Page 94 - 1963-06

Í^ra*iglg3a<ggnS33i31^^ Nr. 2644
Se extinde rejeaua electrică rurală
Satul colectivizat a creat largi po­
sibilităţi de ridicare necontenită a ni­
velului de trai, material şi cultural
al ţărănimii. O dată cu dezvoltarea şi
întărirea gospodăriei agricole colec­
tive, ţăranul colectivist este preocu­
pat de făurirea unei vieţi noi. In
această direcţie un rol important îl
are electrificarea satelor noastre. A-
cest lucru este reflectat de faptul că
în cadruj lucrărilor stabilite să se
execute din contribuţia voluntară, un
loc de frunte îl ocupă electrificările
rurale.
Ţin.înd cont de acest lucru. Comi­
tetul executiv al Sfatului popular ra­
ional Haţeg a întocmit un pian de
perspectivă cu privire la completa e-
lectrifioa-re a raionului pînă în anul
1969. Pianul a fost eşalonat pe ani.
Astfel, cu ocazia adunărilor cetăţe­
neşti pentru votarea contribuţiei vo­
luntare pe anul 1963, în 42 de sate
sumele votate au fost destinate lu­
crărilor de electrificare. Din numărul
lor, 25 sale au fost cuprinse in pia­
nul de lucrări din anul acesta, iar
restul' de 17 urmează să se execute
în 1964.
O dată stabilite, localităţile unde
urmează să se execute în acest an
lucrările de electrificare, sub îndru­
marea organizaţiilor de partid s-a tre­
cut la organizarea muncii. In primul
riiid au fost alese 42 comitete de
cetăţeni oare cuprind 230 membri.
Comitetele executive ale sfaturilor
populare comunale şi comitetele de
cetăţeni au fost Îndrumate să-şi în­
drepte atentia spre încasarea in cel
mai scurt timp a sumelor votate,
astfel ca lucrările să poată fi înce­
pute cît mai repede. Folosind cele
mai variate forme ale muncii orga­
nizatorice de masă s-a reuşit oa în
comunele planificate să fie electrifi­
cate în anul acesta, să se strîngă
peste 90 la sută din debilele votate,
iar la cele planificate pentru anul
1964 s-a strîns 55 la sută din sumele
stabilite. In unele comune ca de pil­
dă Bretea Romînă, Sîntămărie, To-
teşti, Olopotiva, Sarmisegeluza, Rîu
Alb, Bara Mare şi altele au fost în­
casate deja în întregime debitele sta­
bilite. Acest lucru a fost posibil de­
oarece aici s-a analizat periodic în
şedinţe de comitet executiv şi chiar
sesiuni modul cum se desfăşoară ac­
Un studiu ai ofeiai ilor din Reşifa
Un colectiv de oţelari de la fractar de căptuşire se asigură
Combinatul siderurgic Reşiţa a desprinderea cu uşurinţă, de pe
studiat posibilităţile de mărire a pereţii jgheabului, a bucăţilor de
rezistenţei căptuşelii jgheaburilor metal şi zgură solidificată, permi-
de turnare şi a uşilor de la cup­ ţînd repararea lui într-un timp
toarele Martin, reuşind să ela­ foarte scurt.
boreze o nouă compoziţie a ma­
terialelor refractare crommomag-
rietice. Prin omogenizare, această
compoziţie înlocuieşte cu bune
rezultate cărămizile de şamotă,
'folosite la temperaturile înalte
de la oţelării. Noul amestec este
foarte ieftin, se obţine din deşeu-
rile rezultate de la rezidirea căp­
tuşelii cuptoarelor, are o rezis­
tenţă mecanică mărită şi permite
utilizarea jgheaburilor la 200—
300 de şarje, faţă de numai 2—3
şarje cît ţinea căptuşeala cu că­
rămizi de şamotă. De asemenea, rii noului procedeu de căptuşire
prin folosirea noului material re­ şi la uşile cuptoarelor Martin.
Mineri la odihnă
Prin grija Comitetului sindicatului
de la E.M. Deva, au fost trimişi la
odihnă, în staţiunile de la munte şi de
la mare, un număr de 80 muncitori
mineri. Pînă la sfîrşitul acestei luni
vor mai pleca încă 29 de salariaţi-.
