Page 95 - 1963-06

Nr. 2644 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. L
'S3WWHBM

ilanţ la sîfrşit de an Cercetări privind
bolile vasculare

nvăţămîntul de partidi n ale creierului
ii=n= =n=n

ii ii
= Printre problemele studiate =
J jj!ŞileJe trecute, la E.M. Barza s-au se înlăture în mare măsură şi această Tudor s-au dovedit de asemenea a
de cercetătorii Institutului de

terminat convorbirile recapitulative deficienţă. Numărul cazurilor de in­ fi bine organizate. Ca urmare a pre­ I! neurologie „I. P. Pavlov“ al =

do sfîrşit de an şcolar In cadrul în- disciplină ca: absenţe nemotivate de ocupării organizaţiei de bază pentru îî Academiei R.P. Romîne un li

vfiţămlntului de partid. Cu acest la serviciu, încălcarea normelor de pregătirea închiderii anului de învă­ jî Ioc de frunte îl ocupă bolile =

prilej şi-au încheiat activitatea 54 tehnica securităţii şi altele, au fost tămînt, la discuţii au luat cuvân­ ÎJ vasculare ale creierului.

de cursuri şi «ereuri de învătămînt mult reduse în ultima vreme, tul majoritatea cursanţilor. Aşa, de — Prin cercetări de anatomie
de partid. pildă, Dumitru Ştefan, Loghin Faur,
O deosebită atenţie au acordat co­ Gheorghe Jurca şi alţii au vorbit bine, îî microscopică s-a demonstrat
In acest an, pe lingă membrii şi mitetul de partid şi organizaţiile de documentat despre Importanţa isto­
Candidaţii de partid, au frecventat bază bunei desfăşurări a activităţii rică a creării P.C.R. şi despre politica jj că vasele creierului conţin În
cursurile şi cercurile de învăţămînt celor 23 cercuri de studiere a Sta­ P.M.R. de industrializare,v socialistă
Şl 123 tovarăşi din activul fără de tutului P.M.R. Conducerea acestor a ţării. [j învelişul lor exterior un nu-
partid. Prin grija organizaţiilor de cercuri a fost încredinţată unor pro­
jj măr mare de fibre nervoase

— cu terminaţii sensitive de tip îî
li special. De asemenea, s-a II

bază, activitatea acestora a fost strîns pagandişti bine pregătiţi şi cu ex­ Pe lingă rezultatele pozitive obţi­ îî constatat că la bolnavii in !ţ

legată de sarcinile economice ale perienţă. Printre cercurile de studie­ nute atît în «ursul anului de învă­ E virstă, cu arterele sclerozate, E

exploatării, contribuind astfel în mare re a Statutului P.M.R. care au ob­ tămînt cît şi a i ocazia convorbirilor II aceste iibre nervoase prezintă !|

măsură mobilizarea membrilor şi ţinut rezultate bune se numără, de recapitulative, în activitatea cercurilor ţţ modificări patologice. Pe baza ţj

•andidaţilor de partid, a tuturor pildă, cel condus de propagandistul şi cursurilor de învătămînt de partid = acestor fapte s-a emis ipoteza ||

cursanţilor şi prin ei, a întregului co­ Nicolae Hogman din sectorul II Va­ s-au manifestat şi deficienţe. La 11 că în afară de leziunile pere- ~II
lectiv la obţinerea de noi succese în lea Morii. Prin grija organizaţiei de unele cercuri ca cele din sectorul I II telui vascular, în producerea

desfăşurarea procesului de produc­ bază, frecventa la şedinţele de învă­ Musariu conduse de propagandiştii îî accidentelor vasculare intervin

ţie. Faptul că planul de producţie pe tămînt a fost de peste 90 la sută. Eugen Corfanta şi Petru Graur, sau = şi mecanismele nervoase dere-

primele cinci luni ce s-au scurs din Cu prilejul convorbirilor recapitula­ din sectorul IV Valea Morii conduse II glate prin alterarea acestor fi-

acest an a fost îndeplinit la extracţia tive cursanţii cercurilor de studiere de propagandiştii V idor Rujisca şi = bre favorizînd astfel apariţia II

