Page 97 - 1963-06

n ô i v t m ow f ô m îaaiîa m n - v x i

• La teatrul de estradă din
Deva : „Vacanţă Muzicală“,

• Poşta redacţiei,
(pag. 2-a)

• Informaţii de partid,
• Printre forestierii Văii
Sebeşului,
• Preţul de cost — un in­
dice de seamă,

(pag. 3-a)
• De peste hotare

(pag. 4-a)

Economisirea cocsului —

preocupare de seama Un nou drum sp re ziuă 4.000 fone laminafe
pesfe plan
Redactorul ziarului nostru : Desigur,

Colectivul secţiei l-a furnale aceasta duce La economisirea cocsu­ Joi, 27 iunie a.c., — ne transmite 'de la Zlatnd corespondentul nostru, Luna iunie se dovedeşte a ii deo­
a C.S. Hunedoara se află pe lui... Spuneţi-ne, vă rugăm, in timpul Petru Goţia — minerii ce intrau in schimbul 11 aşteptau Ia gura minei sebit de rodnică pentru laminatorii
un drum bun. Planul de produc­ procesului de topire cum poate fi in­ Ilaneş, nerăbdători. Curind, din întunericul galeriei a apărut locomotiva de la laminorul de 800 mm al C.S.
ţie se realizează aici ritmic, in­ fluenţat consumul de cocs ? electrică cu cele trei cărucioare împodobite cu frunză verde. Era primul Hunedoara. Primind sprijinul oţela-
dicii de utilizare sini în conti­ tren care a străbătut distanţa Jigmoniţa—Hancş prin noua galerie între rllor de la oţelăria Martin nr. 1 şi
nuă creştere. Realizări frumoa­ Şt. Stanciu: In primul rînd prin puţul Becher şi Jigmoniţa, aducînd la „ziuă“ cele trei echipe de mineri mărind continuu indicele de utilizare
se s-au obţinut în ultima vreme insuflarea în furnal a aerului la o conduse de Nicolae Iancăti, Ioan Morar şi Constantin Sicoe ce au executai a agregatelor, colectivul acestui la­
şi în ceea ce priveşte economi­ temperatură ridicată. Şi nu numai lucrarea. In raportul prezentat în faţa conducerii exploatării miniere, mais­ minor a produs peste planul celor
sirea cocsului. a tît; se cere ca temperatura aerului trul Iulian Ursa c. arătat că străpungerea din galena Jigmoniţa s-a în­ 25 zile din luna în curs 1.360 tone
insuflat să fie menţinută la acelaşi făptuit cu succes, că pentru minerii de la Haneş s-a deschis un nou drum laminate. De la începutul anului plu­
Recent am organizat o discu­ nivel, pentru a se asigura un mers spre ziuă care va îmbunătăţi simţitor condiţiile de muncă din subteran. sul de producţie se ridică la 4.000
ţie la furnalul nr. 3 pe tema re­ corespunzător al furnalului. In această tone laminate.
ducerii consumului de cocs pe direcţie nod am obţinut succese im­ Echipele de mineri care au executai această lucrare au reuşit ca prin
tona de fontă, Au participai to­ portante în ultima vreme. De unde buna organizare a muncii şi prin folosirea la întreaga capacitate a maşi­ Curs de radioamatori
varăşii Ion Mihalache, maistru, pînă la reparaţia furnalului mergeam nilor, să-şi depăşească lună de lună planul de înaintare, executînd străpun­
Victor Miclea, şef de echipă pe cu 650°C, acum insuflăm aer la o gerea cu trei zile înainte de termen. Pentru succesele obţinute, minerii Din iniţiativa Consiliului raional
terenul de încărcare şi Ştefan temperatură de 750°C, ba chiar şi celor trei echipe au fost felicitaţi de comitetul de partid, de conducerea ex­ U.C.F.S. Brad, cu eîtva timp în ur­
Stanciu, prim-topitor. Redăm 800°C. Aceasta duce la economisirea ploatării, şi de pionierii care le-au oferit buchete de flori. mă, s-a organizat cu tinerii amatori
mai jos o parte din discuţie: unei importante cantităţi de cocs. de radiofonie un curs de instruire.
Cursul este frecventat de 34 tineri.
Şi-apoi, o dată cu creşterea tempe­
S. MARIN
V, M id ea : Consider că acţiunea raturii aerului insuflat, a. putut fi Cu planul semestrial îndeplinit Bogat corespondent AMURG. Foto: S. TRUŢĂ
de economisire a cocsului trebuie să program
înceapă pe terenul de încărcare, cu mărit şi consumul de gaz metan. Nu­ O telegramă ne anunţă că şi colectivul întreprin­ artistic
respectarea reţetei de dozare. Căci o mai pe această cale s-a redus consu­
dozare corectă conduce la un proces mul de cocs eu mai bine de 100 kg
pe tona de fontă.