Printre cel eare şi-au petrecut con­
cediul de odihnă la munte şi la mare
Posibilităţi
dour o muncă
Pe zi ce trece, tot mai nume­
roşi oameni ai muncii păşesc pra­
gul căminelor culturale, al clubu­
rilor, caselor de cultură, al bi­
bliotecilor, dornici să-şi îmbogă­
ţească cunoştinţele profesionale
şi de cultură generală, să-şi afir­
me talentele. Faţă de această
justificată aspiraţie spre cunoaş­
tere continuă, spre frumos, con­
ducerile instituţiilor culturale,
activiştii reuniţi în jurul lor, au
înalte răspunderi. Toate efortu­
rile, toată priceperea lor, trebuie
concentrate pentru organizarea şi
desfăşurarea unor manifestări
bogate, variate ca tematică şi
prezentare, la nivelul exigenţelor
actuale. Cum stau lucrurile din
acest punct de vedere la Casa
raională de cultură din Orăştie?
In ce măsură activitatea desfăşu­
rată aici răspunde cerinţelor oa­
menilor muncii, sarcinilor ac­
tuale?
Manifestări sporadice,
lipsite de varietate
La sediul Casei raionale de cul­
tură din Orăştie au avut loc, în
decursul acestui an, o serie de
manifestări cultural-educative. Se
poate afirma că unele dintre
acestea au tratat probleme inte­
resante, apropiate de preocupă­
rile localnicilor. Şezătoarea şi
montajul literar pe tema: „30 de
ani de la luptele din februarie terar-muzical închinat aniversării însă, activitatea artistică dusă la un surîs" cu cadrele didactice de
1933”, simpozionul cu titlul „Ziua
solidarităţii internaţionale a ce­
lor ce muncesc“, Joia de tineret Tripşa, pe care ăm mai amintit-o, taraful de muzică populară, doar a făcut însă ca această încercare
tivitatea privind încasarea debitelor
din contribuţia voluntară. Cu acest
prilej s-au stabilit şi măsuri cores­
punzătoare. Totodată comitetele de
cetăţeni au primit indicaţii preţioa­
se privind munca de viitor. Lunar în
cadrul unor şedinţe de lucru cu pre­
şedinţii comitetelor de cetăţeni şi
lucrătorii rt-iturilor populare s-a ana­
lizat felul în oare se desfăşoară în­
treaga activitate privind electrificări­
le satelor.
Unele comitete executive au folo­
sit şi alte metode. Bunăoară, la Sar-
miseqeltiza, membrii comitetului de
cetăţeni împreună cu deputaţii au
mers în circumscripţiile electorale şt
au lămurit colectiviştii de importan­
ta achitării în întregime, încă La în­
ceputul anului a contribuţiei volun­
tare. In satul Valea Murgului de e-
xemp'u, s-a reuşit ca întreaga su­
mă votată să fie încasată în mai
puţin de două luni de zile. Faptul
că s-a reuşit într-o serie de sate să
se încaseze integral sumele votate,
s-a putut trece deja în 7 sate la exe­
cutarea lucrărilor de electrificare. Se
lucrează intens în satele Bretea Ro­
mînă, Gînţaga, Bucium, Subcetate şi
altele.
Nu acelaşi lucru se întimplă însă
peste tot. De pildă, comitetul executiv
al Sfatului popular comunal Rîu de
Mori nu s-a preocupat îndeajuns de
mobilizarea comitetului de eetătenl
şi a deputaţilor şi oa urmare s-a în­
casat doar 17 la sută din debitul to­
tal pentru electrificare. Comitetul exe­
cutiv al Sfatului popular comunal Bre­
tea Strei, spre exemplu, s-a preocu­
pat de realizarea debitului din con­
tribuţia voluntară numai pentru satul
reşedinţă, neglijînd în mod neper-
mis celelalte sate.
In atentia comitetelor executive a
stat şi folosirea resurselor locale
menite să ducă la realizarea de eco­
nomii la preţul de deviz. Astfel, un
mare număr de cetăţeni au fost mo­
bilizaţi la munci patriotice pentru
transportul materialelor, săpatul gro­
pilor, plantatul stîlpilor, întinderea
raţelei şi alte lucrări. De exemplu,
in satul Bretea Romînă, mobilizaţi
de comitetul de cetăţeni (preşedinte
iov. Saul Nicoară) locuitorii au efec­
tuat prin muncă patriotică transpor­
Pe baza experienţelor făcute şi
a probelor tehnice, noul procedeu
de căptuşire a jghiaburilor se
aplică' acum la un număr de 4
cuptoare, urnlînd ca pînă la sfîr­
şitul anului să se introducă la
toate cuptoarele. Pe această ba­
ză, consumul de cărămizi de şa­
motă s-a redus cu 3—4 kg pe fie­
care tonă de oţel turnat. In pre­
zent, la oţelăria Combinatului si­
derurgic Reşiţa se fac pregătiri
tehnice pentru extinderea aplică­
se numără tov Gheorghe Banciii, Du­
mitru Hăncilă, Ânghe] Munteanu, Emil
Goldrag şi Grigore Molnar, mineri,
Io-an Vancea şi Dumitru Voinica, lă­
cătuşi de întreţinere, şi mulţi aitii.