de minereu în proporţie de 105,7 la a Statutului P.M.R. au dat răspunsuri Avram Almăşan, frecvenţa cursanţi­ spasmelor arteriale şi a tui- n Brigada de zidari condusă 'de comunistul Vasile Carlaonţ lucrează de mai mulţi ani pe şantierul 'de con­
sută, iar la metal în proporţie de 101,8 bune la problemele studiate în cursul lor a fost nesatisfăcătoare. Aceasta, strucţii nr. 4 I.C.S. Hunedoara. Datorită hărniciei constructorilor, brigada îşi depăşeşte. în fiecare lună sarcinile
la sută şi au fost realizate peste anului cum ar fi de pildă: „Necesi­ ca urmare a faptului că birourile or­ !1 burărilor sanguine consecutive II de plan dvnd lucrări de bună calitate.
330.000 lei economii la preţul de cost, tatea obiectivă a creării partidului ganizaţiilor de bază şl în mod deose­ jî (ramolismente sau hemoragii îJ
se datoreşte în bună parte comunişti­ bit, secretarii acestor organizaţii de jj cerebrale^ In fotografie: Membrii brigăzii studiind planul 'de construcţii al unui nou bloc.
lor oare fiind puşi să lucreze în postu­ revoluţionar marxist-leninist al clasei bază, tov. Nicolae Deheleanu şi res­ II
muncitoare“, „Statutul — lege de bază = Aceste fapte permit elabo- =
ii rarea unei concepţii dinamice, ii
rile cheie, au dat dovadă de buni or­ a partidului“, „îndatoririle şi dreptu­ pectiv Ioan Fărău, n-au controlat în ~ funcţionale, asupra cauzei, ac- H

ganizatori, îmbinînd armonios cele în­ rile membrilor de partid“ etc. Printre suficientă măsură activitatea cercu­ cidentelor vasculare cerebrale Jj

suşite la învătămîntul de partid cu cursanţii cei mai activi în dezbate­ rilor respective. Slab ajutor au acor­ !i prin intervenţia factorilor re- =
munca din subteran. Pentru continua rea problemelor amintite se numără dat desfăşurării învăţămîntulul de îî flexi, teorie ce se opune con- jţ
îmbunătăţire a calităţii minereului, Aurel Popa, Nicolae Tripón, Gheor­ partid şi secretarii organizaţiilor de
bunăoară, comuniştii au fost primii ghe Popa, Aurel Rad, Adam Moga bază Gheorghe Ruda de la sectorul îîjj cepţiei mecaniciste după care
care au îmbrăţişat şi extins valoroasa şi alţii.
II hemoragia se produce prin =

jj simpla ruptură a peretelui ar-

iniţiativă a minerilor din Teliuc „Nici Bine s-au desfăşurat convorbirile — 120 Musariu, Gheorghe Iga de la n terel datorită numai leziuni- îndeplinirea ritmică şi la toţi Ia creşterea cantităţii de minereu Bolda Ştefan de la Almaş-Stăni­
un vagonet de minereu rebutat“. Ca recapitulative şi în cadrul sectoarelor sectorul minus 90 Musariu şi Gheor­ 11 lor Iui. indicii a planului de producţie a extras a fost introducerea noilor ja nu se preocupă suficient de
urmare, minereul a început să fie V Valea Morii, Dealul Fetii, atelierul ghe Colţa de la sectorul de construc­ norme cu motivare tehnică în îmbunătăţirea minereului extras,
mal bine triat în fronturile de lucru. mecanic Barza, construcţii şi adminis­ ţii. La cercurile şi cursurile din sec­ II Prin cercetări experimentale constituit obiectivul articolului, tocul vechilor norme statistice.
Numărul vagonetelor rebutate pentru trativ. Cursanţii de aici au dat răs­ toarele amintite, lecţiile au fost pre­ = se produc hemoragii cerebrale „Control sistematic asupra calită­ Stabilite pe baza condiţiilor de nu dau îndrumările necesare şe­
steril vizibil scade pe zi ce trece în punsuri bune în legătură cu sarcinile date uneori la un nivel scăzut iar U la animale în scopul lămuririi II: ţii" apărut în ziarul „Drumul so­ zăcămînt, a fotocronometrării fie­ filor de echipe la aplicarea sche­
organizaţiilor de bază în întărirea la convorbirile recapitulative nu s-au îî mecanismului de producere al [J cialismului" nr. 2608 din 17 mai cărei operaţiuni din procesul de melor de puşcare corespunzătoa­
mod considerabil. rîndurilor partidului, lucru ce oglin­ dezbătut eu temeinicie toate proble­ !1 hemoragiilor cerebrale şi de a =
deşte perseverenta cu care s-a stu­ mele. 1963. In articol se arăta că Ex­ producţie şi a înzestrării tehnice, re condiţiilor de zăcămînt.
Dezbătîndu-se în cadrul cercurilor diat materialul predat în tot cursul îî pune in evidenţă factorii care 11 ploatarea minieră Zlatna şi-a în­ ele au stimulat munca minerilor, Calitatea minereului extras este
"de economie concretă probleme legate anului de învătămînt. S. ORBONAŞ deplinit planul trimestrial la ex­ cointeresîndu-i în îndeplinirea rit­
de sporirea productivităţii muncii, îm­ E favorizează propagarea şi ex- Hi tracţia de minereu doar în pro­ o preocupare de seamă a condu­
bunătăţirea calităţii minereului şi re­ O rodnică activitate s-a desfăşurat mică a planului. cerii tehnico-administrative a ex­
Jî tinderea acestora în creier. Jî porţie de 91 la sută, că n-a fost ploatării. In acest sens persona­
ducerea preţului de cost, cunoscînd
jj (Agerpres) jj,