tehnologic normal, la o topire bună, I. Mihalache: Important este, aşa derii regionale de transporturi auto Hunedoara-Deva Elevii ş c o l i i
a îndeplinit înainte de termen planul de producţie pe populare de artă
o scoatere corespunzătoare. Echipa cum de altfel s-a mai amintit în primul semestru al anului în eurs. Folosind mai ra­ din Petroşani au L u c ră rile a g rico le 8a timp
ţional parcul auto, lucrătorii de la I.R.T.A. au reali­ prezentai publicu­
n o a s t r ă a ţin u t________________ __________________ discuţie, să se zat lună de lună indicatorii de plan. Ca urmare, în lui din localitate fj de bună cajfjaje
ziua de 27 iunie a.c., faţă de sarcinile primului se­ un frumos program
seama de această --------- — ------------- --------- meargă cu furnalul mestru, se înregistrase o depăşire de 4,2 la sută la artistic.
tone-kilometri convenţionali şi 3,6 la sută la tone-că-
cerinţă, mai ales în la furnalul constant, fără de- lători. De asemenea, în primele 5 luni ale anului s-au Ei au prezentat o
ultimul timp. Era D lS C U fie înregistrat economii suplimentare la preţul de cost serie de lucrări
nr. 3 ranjamente. Dacă de peste 600.000 lei. simfonice şi semi-
simfonice interpre­
o vreme însă cînd a | S. Hunedoara de f? meT?° tate la diferite in­
aveam abateri de cu furnalul redus strumente.

la disciplina tehno- -------- — ; ¦¦------------- — --------------- cca. 5 cm coloană Praşi<a a li-s la porumb frehuie urgentată Se recoltează orzul