MIHAI NICULIŢA
preşedintele Comitetului!
sindicatului E.M. Deva
în care tinerii din oraş s-au în­
tâlnit cu Ştefan Tripşa, Erou al
Muncii Socialiste, ca şi expune­
rile: „Realizările din oraşul nos­
tru în anii regimului democrat-
popular“, „Electrificarea ţării“,
„Ce este cerul", „Formarea po­
porului romîn în lumina desco­
peririlor arheologice", sînt cîte-
liiîe m n ă ri pe m arginea
activităţii d esfăşurate
la C a sa raio n a lă
de cu ltu ră din O ră ş tie
va exemple în această direcţie.
Din păcate, organizarea unor ast­
fel de manifestări s-a făcut la
intervale mari de timp, fiind le­
gată, de obicei, de anumite date
festive, şi a fost folosită, în ma­
joritatea cazurilor, o gamă re­
dusă a formelor de prezentare:
expunerea, şezătoarea, seara cul­
turală şi Joia de tineret. Iată,
spre exemplu, în luna mai au fost
organizate 14 manifestări cultu-
ral-artistice. Majoritatea dintre
acestea au constituit-o însă ex­
punerile pe diferite teme, cîteva
urmate de programe artistice, şi
joile de tineret. Ca acţiuni deo­
sebite, organizate la nivelul unei
case de cultură, nu pot fi re­
marcate în această perioadă de
timp decît trei: un simpozion li-
a 42 de ani de la crearea P.C.R.,
întîlnirea tinerilor cu Ştefan
tul a 20 stîlpi din gara C.F.R., au
săpat 20 gropi, iar un număr de cinci
cetăţeni au sprijinit echipele de elec­
tricieni ale I.R.E.H. la întinderea re­
ţelei. Numai la aceste lucrări s-au eco­
nomisit peste 1.300 lei. In prezent
aici s-a terminat reţeaua de înaltă
tensiune pe 300 m. şi s-au executat
mai bine de 750 m Ia joasa tensiune.
Asemenea exemple pot fi date şl
din satul Gînţaga, unde preşedinte
al comitetului de cetăţeni este tov.
Sabin Neagu. Lucrările efectuate aici
prin muncă patriotică se ridică la
valoarea de peste 2.000 lei. Bune re­
zultate au obţinut si comitetele de
cetăţeni din satele Subcetate, Bucium,
şi Cîrneşti.
Cu toate acestea, finind seama că
sîntem la sfîrşitul semestrului I, con­
siderăm că ritmul executării lucrări­
lor de electrificare în raionul Haţeg
nu se desfăşoară la nivelul cerinţe­
lor. De aceea vor trebui luate măsuri
corespunzătoare de către comitetele
executive ale sfaturilor populare co­
munale penlru grăbirea ritmului lu­
crărilor de electrificare.
Comitetul executiv al sfatului
popular raional se va îngriji ca în
viitor să sprijine sfaturile populare
comunale pentru încasarea sumelor
stabilite, în procurarea unor materiale
şi la mobilizarea cetăţenilor la muncă
patriotică. In felul acesta se va asi­
gura realizarea întocmai a lucrărilor
induse în planul de electrificări ru­
rale.
PARTENIE POPA
secretar al Comitetului executiv
al Sfatului popular raional Haţeg
In centru! preocupărilor noastre: Cartea tehnică
întreprinderile, uzinele şi fabricile
din patria noastră sînt înzestrate cu
utilaje şi agregate tot mai moderne,
la nivelul tehnicii mondiale. Pentru
a stăpîni însă aceste utilaje şi agre­
gate, pentru a le sili să producă pe
măsura înaltelor lor capacităţi, cei
ce le minuiesc, muncitorii, trebuie
să posede temeinice cunoştinţe pro­
fesionale, să se preocupe continuu de
îmbogăţirea, de aprofundarea acestor
cunoştinţe.
Un rol important pe linia îmbogă­
ţirii permanente a cunoştinţelor celor
ce muncesc în uzina „Victoria“ din
Călan revine şi bibliotecii clubului.
De aceea, în ultimul timp am acor­
dat o deosebită atenţie acţiunilor or­
ganizate în rîndul muncitorilor uzi­
nei cu cartea tehnică de specialitate.
