Page 98 - 1963-06

Pag. i QijisiMiikiHiir ».ifman-rrfrBirnnunf Nr. 2643
IPnySyl ^TOlfllldmÄOT
s

¦y

La Teatrul de estradă din Deva Moi l u c r ă r i a p ă r u t e î n E d i t o r a llP fl

11 VACANŢÂ MUZICALĂu d id a c tic ă şi p e d a g o g ic ă

Editura didactică şi pedagogi­ nătăţită a volumului II de „Ope­

că a tipărit anul acesta noi lu­ re pedagogice alese" de A. S. Ma-
crări de specialitate în mii de
Recent colectivul Teatrului de stat gionale, imprimîndu-i specificul lo- exemplare Aceste lucrări au karenko.

de estradă din Deva a prezentat xn cal şi transmiţind in acelaşi timp teme variate privind istoria pe­ O atenţie deosebită se acordă
dagogiei şi teoria educaţiei, con­ lucrărilor care tratează despre
premieră publicului devean un nou mhidria de a fi hunedorean, de a conţinutul şi organizarea învă-
ţinutul şi organizarea învăţămîn- ţămîntului. Dintre acestea a ie­
spectacol — „Vacanţa muzicală“. trăi şi munci în Hunedoara. şit recent de sub tipar „Excursia
tului, psihologia pedagogică şi şcolară", iar în momentul de
Reuşita acestuia a dovedit că artiş- O contribuţie însemnată la reuşita defectologia, pedagogia preşco­ faţă se află în curs de apariţie
lară şi educaţia în familie.
tii teatrului devean se pot încadra spectacolului şi-a adus-o, fără îndo- „Aspecte ale legării învăţămîn-
In colecţia „Texte pedagogice tului de practică".
cu succes şi în alte genuri de spee- ială, Nicolae Dinescu de la Teatrul alese" în care pînă acum au
Colecţia „ In ajutorul părinţi­
tacóle, că dispun de forte şi talen- „Constantin Tanase“ din Bucureşti, a apărut culegeri de texte ale cla­ lor" a fost îmbogăţită cu noi
sicilor pedagogiei : A. Diester- scrieri relevînd diferite aspecte
te remarcabile. cărui regie, ingenios concepută, a weg, N. G. Cernîşevski, sînt în
ale educaţiei în familie.
Libretul spectacolului, semnat de reuşit să dea spectacolului vigoare curs de tipărire culegeri de Hel­
Angel Grigoriu, Romeo lorgulcscu şi prospeţime. vétius şi Diderot. De asemenea, (Agerpres)

şi Minea Bloc, surprinde aspecte Privit în ansamblu, se poale a- se lucrează la noua ediţie îmbu-

vii, antrenante, dintr-o vacanţă in precia că noul spectacol al Teatru-

care oameni ai muncii de diverse lui de estradă din Deva — „Da­

lo ofesii îşi petrec concediul în di- canţă muzicală“ este reuşit, edúca­

le] ite locuri pitoreşti ale ţării. In tiv, contribuind la dezvoltarea gus-

,.itineraria! pe care autorii libre- tului artistic al oamenilor muncii,

tului l-au ales, spectatorii găsesc Dacă partea de proză s-ar fi ridicat S u c c e s e le ceferiştilo r
momente plăcute, amuzante, pline însă la nivelulpărţii muzicale, desi-

de un optimism robust, sănătos, cu gur spectacolul ar fi cîştigat în ca- Ceferiştii staţiei Teiuş au obţinut încărcare-descărcare cu 13 la sută şl In unul din cele mai pitoreşti colţuri ale naturii de pe Valea Sebeşului — punctul foreslier Balele
sensuri şi semnificaţii noi. Pe par- Utate, ar fi fost incomparabil mai In acest an succese deosebite în pro­ au îmbunătăţit regularitatea şi sigu­ — îşi desfăşoară activitatea un grup de muncitori forestieri. Dc cum se crapă de ziuă şi pînă se lasă noap­
cursul „ilinerariului ., la munte sau bun. Dar trebuie să subliniem că li­ ducţie. Avînd ca obiective ale între­ ranţa circulaţiei cu 3,48 la sută. tea pădurea răsună de clocotul muncii lor. Funiaiiarele Mineciu, păianjene uriaşe printre brazi, aleargă
la mare, in veselia drumeţiilor, în brelişlii n-au reuşii să imprime tuturor cerii socialiste principalele prevederi neîncetat ducînd în ghiarele lor de oţel buştenii de iag.
popasurile acestora, peste tot unda scenetelor un conţinut de idei ridicat, de plan, lucrătorii de la mişcare au Printre lucrătorii oare şi-au adus o
„Vacanţa muzicala ne poartă, se n satiră ascuţită, subtilă, îndreptată reuşit oa în luna mai să îmbunătă­
simte vibraţia muncii constructorilor spre (c{c mai caracteristice fcnome ţească sarcina statică ai 9 procente deosebită contribuţie la obţinerea
acestor rezultate, se numără Dumitru