logică. Bunăoară, 1 de mercur timp de Corespondentul nostru, tov. Ilie
Borza, ne informează că la gospodă­
tov. Buză Parfenie nu respecta reţe­ 8 ore am Înregistra o pierdere de ria agricolă de stat din Orăştie s-a
inceput recoltatul orzului. Intr-o sin­
ta de încărcare. Şi Ia fel Bala Paul. aproximativ 15—20 tone fontă... In aceste zile oamenii muncii de numai 3.483 ha din cele 7.455 ha gură zi, mecanizatorii Viorel Bogdan
pe ogoarele regiunii noastre depun cultivate cu această plantă, în raio­ şi Viorel Răbdat, care deservesc
Am discutat însă la timp abaterile Şt. Stanciu: Aşa este... R oadele în tre c e rii în a b a ta je eforturi sporite pentru executarea nul Alba pe 11.297 ha din 17.903 ha, brigada I-a condusă de Liviu Budiş-
lor în grupa sindicală, le-am arătat în epoca optimă şi de calitate a tu­ iar în oraşul regional Hunedoara pe leanu, au recoltat cu combinele or­
ee prejudicii aduG procesului de pro­ I. Mihalache: Bunul mers al proce­ Minerii din sectorul III al E. M. tă, Vătafu Petre, Băciiă Aurel şi turor lucrărilor de întreţinere a cul­ abia -1.155 ha din suprafaţa de 2.789 zul de pe 10 ha, din cele 400 ha cul­
ducţie, i-am ajutat să muncească mai sului de producţie la furnale şi deci Petrila desfăşoară o susţinută între­ alţii au reuşit să obţină randamente turilor. ha ocupată cu porumb. tivate cu această plantă. Potrivit
bine. Ceea ce a făcut ca în ultima economisirea cocsului depinde însă cere pentru sporirea producţiei de sporite. Pe această bază planul de planului de măsuri întocmit pentru
vreme să nu avem nici o abatere. în mare măsură şi de felul cum co­ cărbune şi îmbunătăţirea calităţii. producţie a fost lună de lună de­ Potrivit datelor comunicate Consi­ Răminerea în urmă înregistrată în campania de vară, recoltatul orzu­
laborează schimburile. La noi s-a Aplicînd iniţiativa „Două cîmpuri păşit. Numai în luna iunie, pînă în liului agricol regional, pînă la 27 iu­ unităţile agricole din raioanele Ha­ lui va fi terminat în cel mult 8
I. Mihalache: Contează mult şl statornicit un bun obicei: se preia de cărbune din fiecare aripă de aba­ ziua de 22, din abatajele sectorului nie a.c., praşila a Il-a la sfecla de ţeg, Alba, Ilia şi oraşul regional Hu­ zile.
cum muncesc cantaragiii..; lucrul din mers, ceea ce face ca pro­ taj şi schimb“ şi procedee moderne III s-au extras peste plan aproape zahăr a fost terminată, la floarea- nedoara îşi găseşie explicaţia în sla­
cesul tehnologic să aibă o desfăşura­ de lucru (cum este, de pildă, susţi­ t.700 tone cărbune. De la începu­ soarelui această lucrare s-a execu­ ba mobilizare a colectiviştilor la lu­ Producţia medie la hectar este
V. M iclea: Bineînţeles. Cantaragiul re normală, fără abateri. nerea mixtă), brigăzile conduse de tul anului plusul de producţie se ci­ tat pe 98,9 la sută. iar la cartofi pe cru. în îndrumarea nu îndeajuns de evaluată pînă acum la peste 2.700
Ioan Mihăiiă ne făcea multe greutăţi minerii Laszlo Ştefan, Enaehe Chiri- frează la 7.000 lone cărbune. 99,1 la sută. eficientă pe care organizaţiile de kg. boabe.
într-o vreme prin neatenţia cu care Redactorul: Care sint, după păre­ partid de aici si comitetele execu­
muncea; Dar liam ajutat. L-am criti­ rea dumneavoastră, rezervele princi­ De asemenea, a fost aplicată pe tive ale sfaturilor populare o dau In via gospodăriei
cat in consfătuiri de producţie, l-am pale de reducere în continuare a con­ întreaga suprafaţă cultivată cu po­ conducerilor unităţilor agricole.