Ne-am propus, pentru ca aceste
acţiuni să aibă o eficacitate cît mai
marc să Ie organizăm pe meserii, di­
ferenţiat. Pentru aceasta, am luat
legătura cu biblioteca tehnică a uzi­
nei şi, împreună, am. alcătuit un co­
lectiv de sprijin al bibliotecii în
munca cu cartea tehnică, alcătuit din
ingineri şt tehnicienii Acest colectiv
urmăreşte noutăţile tehnice ce intră
în ambele biblioteci, depistează toi
ceea ce interesează in mod deosebit
muncitorii uzinei, în funcţie de cele
mai actuale probleme ridicate de pro­
ducţie şi se ocupă de pregătirea ma­
terialelor, cum sîn t: prezentări biblio­ la turnătoria veche. Acum pregătim
grafice, recenzii, referate pe margi­
nea unor cărţi etc. Conducerea biblio­
tecii clubului se ocupă apoi, spriji­
nită în majoritatea cazurilor de
biblioteca tehnică, de prezentarea
acestor materiale în cadrul unor
acţiuni cît mai interesante, cît mai
atractive. O acţiune de acest fel,
care s-a bucurat de mult succes în
rindul muncitorilor uzinei, au fost
concursurile gen „Cine ştie, cîştigă“
organizate pe meserii. Piuă în pre­
zent au avut loc două asemenea con­
cursuri, la secţia furnale şi la turnă­
toria veche. Ele au fost bine pregă­
tite. Mulţi îurnalişti şi turnători au
venit Ia bibliotecă pentru a consulta
cărţile recomandate, pentru a le stu­
dia. Aici, le-au fost de un preţios
xe, trebuiela repetiţii. Astfel, brigada ar­
tistică de agitaţie, echipa de dan­
suri populare, ca şi cea de tea­
şi o seară de odihnă pentru tine­
rii oraşului. Evident, aceasta în­
seamnă foarte puţin. O situaţie
similară se constată atît în luni­
le anterioare, cît şi în luna iunie.
Cărui fapt se datoreşte această
lipsă de varietate în tematică şi
prezentare? Oare la casa de cui
tură nu sînt posibilităţi pentru
organizarea unor seri de între­
bări şi răspunsuri, concursuri
gen „Cine ştie, cîştigă", călătorii
pe hartă, jurnale vorbite, seri ale
fruntaşilor în producţie, ca şi alte
manifestări asemănătoare, cu un
conţinut bogat, care să stârneas­
că un viu interes printre local­
nici? Răspunsul la aceste între­
bări este categoric: Există în a-
cest sens depline posibilităţi dar
acestea, în primul rind datorită
lipsei de preocupare susţinută
din partea conducerii casei de
cultură, din partea activiştilor
culturali de aici, datorită lipsei
de iniţiativă, de dinamism în
muncă, nu au fost nici pe departe
valorificate.
Tradiţii frumoase şi... atît
In activitatea artistică, la Casa
de cultură din Orăştie existau
frumoase tradiţii. Corul, echipa
de teatru, ca şi alte formaţii erau
cunoscute şi îndrăgite de publicul
din localitate şi împrejurimi pen­
tru spectacolele bogate, bine in­
terpretate, pe care le prezentau
frecvent. In această perioadă
casa de cultură, se reduce, excep-
tînd spectacolele prezentate de
Exp loatarea
G u a n o -u lu i
din p eşteri
V .V . V .V .
.¦ a*
¦" Intr-o serie de peşteri — ¦*
¦« îndeosebi în cele în care hi- “¦
»* bernează în număr mare lilie- a"
“» cii — s-au găsit depozite a- *¦
preciabile de chiropterit (gua- ¦"
“o no) utilizabil cu succes ca
»" îngrăşămint agricol, mai cu
"a seamă horticol. După calcule "¦
a° estimative, în unele peşteri «*
“« din regiunile Crişana, Banat ,•
¦" şi Dobrogea se află o canti- ",
*" tate de cîteva mii de vagoane
•L de guano de lilieci, bogat în B0
azot şi fosfor. încercările fă- ,¦
*" cute cu întrebuinţarea chirop- *"
â* feritului pe cîmpurile unor «“
% staţiuni experimentale aparti-
nînd I.C.C.A. au dat rezultate »¦
¦n bune. !!a
a" In prezent, o exploatare or- aj
*¦ ganizată a guano-ului de liliac
a* se face în peştera „Gura Do- a°
!!a brogei“, situată la 30 km nord *.