= IIS IIII= I!= = II= I!= II= II= ||= ||||= ||=

factorii de bază care determină în­ şi la cursurile serale. Acest fapt s-a Unicate şi rarităţi ale realizat indicele de calitate pla­ Toate acestea au făcut ca în lu­ lul tehnic din exploatare a fost
făptuirea acestor obiective, membrii reflectat în cadrul convorbirilor re­ nificat. La această situaţie au na aprilie planul la extracţia de
şl candidaţii de partid, în consfătui­ capitulative. In această privinţă s-a Filialei din Cluj a Academiei R.P.R. condus, pe lingă unele greutăţi minereu să fie îndeplinit în pro­ dirijat spre rezolvarea probleme­
rile de produetie lunare, au făcut va­ remarcat în mod deosebit cursul se­ obiective din timpul iernii, şi lip­ porţie de 100,7 la sută, iar în lor concrete, practice, ale pro­
loroase propuneri. Pentru ridicarea ral anul II de la sectorul electro-me- Biblioteca Filialei din Cluj a Aca­ ghiare sau în alte limbi reprezintă surile care s-au manifestat în or­ luna mai în proporţie de 102,5 la ducţiei, la locul de muncă. De
eshipelor la nivelul sarcinilor de plan, canic — Musariu condus de propa­ demiei R.P.R. conservă numeroase un alt tezaur al bibliotecii din Cluj. ganizarea producţiei, controlul sulă. asemenea, au fost constituite
mal mulţi comunişti, şefi de echipe gandistul Gavril Bogdan. Discuţii rod­ unicate şi rarităţi de un deosebit in­ Manuscrisele conţin discursurile lui
sau brigăzi, au propus preluarea con­ nice, pline de conţinut s-au purtat teres bibliofil. Alături de cele 161 Enyedi Georgius îndreptate împo­ superficial efectuat de unii maiş­ In cele două luni care s-au echipe de control al calităţii care
ducerii echipelor rămase în urmă de îndeosebi pe marginea temelor: incunabule şi 2.217 cărţi vechi ro- triva principelui Sigismund Bathorv tri asupra calităţii minereului şi scurs de la încheierea primului verifică felul cum se aplică
către mineri destoinici, evidenţiaţi în „Gospodărirea socialistă a întreprin­ mîneşti şi maghiare, se păstrează (1597—1599), aclele Societăţii filolo­ lucrărilor de investiţii — lipsuri puşcarea selectivă în abatajele
întrecerea socialistă. Astfel, de la derilor", „Sarcinile organizaţiilor de aici manuscrisele celei mai mari părţi gice maghiare „Aranka Gyorgy“ de criticate de ziar în articolul amin­ !m rE ttA A iiio a i
începutul anului şi pînă în prezent, partid privind reducerea preţului de a operelor Şcolii ardelene, cronici la sfirşitul secolului al XVIII-lea, lu­ tit. cu filoane subţiri, cum se face
mal bine de 20 echipe rămase în maghiare în manuscrise din secolele PliBUCATE trierea minereului în fronturile
urmă au fost preluate şi conduse de cost“, „Descoperirea şi folosirea re­ 17 şi 18, manuscrise ale unor'căr­ crările folcloristice ale lui Kriza Ja- Conducerea exploatării, la in­ de lucru. Aplicarea şi extinderea
mineri ca Gheorghe Marcu, Avram zervelor interne“ şi altele. Prin cu­ turari maghiari, tipărituri provenite nos etc. Ca unicate valoroase exis­ dicaţia comitetului de partid, trimestru, conducerea exploatării
Rovinar, Roman Rusu, Avram An- din marile tipografii apusene din se­ tente aici sînt abecedarul intitulat şi conducerile secţiilor au acor­ iniţiativei „Nici un vagonet de
draş şi alţii, care într-un timp rela­ vinte simple dar pline de semnificaţie colele 16 şi 17, o colecţie de ma­ „A.B.C,“, publicat la Debreţin în a analizat cauzele care au dat o deosebită atenţie îndrumă­ minereu rebutat" a adus o deo­