controlat mai des în muncă. Acum sumului specific de cocs ? rumb praşila I-a, iar acum în gos­ Gospodăria agricolă de stat din
nu numai că îşi face pe deplin datoria, podăriile colective se munceşte de Timpul este înaintat, iar ploile că­ Alba Iulia deţine 124 ha vie pe rod
zor la executarea celei de a II-a zute în ultima vreme au contribuit şi 40 ha vie tînăiă, plantată în anii
'dar este un 'agitator activ în rîndu- I. M ihalache: In luna iunie am ob­ praşile. Rezultate bune în această la îmburuienarea culturilor. Lipsa 1960—1963.
privinţă s-au. obţinut mai ales în ra­ de preocupare pentru distrugerea
rile tovarăşilor săi; ţinut rezultate frumoase ,• în primele ioanele Sebeş, Brad, Orăştie şi ora­ lor, va duce la diminuarea recoltei, Pentru obţinerea unor producţii
şul regional Deva, unde lucrarea lată de ce se impune ca in urmă­ sporite de struguri la hectar, lucră­
Socotesc, de asemenea, extrem de două decade am redus consumul spe­ Consfătuirea apicultorilor amintită s-a executat în proporţie toarele zile să fie luate astfel de mă­ torii acestei unităţi, îndrumaţi do
utilă respectarea sistemului de în­ cific de cocs ou 14 kg pe tona de de 80,9—89 la sută, precum şi in suri incit praşila a II-a la porumb către organizaţia de partid, acordă
cărcare a furnalului. Aceasta tTebuie fontă. Socotim ’însă că putem obţine gospodăriile agricole de stat care au să fie neîntîrziat terminată. o atenţie deosebită aplicării tuturor
terminat praşila a II-a la porumb. lucrărilor de întreţinere. Pînă în pre­
să se facă în aşa fel înclt să se men­ realizări şi mal frumoase. Pentru Zilele trecute, apicultorii din raionul Sebeş, au fost convocaţi din Tn aceste unităţi, pe mai bine de 30 zent, după cum ne comunică tovară­
iniţiativa secţiei de creşterea animalelor, din cadrul consiliului agricol la sută din suprafaţa ocupată cu po­ şul Cornel Haţegan, directorul aces­
ţină nivelul normal de încărcare pen­ aceasta e nevoie să fie schimbat raional, în îolaboraxe cu filiala de apicultură, la o consfătuire. Cu a- rumb s-a aplicat si a IlI-a praşila tei unităţi, aici, pe lingă sapa maro
ceastă ocazie cei peste 80 de participanţi au audiat cu mult interes mecanică. executată în epoca optimă s-au mai
tru a se elimina 'deranjamentele. In şubărul la cauperul nr. 7 şi motoare­ expunerea tov. ing. Nicolae Foii de la Institutul de cercetări zootehnice aplicat pînă acum primul plivit, o
din Bucureşti, expunerea pe tem a: „Noutăţi în probleme apicole şi Succesele obţinute în raioanele praşilă manuală şi două stropiri pen­
acest sens noi avem Instrucţiuni de le la cauperele nr. 7 şi 9. De aseme­ metodele iernării măteilor în afara ghemului“. amintite, în oraşul regional Deva şi tru prevenirea eventualelor atacuri
în G.A.S". sint rodul mobilizării ta de Oidium sau de alţi dăunători.
lucru, pe care le respectăm. nea, e nevoie să fie instalate ventila­ lucru a tuturor forţelor existente, a
folosirii maşinilor si utilajelor pro­ Executarea acestor lucrări de în­
Şt. Stanciu: Eliminarea deranjamen­ toare mal puternice. Toate acestea prii sau ale S.M.T. la întreaga lor Situaţia praşilei a II-a treţinere la care în viitor ' se vor
capacitate. Ia porumb Ia 27 iunie a.c. adăuga alte măsuri eficiente impu­
telor o avem şl noi în vedere, jos, vor face să crească temperatura aeru­ se de ştiinţa agrotehnică va permite
Sub nivelul posibilităţilor se pre­
pe terenul 'de 'descărcare. Ou toţii ne lui insuflat la cca. 850°C şi pe această zintă însă situaţia executării pra- gospodăriei agricole de stat din