a" de Constanţa. ¦“
¦a (Agerpres) "»
¦.VA’.V .V .-A W .V .W .'.V .Va.*
Aparat pentru măsurarea rezistenţei solului
Secţia de pedologie a Institu­
tului central de cercetări agri­
cole din Bucureşti a realizat un
aparat care permite măsurarea
rezistenţei solului la diverse lu­
crări agricole. Aparatul, denumit
penetrograf static, este format
dintr-o tije care se introduce în
sol cu ajutorul unui sistem de
ajutor materialele pregătite pe mar­
ginea unor cărţi de specialitate, de
colectivul de ingineri şi tehnicieni
amintit. Acestea au fost studiate de
ei la sala de lectură ori, explicate in
faţa lor, detailat de cei ce Ie alcă-
tuiseră. La furnale concursul se in­
titula „Cine ştie mai bine meseria
de furnalist, cîştigă". Cu o lună
Ne scriu acH vişfii
c u lfu ra li
înainte, s-a afişat tematica, biblio­
grafia necesară, s-a alcătuit comisia
de examinare. In ziua stabilită pen­
lru concurs, după terminarea schim­
bului, în sala de cultură a secţiei au
venit muncitorii înscrişi la concurs,
iiecare reprezentînd o echipă, pre­
cum şi ceilalţi muncitori ai secţiei,
ca participanţi. Profesorul examinator
a pus întrebări, iar comisia a stabilit
în funcţie de răspunsuri, punctajul
întrunit de iiecare concurent. întrebă­
rile puse concurenţilor au iost dez­
bătute pe larg, la un nivel accesibil.
Aceasta a făcut ca inlreg concursul
să fie i— lărit de muncitorii secţiei
cu deoseb-’t interes. Ei au avui prile­
jul, parlicipînd la această manifestare, de a întocmi referate tehnice pentru
să înveţe multe lucruri noi, folosi­
toare, legate de meseria de iurnalisl.
La iei s-a desfăşurat şi concursul de
un concurs gen „Cine ştie, cîştigă“
pentru electricienii uzinei.
Dar, activitatea noastră nu s-a li­
mitat doar la aceste concursuri. Ne­
am preocupat continuu de populariza­
rea, prin toate mijloacele, a cărţilor
tehnice adecvate specificului uzinei.
Am prezentat în acest sens o serie
de recenzii la sălile de cultură şi la
sediu. Am folosit însă o metodă de
popularizare a cărţii tehnice şi de
atragere a cititorilor spre acest gen
de cărţi care s-a dovedit deosebit de
eficientă. Am organizat un concurs
pe uzină de recenzii ale unor cărţi
tehnice. CU un cuvînt, de ce să iacem
numai noi recenzii şi nu chiar cei
direct interesaţi în studierea cărţilor
tru, n-au mai prezentat nici un
spectacol de la începutul lunii
martie. Această situaţie se explică
în felul următor: cinci au fost al­
cătuite foripaţiile amintite, con­
ducerea casei de cultură nu a do­
vedit o justă orientare în recru­
tarea artiştilor amatori. Astfel,
majoritatea acestora au fost re­
crutaţi doar din două instituţii.
Membrii brigăzii de agitaţie —
de la I.G.O., iar dansatorii — de
la cooperativa meşteşugărească
„Viaţa nouă". Aceasta a făcut, ca
în preajma concursului al Vll-lea,
cînd artiştii amatori amintiţi au
trecut la instituţiile de care apar­
ţineau pentru a le reprezenta la
faza interîntreprinderi, casa de
cultură să rămînă fără brigadă
de agitaţie şi echipă de dansuri.
Cît priveşte echipa de teatru,
pe acest tărîm casa de cultură
a consemnat de-a lungul anilor,
rezultate rodnice. Lipsa de preo­
cupare însă, de atenţie pentru
depistarea şi recrutarea continuă
a tinerelor talente, au făcut ca
la casa de cultură să nu existe
în prezent nici măcar o singură
formaţie teatrală. Or, acest lu­
cru este inadmisibil. Ce a făcut
conducerea casei de cultură pen­
tru cultivarea frumoaselor tradi­
ţii amintite, pentru obţinerea u-
nor noi şi valoroase rezultate,
pentru închegarea la sediu, a
unui colectiv teatral puternic,
care să satisfacă setea de cul­
tură, de frumos, a oamenilor
muncii, exigenţele lor pe acest tă-
rîm? Aproape nimic. A încercat
doar, în acest an, punerea în
scenă a piesei „Un milion pentru
la şcoala medie. Lipsa de consec­
venţă din partea casei de cultură
scripeţi diferenţiali. Variaţiile re­
zistenţei opuse de sol la pătrun­
derea acestei tije sînt înregistra­
te pe o bandă de hîrtie.
