spirit idc iniţiativă. Să nu ~

cultivată cu porumb. ii nume care a devenit binecunos- dai niciodată înapoi în faţa greu- îî

Timpul nu aşteaptă II cut, familiar, laniinatorilor de aici. taţilor. Noi te vom ajuta.
îî Despre Hunedoara auzise de
= multă vreme. Auzise de frumuse- îndemnul secretarului de partid ţţ
şi al şefului de secţie, i-a intrat la lt
Timpul nu aşteaptă. Recolatul a Il-a şi s-a făcut şi praşila a = (ea oraşului, de avînhil lui conti- inimă. Era convins că totul depin- jy
bate la uşă, dar colectiviştii din IlI-a pe mari suprafeţe cu plan­ II nuit, înfloritor, despre vrednicia dea de organizarea muncii. De —
G.A.C. Vinerea, raionul Orăştie, te prăşitoare. II oamenilor de aici. In inima studen- aceea, a organizat munca în aşa ţy
nu prea se grăbesc, o lasă mai — tului Facultăţii de mecanică din fel, ca timpul de lucru al fiecărui ~
Este de datoria consiliului de — 'Timişoara încolţise gîndul ca la muncitor să fie bine folosit; la jj
domol. Lucrînd aşa, ei de-abia conducere şi al organizaţiei de fiecare operaţie au fost stabilite ~
partid să ia măsuri pentru mai ii absolvire să meargă în mijlocul sarcini concrete pentru cei care lu- ~
vor termina zilele acestea praşila cran a.colo. Bineînţ,eles .c..ă. .n..u. .a. scă ~
buna organizare a muncii şi e- îî neobosiţilor siderurgişti din Ilu-
I la porumb, în timp ce în alte xecutarea grabnică a praşilei a Jî nedoara. Dorinţa Ta fost împlini­
Il-a la porumb. ţi fă. aşa că in vara anului 1962 tî-
gospodării s-a terminat praşila ~U n..ă..r.,u,,i inginer s-ua jp/rieeze/nutuait suă-şi ia

= in primire postul la noua linie de !>at dln vf:,lcrc asistenţa tehnică de ~

yy sirmă a laminorului dc 450 mm. care avea nevoie fiecare muncilor. ]j

Noi d iscu ri „ E le c tre c o rd “ — din Hunedoara —A trecut de atunci un an de II

— In secţie a fost primii cu multă zile. Schimbul condus de inginerul ţy

In ultimele zile, in magazinele de jor de Mozart, interpretată tot de J] căldură, iar comuniştii l-au ajutat Pandelis a devenit unul dintre cele II

specialitate au apărut noi discuri.edi­ 'Valentin Gheorghiu. || lot limpid in deprinderea lui cu mai apreciate colective. Timp de ţţ

tate de „Electrecord“. Amatorii de A mai apărut, de asemenea, un noii U noile agregate. Nici după termina­ trei luni consecutiv, schimbul con- —
muzică simfonică au astfel posibili­ disc continind opt piese de muzică li rea programului de lucru Tmămlni dus de el a fost declarat eviden- ~

tatea să-şi procure un nou disc cu uşoară, înregistrare făcută de for­ ţy inginer nu-i venea să plece de lin- tial in întrecerea socialistă, iar in II
înregistrarea Concertului pentru pian maţia vieneză WiMy Fantei, cu prile­ — gă agregate; le îndrăgise mult şi
şi orchestră nr. 9 In mi bemol major jul turneului pe care l-a întreprins ii căuta neobosit să-şi aplice îh prac- luna trecută a depăşit planul de —

producţie cu 4 la sută. Succesele ii

de Mozart, în interpretarea pianistu­ în ţara noastră. = tică toate cunoştinţele teoretice cu continuă şi în această lună. Numai îî

lui Vale’-'-'n Gheorghiu, acompaniat In curînd urmează să fie editat un ii care era înarmat. N-a trecut mult in prima jumătate a lunii în curs. ii

Echipa de electricieni, condusă de comunistul Deutsch Iosif, de Ia întreprinderea regio­ de orchestra simfonică a Radiotelevi- disc cuprinzînd suite din baletele II timp şi într-o zi a fost chemat in schimbul inginerului Pandelis a îî
nală de electricitate Hunedoara-Deva, în luna iunie a reparat peste sarcinile de plan doi tran­
sformatori. ziunii romine, sub conducerea dirijo­ „Frumoasa din pădurea adormită“ şl ii biroul şefului secţiei. Se afla aco- produs peste plan mai mult de “
rului elveţian Riohard Schumacher. 150 tone de sîrmă.
IN FOTOGRAFIE : tov. I. Deutsch, îiruM?aună cu tînărul Traian Moraru, verificînd un Pe acelaşi disc este înregistrată şi „Lacul lebedelor“ de Ceaikovski, în II lo şi tovarăşul Dumitru Ionescu.
transformator de putere. I Fantezia pentru pian nr. 3 in re ma­ interpretarea Filarmonieii naţionale = secretarul comitetului 'de partid, al GH. TAMAŞ îî

din Varşovia, dirijdtă de Witold J II cărui ajutor l-a simţii totdeauna. corespondent i!

Rowickl.

« !7silSIIIIS||SS|fSllS||S|m B IIS||Sll=S||SIISII=liSIISIIIi=||==||SII=||B I|lî