străduim 6ă conducem în aşa fel oale să s«adă consumul de cocs, pen­ Silei a II-a la porumb în raioanele Alba Iulia să înregistreze depăşiri

mersul furnalului Incit să fie respec­ tru că se poate consuma mai mult Gata pentru „Bun pentru cereale 1963“ Haţeg, Itia, Alba şi oraşul regional Sebeş 89 •/. însemnate la producţia planificată.
Hunedoara. -In raionul Haţeg, spre Brad
tat întocmai procesul tehnologic; gaz metan; strîngerea recoltei Aprovizionaţi din vreme cu pie­ 83,2 •/,
sele de schimb necesare şi printr-r> exemplu, pînă la 27 iunie praşila
Plenara Consiliului Central al Sindicatelor Potrivit planului de muncă întoc- bună organizare a muncii la atelier, Deva 81,7%
mit, gospodăriile agricole de stat din lucrătorii de la autobaza I.R.T.A a II-a Ia porumb a fost aplicată pe Orăştie 80, 9»/,
regiunea noastră, au terminat repa­ Sebeş, au reuşit să termine repara­
In zilele de 27 şi 28 iunie 1963 a şl metodelor de muncă ale organiza­ raţiile la utilajul agricol care va fi ţia şi revizia celor 50 de autoca­ Ilia 77,5 •/«
avut loc plenara Consiliului Central ţiilor sindicale, iar tov. Ludovic Csu- folosit la recoltarea păioaselor. mioane, oare vor lucra în actuala Alba 63,1 °/(
ai Sindicatelor din Republica Populară por, secretar al C.C.S., a prezentat re­ campanie de strîngere a recoltei. In 46,7%
RomînS. feratul privind executarea definitivă Pentru buna desfăşurare a campa­ prezent vopsitorii aplică pe ultimele Haţeg
a bugetului sindicatelor şi a bugetu­ niei de vară, la toate gospodăriile maşini inscripţia „Bun pentru ce­
Tov. Martin Isac, preşedintele Con­ lui asigurărilor sociale pe anul 1962 de stat s-au ţinut în zilele de 14-18 reale 1963". Hunedoara 41,4%
siliului Central al Sindicatelor, a pre­ şl modul cum au fost realizate pre­ iunie a.c. instructaje privind buna
zentat raportul cu privire la activi­ vederile acestor bugete pe trimestru] organizare şi desfăşurare a luerări-
tatea sindicatelor în domeniul între­ I 1963. In cadrul discuţiilor asupra lor din campania agricolă de vară.
cerii socialiste, pentru realizarea pla­ problemelor prezentate au luat cuvin- La acestea au luat parte tovarăşii
nului de stat pe 1963. tul numeroşi participanţi, după care
plenara a adoptat hotăriri corespun­ din conducerile gospodăriilor şi me­ Creşterea productivităţii muncii
De asemenea, la plenară, tov. Ele­ zătoare. canizatorii care deservesc maşinile.
na Lascu, vicepreşedinte al G.C.S., a La recoltarea celor 2.005 ha culti­
prezentat referatul cu privire la unele (Agerpres) vate cu orz, vor lucra 50 combine
măsuri pentru îmbunătăţirea formelor şi 25 prese pentru balotat paie.