Comparativ cu alte tipuri simi­
lare, penetrograful prezintă avan­
tajul că este mai simplu de con­
struit şi mai uşor de mânuit, cîn-
tăreşte numai 15 kg.
tehnice ? Iată de la ce premiză am
pornit, cînd am trecut la organizarea
concursului. Această acţiune a dat
rezn1' te. La concurs s-au înscris
numeroşi muncitori, de la secţii dife­
rite, de meserii diferite. Cele mai
bune recenzii ca „Economia de cocs
la furnale", „Manual de protecţia
muncii" şi altele, au fost prezentate
in cadrul unor acţiuni cultural-edu­
cative organizate de bibliotecă.
Printre acţiunile organizate in
ultimul timp mai pol ii amintite apoi
recomandările noutăţilor tehnice, pe
care Ie facem la staţia de radioficare,
difuzarea lunară în secţii a buletinu­
lui tehnic pentru documentare, la a
cărui alcătuire avem grijă să arătăm
ultimele lucrări tehnice apărute şi să
iacem recomandări asupra lor şi al­
tele. Aş vrea să mai arăt că bibliote­
ca noastră s-a preocupat şi de spriji­
nirea muncitorilor înscrişi la cursuri­
le de calificare. Astfel, am observat
că cei înscrişi la cele 6 cursuri exis­
tente în uzină, păşesc zilnic pragul
bibliotecii pentru a solicita anumite
cărţi. Dar, neavînd o carte în prea
multe exemplare, am luat holărîrea
toete cărţile solicitate, care să dezba­
tă, pe înţelesul tuturor, conţinutul
acestor cărţi şi să le prezentăm în
faţa cursanţilor. In acest fel, ajutorul
nostru, al bibilotecii, va fi pentru
aceştia şi mai substanţial şi mai efi­
cient.
In prezent, colectivul bibliotecii
clubului se preocupă de prezentarea
cărţii tehnice în cadrul unor acţiuni
noi. De exemplu, pentru luna în
cur- ne-am propus să prezentăm două
simpozioane lehnice pe temele „Me­
tode moderne de turnare“ şi „Cele
mai noi metode în munca de furna­
list“. La acestea vom adăuga noi
acţiuni, bogate în conţinut, variate,
pe marginea cărţilor tehnice, ştiind
că numai în acest fel ne putem aduce
din plin contribuţia la sprijinirea
muncitorilor în procesul producţiei.
ROZALIA CUTEANU
bibliotecară la biblioteca
clubului „11 Iunie" din Călan
să fie, după o perioadă de repe­
tiţii, abandonată.
Lipsa de preocupare, de con­
secvenţă în muncă, şi-au spus cu-
vîntul şi în privinţa corului. For­
maţia, apreciată în întreg raio­
nul pentru spectacolele prezenta­
te la un nivel ridicat de interpre­
tare, pentru bogatul repertoriu
ce-1 deţinea, în prezent s-a destră­
mat. Justificările aduse pentru
această situaţie nu au nici un te­
mei. Conducerea casei de cultu­
ră nu a privit cu răspunderea
cuvenită menţinerea şi dezvolta­
rea acestei formaţii, nu a cerut
cu toată hotărîrea sprijinul ne­
cesar, cînd a fost nevoie, orga­
nelor competente, cu un cuvînt
a acţionat şi în această direcţie
de mântuială, la voia întîmplării.
Cîteva concluzii
La Casa de cultură din Orăş­
tie există depline posibilităţi ca
activitatea cultural-artistică să
devină mai bogată, mai mobili­
zatoare decît pînă în prezent. Co­
mitetul raional pentru cultură şi
artă va trebui în acest sens să
îndrume şi să controleze cu răs­
pundere munca depusă de con­
ducerea instituţiei amintite, de
activiştii culturali ai acesteia. De
asemenea, ar fi bine dacă activita­
tea desfăşurată la casa de cultură
ar constitui obiectul unei ana­
lize din partea Comitetului raio­
nal de partid.
Prin strădaniile susţinute, per­
severente, ale conducerii casei de
cultură, ale activiştilor săi, prin-
tr-o strînsă colaborare cu toate
forţele culturale existente în o-
raş, printr-o îndrumare şi un
sprijin eficient activitatea dusă
la casa de cultură se va ridica
la nivelul sarcinilor actuale.
V. CHIŞ
Fabrica textilă „Sebeşul“ din Sebeş. Aspect din secţia maşinilor cir­
culare de încheiat ciorapi.
Ie curled, din nou pe scenă
M•
k In oraşul Hunedoara activează
ţg numeroase formalii artistice care
M şi-au cîştigat un bun prestigiu în
R fafa m uncitonlor de aici. Corul şi
echipa de teatru a siderurgişlilor,
!!8 echipele de dansuri ale I.C.S.IL,
igăzile artistice de agitaţie, so- de reparat aparate de radio, sec- \
Mţ liştiî vocali şi instrumentişti ele.,
k desfăşoară la cluburi şi în sălile
tfS de cultură o activitate bogată. în-
JS drăgită de muncitorii hunedoreni.