tiv scurt, printr-o mai bună organizare nuscrise orientale alcătuită din 175 1681 şi cîntecele romîneşti din co­ făcut ca un obiectiv atît rii tehnice a echipelor de mineri. sebită contribuţie la formarea
a muncii în fronturile de lucru, au au vorbit comuniştii Emil Chinaizer, volume, listele cărţilor interzise de dexul lui Petrovai. de important al planului cum A fost întărit rolul maistrului în unei opinii de masă în rîndul mi­
reuşit să le ridice la nivelul selor Dumitru Străut, Petru Popa, loan cenzura transilvăneană între anii este capitolul „minereu ex­ producţie prin introducerea ana­ nerilor pentru a trimite la „ziuă"
evidenţiate. Acordîndu-se deci o mai Lueaai şi alţii. 1773—1848 etc., etc. De o deosebită valoare culturală tras" să nu fie realizat şi a luat lizei operative a producţiei, pre­ numai minereu de calitate. îmbi­
mare atenţie ajutorării echipelor ră­ şi bibliofilă, ‘Colecţia de' manuscrise o serie de măsuri care să ducă la zentate de maiştri în faţa condu­ narea măsurilor tehnico-organiza-
mase eu planul neîndeplinit, numă­ Semnificativ este faptul că munca Manuscrisele romîneşti chirilice şi imprimate 'oHeMhle ’difi ‘ "fondul recuperarea rămînerii în urmă. cerii secţiilor. A crescut astfel
rul acestora a scăzut numai în luna din fondurile bibliotecii prezintă o Timotei Oipariu cuprinde 115 manus­ Au fost studiate toate locurile de răspunderea lor faţă de sarcinile torice cu o susţinută muncă po­
mai cu peste 50 la sută, faţă de «usţinută pe care au depus-o cursan­ însemnătate deosebită pentru istoria muncă pentru a se putea cunoaş­ ce le revin în coordonarea echi­ litică desfăşurată de către orga­
prima lună a anului în curs. Prin ţii pentru însuşirea lecţiilor din pro­ culturii vechi romîneşti şi în special crise arabe, 36 turceşti şi persane, te cu cît mai mare exactitate pelor de mineri. Maiştri cum sînt nizaţiile de partid şi sindicale, a
discutarea unor probleme legate de gramul de învăţămînt se reflectă şi pentru istoriografia cronicărească, 24 ebraice, chineze şi tibetane, pre­ Vasile Sulare, Iulian Ursa, Vasile avut ca rezultat depăşirea planu­
disciplina în producţie s-a reuşit să în activitatea din procesul de pro­ literatura populară şi sistemul ju­ cum şi numeroase lucrări tipărite rezervele de"rtîiiiereii'" de care Hodiş de la Haneş, Joiţa Vlad, lui la metalul de bază cu 22,63
ducţie, ei obţinând succese de sea­ ridic. La biblioteca cluj ană se află din domeniul orientalisticii. Acest te­ dispunem. In urma acestui stu­ Ignat Crişan, Aurel Sularea de la la sută în luna aprilie, în primele
mă în realizarea sarcinilor ce Ie cea mai veche traducere romînească zaur de monumente islamice, în care diu unele abataje din secţiile Al- Almaş-Stănija şi alţii, au demon­ 5 luni ale anului înregistrîndu-se
revin. a învăţăturilor lui Neagoe Basarab predomină cele lingvistice şi litera­ maş-Stănija şi Haneş unde mine­ strat pricepere şi interes în în­
către fiul său Teodosie, manuscris reul avea un conţinut slab în me­ drumarea şi controlul echipelor o depăşire de 10,6 procente.
Convorbirile recapitulative desfă­ ce interesează în mare măsură şi re, constituie — după afirmaţiile tal, au fost închise. In schimb, de mineri pentru a trimite uzinei
şurate în cadrul cursului seral anul literatura veche slavă. unor specialişti — rarităţi chiar pen­ au fost date în exploatare noi de preparare minereu cît mai Atît rezultatele obţinute în pri­
tru ţările musulmane cu fonduri bo­ zăcăminte de minereu, cum sînt mult şi de bună calitate. Dar mul trimestru, cît mai ales cele