ZILE DE RECORD preocuparea întregului colectiv

De la Vulcan ni se anunţă o ştire Zilele care au urmat după ataca­ lonaşcu, Ignat Sekely şi llie lones- Uzinele metalurgice Cugir au cu­ tate să-şi îndrepte atenţia în primul strat că lupta pentru sporirea pro­ tutindeni să se lucreze mai cu spor.
care interesează mii şi mii de mi­ rea lucrării au slîrnit un interes deo­ cu. Locul de muncă este dotat cu noscut în anii din urmă transformări rînd, asupra înfăptuirii măsurilor pri­ ductivităţii muncii se soldează cu Randamentele munGil sînt din ce
neri, tehnicieni şi ingineri ce lucrea­ sebit în rîndul minerilor de la Vul­ o maşină de încărcat electrică importante pe linia profilării lor, a vind introducerea tehnicii noi, folosi­ rezultate bune numai atunci cînd ea
ză in sectoarele de investiţii ale mi­ can. Sute de oameni se interesează E.P.M.-l, cu 12 perforatoare CP-19, înzestrării cu maşini şi utilaje mo­ rea mai raţională a suprafeţelor de devine cauza întregului colectiv, cînd în ce mai mari numai în condiţiile
nelor de pe cuprinsul regiunii noas­ zilnic: Cum stă brigada... rapidiş- un macaz mobil de tip special ce derne, de înaltă tehnicitate. Produc­ producţie, extinderea procedeelor şi fieoare muncitor, inginer şl tehnician în oare se manifestă preocuparea cu­
tre. O brigadă a început asaltul re­ tilor ? La sfîrşitul primei decade urmăreşte frontul de lucru la cel ţia de bază a uzinelor o constituie metodelor tehnologice avansate, ridi­ militează cu stăruinţă, cu pasiune, la venită pentru introducerea tehnicii
cordului la lucrările de săpare a ga­ de muncă ei au primit un răspuns mult 10 m. Sint, de asemenea, asi­ construcţia de maşini unelte pentru carea gradului de calificare şi de locul său de muncă pentru găsirea şi noi şi aplicarea procedeelor tehnolo­
leriilor. pe cit de neaşteptat, pe atît de îm­ gurate un număr suficient de sfre- aşchierea metalelor şt maşini de cu­ specializare a oamenilor, generaliza­ punerea în valoare a rezervelor in­ gice moderne. Organizaţiile de partid
bucurător : s-au săpat într-o de­ dele de rezervă. Locul de muncă, sut de loate tipurile. rea pe scară largă a experienţei îna­ terne. Pentru atingerea acestui scop, şi sindicale din secţii educă pe mun­
înainte de toate un scurt istoric cadă 140,5 m.l. d’ e galerie dublă. ca şi galeria, sint bine iluminate, intate în producţie. organizaţiile de partid ţin la curent, citori, ingineri şi tehnicieni să caute
al recordurilor stabilite la lucră­ Minerii şi-au făcut pe loc calculele. ventilatoare electrice puternice pul­ Sarcinile de plan pentru acest an prin intermediul propagandiştilor, agi­ noi soluţii, dintre cele mal eficiente,
rile de înaintări. Au prevăzut atunci o viteză de a- sează ca nişte plămini aer proaspăt sint mult sporite şi ele au darul să Experienţa anilor trecuţi a demon­ de sporire a producţiei şi producti­
vansare neînlîlnilă pînă acum la „in ort". O locomotivă electrică cu mobilizeze şi mai mult energia, pri­ creştere a productivităţii muncit vităţii muncii.
In anul 1961, prin iunie, in sec­ lucrările de săpare a galeriilor du­ acumulatori de tip L.A.M.-8 efec­ ceperea şi talentul muncitorilor, teh­ tatorilor, gazetelor de perete, panou­ Membrii comitetului de partid şi ai
torul VIII al minei Vulcan brigada ble. S-au făcut pronosticuri. Şi în tuează manevrele deservind în cele nicienilor şi inginerilor pentru a rea­ rilor şi lozincilor întregul colectiv comitetului sindicatului ţin o perma­ Acţionînd încă din prima lună a
condusă de comunistul Martin Vass fiecare zi, în fiecare schimb, în­ mai bune condiţii transportul şi a- liza cea mai mare parte din sporul asupra îndeplinirii planului. Ele în­ nentă legătură cu muncitorii, ingine­ anului mai hotărît şi mai eficient
a realizat în „inima" muntelui o vi­ trebarea „cum stau rapidiştii" a fost provizionarea locului de muncă cu producţiei pe seama creşterii necon­ drumă comitetele sindicale şl con­ ri: şi maiştrii din secţii căutînd să pe această linie colectivul U.M. Cu­
teză de înaintare intr-o galerie du­ repetată ’de tot mai mulţi oameni. vagonele goale. tenite a productivităţii muncii. Ma­ ducerile secţiilor să pună în dez­ afle ce mal trebuie făcut, în ce di­ gir a reuşit să dobîndească rezultate