Jp A n de an numărul formaţiilor ar-
«5 Listice ale Hunedoarei este tot mai
L mare, calitatea spectacolelor pre-
j/j rentate, din ce în ce mai bună.
M Recent am asistat la un specta-
Y col reuşit prezentat de formaţiile
*8 artistice ale hunedorenilor în ca-
iiru l fazei orăşeneşti a celui de-al
Jg V ll-le a concurs al artiştilor ama-
M lori. Majoritatea formaţiilor s-au
ţ> comportai bine, dovedind o bună
«4 pregătire. Pe această linie s-a si-
JS luat şi brigada artistică de agila-
Ijf (ie a cooperativei meşteşugăreşti
ţtj „Drum nou", a cărui program a
î> fost viu aplaudat de publicul spec-
(ft taior. T extu l brigăzii, semnat de
JŞ prof. Ioan Brincoveanu, a abordai
probleme actuale ale muncii coope-
gţ valorilor, reflectînd printr-un con-
jc ţinut bogat munca acestora, reali-
!!!j zările înfăptuite în ultim ii ani în
M oraşul Hunedoara. Astfel, brigada
L> ne informează despre cele 4.S50
»8 apartamente construite şi date în
w folosinţa muncitorilor hunedoreni,
^ despre cele¦><pălru şcoli, clubul nou,
m complexul de deservire penlru coo-
k perativa meşteşugărească, cinemato-
grafele, magazinele ce s-au con-
M sim it în Hunedoara.
Yn Pe portativul melodiilor, briga-
« da poartă spectatorul prin toate
L secţiile cooperativei meşteşugăreşti,
oprindu-se lingă maşina de cusut
M a croitorului fruntaş. Ungă minus-
k culele instrumente de lucru ale
»8 ceasornicarului, trecînd mai departe
w prin atelierele d e . frizerie, coafură
88SS&S3
- /% c> st
(T ltiem a
29 IUNIE 1963
DEVA: Povestea anilor înflăcăraţi
— cinematograful „Patria“ ; Penlru
un zimbet senin — cinematograful
„F. Sîrbu“ ; Casa surprizelor — ci­
nematograful „Grădina de vară“ ;
HU NED OARA : Bunica Sabella —
cinemalograftd „Victoria“ ; SIM E-
IIIA : Omul merge după soare —
cinematograful „1. Pintilie“ ; PE­
T R O Ş A N I: Turneul veseliei —
cinematograful „Al. Ş a h i a“ ;
Cmnpără-ţi un balon — ci­
nematograful „7 N oiem brie“ ;
ALBA IU LI A : Şapte dădace —
cinematograful „Victoria“ ; V ikin­
gii — cinematograful „23 August“;
Setea — cinematograful „Grădina
de vară* ; SEBEŞ; Căpitanii
lagunei albastre — cinemato­
graful ..Progresul“ ; Cerul n-are
gratii — cinematograful „M.
Sadoveanu" ; Pînze purpurii — ci-
nematograţul ..Grădina de vară";
O R Ă ŞT IE ¦ Vacantă la mare —
cinematograful „V Roailă“ ; Pîine
şi trandafiri — cinematograful
„Flacăra“ ; H A Ţ E G : Laştd — ci-
nematogralul „Popular“ ; BRAD :
Cînd copacii cran mari — cinema­
tograful „St. roşie“ ; LONEA :
Lanterna cu amintiri — cinema­
tograful „M inerul"; T E I U Ş : Doi
- sub cer — cinematograful „V. Roai-
1ă" : Z L A T N A : Focuri în munţi
— cinematograful „Muncitorul“ ;
I U A : Preşedintele — centru îna­
intaş — cinematograful „Gh. Doja“;
APO LD U L DE S U S : Soare şi
umbră — cinematograful „2$ A u ­
g u s t“.