I de la serviciul aprovizionare — Deosebit de valoroasă este copia gate de manuscrise arabe. Se păs­ mai avem şi unii maiştri care ale lunilor aprilie şi mai, dc-
auto, condus de propagandistul loan ce se păstrează Ia Cluj după vechiul trează în biblioteca clujană, de exem­ cele de pe filonul 11, orizontul nu-şi fac conştiincios datoria.
testament în traducerea lui Nicolae plu, două variante de manuscris ale — 120 Haneş, filonul „Beta" din Lupşan Ioan de la Haneş, de pil­ mostrează că în exploatarea
nivelul celor mai exigente cerinţe Mileseu, în care se află celebrul tra­ celebrei epopei „Sahname“ a poetu­ zona Faţa Băii, grupul de fi­ dă, deşi a fost ajutat în repetate noastră sînt create toate condi­
tat filozofic: „Despre raţiunea do­ loane Stănija şi altele, unde pe rînduri de biroul organizaţiei de ţiile pentru ca planul să fie în­
aie cumpărătorilor minantă". lui iranian Firdusi (932—1030 e.n.), lingă un conţinut mai bun al bază şi de conducerea secţiei, lip­
o copia după culegerea persană de minereului, se realizează şi o pro­ seşte nemotivat de la lucru, lă- deplinit la toţi indicii. Va trebui
De curînd la fabrica „Sebeşul" taţiile tehnice şi pentru celelalte Printre manuscrisele vechi exis­ povestiri şi fabule „Bahara Daneş“ ductivitate sporită. Echipe de mi­ sînd echipele fără îndrumarea
din Sebeş a început proiectarea modele. tente aici, se numără de -asemenea şi o versiune din poema indiană neri cum sînt cele conduse necesară. Maiştrii Oprea Iosif şi însă să acordăm mai multă aten­
a 28 modele noi, din care 15 con­ „Liturghierul slavon" din 1495, copiat „Kalila şi Dimna“. de Eremie Buda, Gheorghe Na- ţie introducerii în producţie a
fecţii tricotaje şi 13 pentru La elaborarea lor participă un de ieromonahul Ghervasie de la pău, Toma Bora de la Haneş, Aza-
colectiv format din ingineri, teh­ Putna, în epoca de mare înflorire Se remarcă, de asemenea, manus­ ria Simina, Aurel Costinaş, tehnicii noi în general, şi în spe­
ciorapi bărbaţi, femei şi copii, nicieni şi muncitori, cu o bogată culturală a lui Ştefan cel Mare, şi crisele cuprinzînd poezii în limbile Adrian Petric de la Stănija, Ale­
care vor satisface cele mai exi­ o copie contemporană după scrierea persană şi turcă, precum şi opera xandru Crăciunescu, Cornel Jur­ cial, a micii mecanizări în fron­
gente cerinţe ale cumpărătorilor. experienţă în producţie, cum sînt lui Dimitrie Cantemir: „Hronicul a arabă „Kitab al-Oghani", — o cule­ ca de la Almaş şi altele, lucrînd turile de lucru, care să ducă im­
vechimei romano-moldo-vlahilor“. gere de cîntece întocmită de istori­ în noile abataje, prin buna or­ plicit la creşterea productivităţii
Pînă în prezent au fost termina­ muncitoarele Ecaterina Kelinger, cul şi folcloristul Abul Faradj al-Is- ganizare a muncii şi folosirea ra­ muncii. De asemenea, în atenţia
te proiectele pentru 10 noi mo­ Manuscrisele şi imprimatele ma­ baliani (897—967 e.n.).
Silvia Ciucă, Ana Draşovean, ţională a timpului de lucru şi-au conducerii exploatării trebuie să
dele de confecţii tricotaje şi 5 (Agerpres1 stea introducerea metodelor de
pentru ciorapi, urmînd ca pînă la Ioana Drăghici, Sofia Chionţa, depăşit cu regularitate planul cu muncă de mare productivitate,
15 iulie să fie încheiate documen­
ing. Elena Roman, Dorin Pătraşcu cîte 15—20 de procente. cum sînt metoda de exploatare
şi alţii. cu înmagazinarea minereului şi
Un alt factor care a contribuit metoda de exploatare cu aripi în­