blă ds 151 m. Presa şi radioul au Vestea a fost purtată de la om la şinile moderne cu care sint dotate baterea consfătuirilor lunare de pro­ recţie să se acţioneze pentru ca pre­ pozitive în înfăptuirea acestui indica­
consemnai acest succes al brigăzii om şi cei mai mulţi dintre ei Galeria are un profil de 8 m.p. uzinele, cadrele de muncitori, tehni­ ducţie probleme legate de eăile de tor de bază al planului de stat —
ca un record la vitezele de săpare. n-au găsit cuvinte potrivite să-şi ex­ şi este săpată la profilul de beto- cieni si ingineri bine pregătite şi
El a îmbătrînil“ însă foarte cu- prime admiraţia pentru ceea ce se nare. Ea este armată cu stîlpi me­ experimentate, elanul creator de care creşterea productivităţii muncii. Fo­
rînd. Minerii au aflat în noiembrie înfăptuia acolo în străfundurile pă- talici T.H. speciali. este stăpînit întregul colectiv, sin t: losind o serie de procedee tehnolo­
anul trecut că la cea mai tînără mi­ mîntului, la orizontul 480 m. condiţii oare tiu pot să nu ducă la gice moderne, organizînd munca în
nă din Valea Jiului, la mina Dil- E o întrecere pasionantă in care obţinerea unor realizări de seamă, condiţii superioare, ridieîndu-şi con­
ja, brigada unui alt iscusit miner Sint, desigur, mulţi mineri care oamenii se întrec pe ei înşişi. Mun­ valoroase. tinuu gradul de calificare şi speciali­
pe nume Augustin Demeler a ridi­ se bucură aflînd că în cutare sau cesc azi mai bine decît ieri, iar mii-
cat recordul pe trepte noi, la 254 în cutare loc o brigadă a pornit bă­ ne mai bine decn azi. Sint in bri­ Lupta pentru creşterea în ritm ra­ zare şi utilizînd, ca urmare, cu un
m.l. de galerie dublă săpată într-o tălia pentru doborîrea unui anume gada „6 August" mineri care prin pid a productivităţii muncii este o randament mai înalt maşinile şi uli-
lună. record. Ei ar vrea să ştie în schimb munca lor pot constitui un puter­ sarcină primordială pentru toti oa­ lajele, metalurgiştii din Cugir au spo­
cum lucrează brigada, ce metode a- nic exemplu personal: Gheorghe menii muncii din industrie, deoarece rit simţitor productivitatea muncii de
E scurtă această istorie pentru că plică, ce condiţii de muncă le-au Molnar, llie Jibancă. Gheorghe Ior­ acesta este factorul determinant al Ia an la an, obţinînd un ritm înalt de
limitele recordului stabilit atunci îşi fost asigurate ? dan, Emil Păcurar, Petru Vasiescu, dezvoltării întregii economii naţio­ creştere aşa cum se vede in graficul
trăieşte acum ultimele zile. Mihai Irimie şi mulţi alţii. Fiecare nale şi al ridicării nivelului de trai alăturat.
Brigada complexă de înaintări ra­ oră, fiecare schimb şi zi care trec al poporului.
In ziua de 10 iunie a.c. brigada pide şi-a luat numele ’de „6 'August“, adaugă la zecii de metri liniari alţii Tn acţiunea ‘ înzestrare tehnică a
„6 August“ din sectorul VIII al mi­ Ea nu are şef de brigadă, munca noi, care apropie brigada tot mai Comitetul de partid al uzinelor a economiei, rolul hotărîtor îi revine
nei Vulcan a început asaltul spre celor 28 'de oameni, mineri, ajutori, mult de piscul înalt al recordului înţeles just *ă înfăptuirea sarcinilor industriei constructoare de maşini.
urcuşul unui nou record. In ziua mineri încărcători, a fost organizată ce-l vor realiza la 10 iulie anul de plan pe 1963 — al 4-dea an al Aşa cum prevăd Directivele Congre­
aceea, în galeria nr. 2, între puţu­ în patru schimburi, fiecare de cile acesta. planului şesenal — cere eforturi sus­ sului al III-lea al partidului produc­
rile 8 şi 7 vest, topografii au în­ 6 ore. Şefi 'de schimb sint. mineri ţinute din partea întregului colestiv, ţia de maşini-unelte de aşchiere a
semnat cu o linie albă şi ’două cio­ din cei mai vrednici: Martin Vass Ultimele zile ale recordului lui luarea unor măsuri eficiente pentru metalelor trebuie să crească în anii
cane încrucişate începutul lucrării. — miner 'despre care am mai amintit, Demeler vor fi tnimele zile ale nou­ identificare şi valorificarea mal din şesenalului, faţă de 1959 de
Luna 'de muncă, 'după un anume ca­ recordmanul rdin anul 1961 — Ion lui record. plin a rezervelor interne de creştere 2,4—2,6 ori.
lendar al brigăzii, începe ’deci la 10 a productivităţii muncii. Organizaţii­
iunie şi se va sfîrşi la 10 iulie a:c. M. COSTEA le de partid din secţii şi conducerile Metalurgiştii din Cugir, îndrumaţi
tehnico-administrative au fost orien­ de comunişti, muncesc cu pasiune

N. BADIU

(’Continuare în pag. 2-a)