(V a d i n
29 IUNIE 1963
Programul I : Cîntâ taraful Uzi­
nelor „1 Mai“ din Ploieşti; 5,20
Emisiunea pentru sate; 5,30 Mu­
zică uşoară; 6,07 Cîntece,- 7,10
Jocuri populare; 7,30 Sfatul me­
dicului; 8,30 Dansuri simfonice,-
9,00 Roza viaturilor; 9,25 Solişti
şi orchestre de muzică populară
din diferite oraşe ale ţării; 10,30
Muzică uşoară; 11,31 Muzică
populară din Ai deal; 12,00 Frag­
mente din opereta „Paganini“ de
Lehar ; 12,20 In săli şi pe stadioa-
rirggiü&Ltiga
ele. Peste tot, pe unde trece, bri- í
gada culege roadele muncitorilor, j
le popularizează, cînlînd fruntaşii I
pentru calitate. Dar, brigada nu a j
trecut cu vederea nici lipsurile ce ?
se mai găsesc în diferitele secţii '
ale cooperativei. Le-a depistat şi, j
cu mijloacele proprii satirei, le-a '¦
combătui. In acest capitol al tex- j
lului şi-au găsit locul şi atelierul r
(ia croitorie bărbaţi, care nu exe- Í
culă comenzile la timp, unele uni- Í
lăţi de frizerie, muncitori care nu. jj
se împacă cu disciplina ele. Iro- ji
nia fină, umorul şi critica ascu- [
ţită, constituie un mijloc eficient L
de îndreptare, lucru cu care bri- j
gada se poate m îndri deoarece în -
decursul multor ani de activitate (
ca şi-a adus în acest sens un aport !
însemnat.
Melodiile de muzică populară \
romînească intercalate în progra- • -
mul brigăzii şi dedicate fruntaşi- t
lor sînt, în majoritate, culese din L
folclorul nou, rontribuind, prin f
buna lor interpretare, la reuşita ®
programului. ţ
Bucurîndu-se de îndrumarea or- i
ganizaţiei de partid, de sprijinul §
conducerii administrative şi a co- t
miletului sindical din întreprinde- j
re, brigada artistică de agitaţie a ţ
cooperativei meşteşugăreşti „Drum §
nou", din care fac parte muncitori *
talentaţi, fruntaşi în producţie, ca <
Lunguţ loan, Sfelcu Jcana. Bă- 8
iescu Cornel, Stoica Marin, Vilcea- 5
nu Dorina, Seleş loan şi alţii, a g
oferit şi de dala aceasta sutelor, de $
spectatori din oraş şi îm prejurim i <
un spectacol atractiv, mobilizator, j
In curînd membrii brigăzii se vor §
întilni din nou cu publicul la faza
regională. Pînă atunci, succes în g
pregătirile pe care le fac. <
ANGELA UNGHEREA »
corespondentă ^
SgASSSf&SS «
mni â\
ne“ î 12,30 Solişti şi orchestre de
muzică populară; 14,00 Concert
de prînz; 15,00 Din muzica po­
poarelor; 15,30 Valsuri interpre­
tate de fanfară; 16,15 Vorbeşte
Moscova; 16,45 Muzică distracti­
vă; 17,10 Piese de estradă inter­
pretate la vioară; 18,00 Program
muzical penlru fruntaşi în pro­
ducţie din industrie şi agricultu­
ră; 20,10 Seară de dans cu Ho-
ria Şerbănescu şi Radu Zahares-
c u ; 21,00 Cînlec, joa şi voie
bună — program de muzică popu­
lară; 21,25 Melodii îndrăgite de
ascultători; 22,25 Muzică uşoară
de Nicolae Chirculeseu; 22,40 Mu­
zică de dans.
Programul I I : 10,10 Pe litoral
— muzică uşoară; 11,00 Cîntece
pioniereşti; 12,05 Muzică uşoară
romînească; 13,00 Muzică popu­
lară interpretată de Ana Pacatiuş,
Dumitru Zamfira şi Toni Iorda-
che; 14,35 Muzică de estradă;
15,32 Melodii populare sovietice;
16,10 Arii şi duete comice din
operete; 18,05 File de calendar
— emisiune muzical-literară; 19,3G
Pe teme internaţionale; 20,00 Mu­
zică populară cerută de ascultă­
tori; 20,30 Noapte bună copii
„învăţătorul”; 21,45 Agendă tea­
trală; 22,00 Program de romanţe;
22,30 M'iz'că din opere; 23,50 Mu­
zică de dans.
Buletine de ştiri şi radiojurnale;
5,00; 6.00; 7.00; 11,00; 13,00; 17,00,
20,00 22,00; 23,50 (programul I)
10,00 12,00; 14,00; 16,00; 18,00;
21,00 23,00; 1,50 (programul II).
Q ju tetin
m eteo r& h q ie
PENTRU 24 ORE
Vreme călduroasă cu cerul mai
mult noros ziua. Vintul va sulla
moderat din sectorul est şi sud-
est. Temperatura va oscila ziua
între 28 şi 34 grade, iar noaptea
între 15 şi 20 grade.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vreme schimbătoare, favora­
bilă ploilor locale sub formă de
averse, iar temperatura staţionară.