clinate, aflate deja în studiu.
Aşadar, posibilităţi avem. Este

nevoie doar de o mai bună orga­
nizare, de îmbunătăţirea simţi­
toare a aprovizionării locurilor

de muncă cu vagonete şi mate­
rialele necesare, astfel ca timpul

de lucru să fie cît mai bine fo­

cutiuţă radiofonică, legătura este a- radiofonului care a ciicerit inima losit.
sigurată. De îndată ce formaţi nu­ elevului Arseni Savcenho.
Ire prin r mărul telefonului acestei persoane, de metal, care înlocuieşte cu succes PETRE SUCIU
ori unde s-ar afla ea — pe strada, — După această întilnire eu şi uriaşa clădire din cărămizi şi beton inginer şei la E.M. Zlalna
în parc, la pescuit, sau chiar în- Arsik am devenit buni prieteni. El a staţiei telefonice automate.
Despre Leonid Ivanovici Kupria- buie să se miş'e, să meargă într-un ...1951. Şcoala tehnică superioară tr-un magazin — cutiuţa sună. Mai monta schemele, le încerca. Acum Ilustrate
novici am aflat cu totul întîmplă- colţ îndepărtat al scenei, dar nu „Bauman" din Moscova. Studentul departe. Doi oameni, amîniloi in el nu mai este copil, dar radioleli- lată prima voastră realizare —
tor. M-am dus o dată la bibliotecă poate, este legal de microfon! Cînd Kuprianovici îşi termină lucrarea de mişcare, pot comunica între ci în nica a devenit vocaţia lu i: Savcen- spune Valentin Fedorovici. Este Cărţile poştale ilustrate care
să-mi schimb cărţile şi am văzut pe pune în scenă un spectacol, regizo­ diplomă. Tema: „O staţie de radio orice clipă cu ajutorul radiofonului. ko este student la Institutul de Co­ prima staţie R.T.A. cu mai multe sosesc pe adresa Comitetului sin­
uşă un anunţ: „25... Clubul înlîl- rul nu ţine seama de interpretarea în miniatură pentru racliosondă“. municaţii. canale. Ea are cîteva secţii şi va lega dicatului lucrătorilor din staţia
nirilor interesante ...Inventatorul ra- actorilor, ci de locul unde se află Schema de principiu, schiţele şi — Se înlîmplă astfel: semnalele ra­ sule de railiofoane de buzunar cu C.F.R. Teiuş aduc cu ele cuvinte
diofonului ing. Kuprianovici...“. microfonul. Nici lectorul nu se poa­ o condiţie neapărată pentru fiecare dio de impulsie sînt transmise sta­ Mai lirziu au apărut şi alţi prie­ reţeaua telefonică orăşenească. calde de mulţumire pentru con­
te îndepărta cu un pas de tribună. proiect — un. prototip al staţiei de ţiei R.T.A., releele se declanşează şi teni. La o expoziţie industrială la diţiile deosebite de odihnă şi
Data de 25 trecuse, întîrziasem la nu se poale apropia de graficul de radio gata construit. Pentru încerca­ transformă impulsiile in semnale care care era prezentai şi aparatul lui — De ce aceste minunate stafii tratament care le-au fost create
inlîlnirea de la club. Dar radiofo- pe perete, de tablă sau de modele... rea ei trebuie neapărat chemai to­ sînt apoi transmise staţiei telefoni­ Kuprianovici, inventatorul a fă­ R.T.A. nu se instalează pe străzile oamenilor muncii în staţiunile
nul ?... Este ceva interesant. Am Un asemenea ac descătuşează şi pe varăşul. Acesta are acasă telefon, ce automate (S.T.A.), de aici în colo cut cunoştinţă cu Valentin Fe- oraşelor şi satelor noastre ? balneoclimaterice. Pînă în pre­
format jiumărul telefonului şi l-am poet, şi pe artist, şi pe lector. In el dar aici, pe locul unde urmează să pe conductă se transmite semnalul dorovici Karmanov, directorul li­ zent comitetul sindicatului, la
sunat pe Kuprianovici. Atunci a este montat tot ce trebuie: îl prin­ fie încercată staţia, nu există telefon telefonic obişnuit. nei uzine din legiunea Moscova. — Fente de înaltă frecvenţă... propunerea grupelor sindicale, a
început întîmplarea extraordinară... zi de reverul hainei sau de rochie pe o rază de 10-15 km. Cum să Si cu toate că radiofoanelc erau oa­ Rezonatoare de cuurţ... Garnituri.. trimis la odihnă şi tratament un
şi nu mai ai nevoie de nici un fel luăm legătura cu el ? Pentru a ajun­ Primul model de radiofon era cu — enumera cu regret Leonid Ivano- însemnat număr de ceferişti
— Vorbeşte secretând automat — de microfon... Fiecare cuvînt — con­ ge la reţeaua telefonică cu radiofo- un singur canal, adică fiecare apa­ vici. Sînt insuficiente... De aceea printre care se află Laurica
mi s-a răspuns. Leonid Ivanovici va tinuă Kuprianovici fără să-şi între­ nitl mobil este necesar un adaptor rat trebuia să aibă o centrală Boţan, Gheorghe Mihălţan, Mihai
sosi la ora 19,00... Ce să-i comu­ rupă lucrul — chiar rostit în şoaptă, special — o centrală de radio tele­ „R.T.A.“ cu un canal care funcţio­ recum departe de producţia de bază producţia este frînată. In acest do­ Ciortea, Nicolae Benga, Alexan­
nic ?... este transmis de acest ac aparatului fonică automată (R.T.A.). Aceasta na pe o anumită lungime de unda. a uzinei, directorul şi-a asumat ris­ meniu mai este mult de construit. dru Bărbuleţ şi alţii, care-şi refac
de recepţie, apoi amplificai şi ră­ trebuie să realizeze automat legătu­ Dacă fiecare radiofon va avea o cul şi s-a dovedit că a procedai Iar mijloace sînt puţine. Trebuie să forţele pe malul însorit al Mării
La ora 19,00 fix am sunat la a- sună în difuzoarele dinamice insta­ ra între telefonul fără fir şi telefo­ lungime de undă proprie, cît. de a- Negre, la Buziaş, Herculane,
partamentul lui Kuprianovici. Mi-a late in ,v"7<.. Ce părere aveţi, o nul obişnuit. glomerat ar deveni eterul! Iar o bine. Conducătorii industriei au a- ' dezvoltăm producţia pentru a croi Borsec, Sinaia, Predeal, sau în
deschis un bărbat scund cu privirea să-mi mulţumească pentru asta ar­ centrală „R.T.A.“ alcătuită din apa­ drum radiofoniflui. alte staţiuni pitoreşti ale patriei
zîmbiloare. Avea micări bruşce si tiştii ?... Sedem unul lingă altul. Kupriano­ rate şi piese electronice nu este des­ probat prototipul. noastre.
rostea cuvintele dinlr-o răsuflare, vici povesteşte, iar eu îmi închipui tul de costisitoare.
repezit. — Desigur şi nu numai artiştii. următoarea situaţie: Inovaţia îşi croise drum în viaţă încă anul acesta uzina va produ­ FILIP LIŢU
Vă vor mulţumi activiştii pe tărîm Trebuia căutată o altă soluţie a
Am făcut cunoştinţă. Apoi am obştesc şi lectorii şi montării de pe .„Unul dintre m i se află acasă problemei pentru ca o centrală Dar acest drum nu a fost dintre ce primele modele de aparate radio­ corespondent
fost prezentat şi secretarului auto­ marile şantiere de construcţie. Dar celălalt — pe drum. Are în buzu­ „R.T.A.“ să poată deservi nu un sin­
mat. Un magnetofon obişnuit mar­ aş vrea să vă pun o întrebare care nar un receptor în miniatură, ceva gur radiofon, ci să zicem 1.000. O cele mai uşoare. fonice. Pentru ele nu va fi nevoie
ca „Melodia“ pus în legătură cu un nu are legătură cu asta, Leonid Iva- mai gros decît un pori ţigaret. Tre­ asemenea telefonizare ar putea de­
dispozitiv ingenios. Acest dispozitiv novici. Se poate ? buie neapărat sa stea de vorbă cu veni accesibilă multor persoane caic ...Convorbirea mea cu Leonid Iva- să se construiască staţii R.T.A. ma­ Prin m u n ca iineriior
conectată magnetofonul la soneria cineva In telefon Din buzunar scoa­ se mută în apartamente noi şi care novici Kuprianovici s-a terminat la sive. greoaie, nu vor fi necesari zeci
telefonului, derulează banda pentru — Poftiţi. le n cutiuţă cu nn disc de telefon îşi aşteaptă rîndul pentru instalarea uzina de aparataj radioelectronic a de kilometri de cablu, cheltuieli u- In oraşe’ Brad a fost amenajat
răspuns, iar după cuvintele ..ce să-i obişnuiL Cîteva secunde de aştep­ telefonului. Şi la ce le-ar mai ser­ Consiliului Economiei Naţionale din riaşe de muncă şi mijloace. Radiofo- un teren de baschet în incinta
comunic ?“ clu drumul magnelofonu- — Cînd reuşiţi să le faceţi pe tare... şi convorbirea are loc. Ea vi acum telefonul! Raza de acţiu­ Moscova. Părăsind munca de cerce­ nul cu multe canale al lui Kupria­ parcului „Filimon Sîrbu". Pen­
uultii pentru înregistrare. ¦ toate: şi radiofonril, datorită căruia poale avea loc din troleibuz sau din ne a radiofonului se extinde în li­ tări ştiinţifice clin cadrul institutului, novici va contribui la lichidarea lip­ tru a se asigura condiţii optime
am făcut cunoştinţă, şi toate aceste tren. din avion sau de pe stradă — mitele suburbiei. Apoi radiofoniiI el a devenit inginer şef al uzinei sei de telefoane în oraşe şi sate, va de desfăşurare a întrecerilor, te­
După ce m-n poftii să stau. Leo­ aparate şi dispozitive ? Doar lucraţi se ponte purta in buzunar. pentru a se afla mai aproape de pune la dispoziţia omului mijloace renul de joc a fost asfaltat. De
nid Ivanovici a luat cu grijă de pe ca oricine... ¦din orice loc in care se află po­ invenţia sa. eficiente de telecomunicaţii. Aceas­ asemenea s-a amenajat o tribună
masă un aparat minuscul, de mări­ sesorul. acestui aparat. Cum am reuşii să fac toate aces­ tă invenţie ‘reprezintă un nou pas cu 350 de locuri, o clădire anexă
mea unui ac de cravată. — Desigur. Şi în plus învăţ, îmi tea singur ? — spune Kuprianovici. împreună cu directorul Valentin spre viitorul nostru! cu vestiare şi duşuri.
pregătesc disertaţia... Ce să-i faci. Şi invers. Să presupunem că aveţi De fapt nu le-mn făcut singur Fcilorovici Karmanov am vizitat în­
— Ce e oi and acesta ? l-am în­ timpul trebuie planificat cu stric­ treprinderea. Mesele sînt încărcare ...Am auzit multe despre radiofon. La efectuarea acestor lucrări
trebat vii, nnins tele... nevoie să găsiţi repede pe cineva O dală Leonid Ivanovici a vizitat cu piese de radio minuscule. am sfat mult de vorbă cu autorul au participat numeroşi tineri din
şcoala 065. Aici învăţase el cînclva, invenţiei... Dar cînd am luat în mină întreprinderile şi instituţiile ora­
— Mu este nici un fel de ac.. Trecem la tema principală — ra­ care nu se află nici acasă, nici la aici a absolvit el clasa a X-a. Ku­ Karmanov a îndrăgit întreprinde­ cutioara cu disc de telefon, cînd şului, care au prestat peste 4.000
După ce am intrat, la „Club“ am dio Ionul. prianovici a adus la şcoală prototipul rea. El a fost directorul acestei uzi­ imediat ce am format numărul, am ore muncă patriotică.
căzut pe gînduri. Inchipuiţi-vă cu serviciu... Dacă are în buzunar o ne care pînă nu de mult producea
recită nn tiocl sau un artist, cl tre­ jucării. împreună cu montând Sîro- auzit vocea tovarăşului meu care se I. FAUR
mialnikov, ajutorii Celnokov, Tro­ afla la celălalt capăt al oraşului,

ienim şi alţii, stătea pînă seara lîr- am fost emoţional şi m-am convins

ziu, lucrînd la construirea radiofo­ definitiv de avantajele radiofonu­

nului. Nu de mult, el mi-a arătat lui.

cu mîndrie un dulap înalt, lunguieţ, S. MARIEV

•'w'-'w'' corespondent