socialismului, ritmul ^ vieţii noi de negative. Unele scenete sînt pătrunse şi să-şi depăşească planul la obiecti­ Stoichiţă, Nicolae Trifan, Wilbelm O dată sosiţi în „vale", pe rampa de încărcare, buştenii nu aşteaptă mult încărcătorii Culda Ioan,

azi. Dar, in călătoria aceasta, in- ele un humor ieftin, şters, uneori ba- vul „tone nete expediate faţă de Knal, Ioan Comşa, Grigore Verdeş şi Tamaş Ioan, Pleşa Remus, Constantin Ciorea, conduşi de sortatorul Ioan Şteran, îi încarcă de grabă în
planul operativ“ cu 27 la sută. In alţii. maşină.
lîlnim şi unele aspecte negative, oa- fărd f<„ con,i>mt profund. Aşa

mem ale căror deprinderi şi menta- sinl< dc pildă, scenetele privind inu­ acelaşi timp, ceferiştii teiuşeni au re­ L. FILIP IN FOTOGRAFIE: Aspect de la încărcarea buştenilor în maşină.
lciotănţciert.cuol,nsgtietnueiera.lno.atle. v.diei.sţci.ior.şdiantme unin­ .term.ialea, popasul , cel.or trei. excur- dus durata staţionării vagoanelor la corespondent

cii. Pentru ei s-a găsit însă mij- iwm*h' muncn bibliotecarilor etc. îmbunătăţiri A G SE N Pk
locul de a fi îndreptaţi — satira, care nu conving. şi perfecţionări
tehnice la C. S. H.
De altfel, se poate aprecia că mul- Deşi cu unele minusuri, speclaco- j— —— r X—N «—

te momente, în care obiectul criti- Iul „Vacanţă muzicală“ oferă spec- D)) C m m Cr r c m nenia prînz i 15.00 Din viaţa satelor pa­
c triei ; 15,40 Program muzical de­
cii l-au constituit deprinderile rele tătarilor momente plăcute, recreative l 30 IUNIE 1963 dicat fruntaşilor do pe ogoare i
DEVA: Povestea anilor înflăcăraţi 16,10 Formaţia de muzică uşoară
— beţia, întîrzierile unor soţi noap- şi educative. Munca asiduă depusă de DEVA 27 (coresp. Agerpres). — — cinematograful „Patria“ ; Pentru condusă de Cornel Popescu,' 17,01
•La uzina cocso-chimică a Combina­ un zîmbet senin — cinematograful Valsuri interpretate de mari or­
tea, viteze excesive de autovehicule, cîntăreţi, dansatori, instrumentişti, I. CRIŞAN — Petroşani. Am pri­ tului siderurgic Hunedoara s-a dat „F. Sîrbu“ ; Casa surprizelor — ci­ chestre; 17,30 înfrăţiţi în mun­
mit ma*trialul dumncvoaslra inti­ recent în funcţiune cea de-a 5-a insta­ nematograful „Grădina de vară“ ; că, în cîntec şi joc — program
lipsa de seriozitate în pregătirea de întreg colectivul teatrului a fost tulat „Clubul in sprijinul produc­ cnmparaţii cu sarcinile de plan, cu laţie de şarjare. Prin intrarea ei în H U NED OARA : Bunica Sabclla — de muzică populară romînească
ţiei“. Păcat însă că în cele trei pa­ alte perioade ale anului, aceasta pen­ producţie s-au creat condiţii pentru cinematograful „Victoria“ ; SIME- şi a minorităţilor naţionale ; 18,00
unor sportivi, etc. — au fost apre- rodnică. Acest lucru dovedeşte că gini v-aţi oprit doar la afirmaţii ge­ tru a înţelege succesul pe care vreţi efectuarea la termenele prevăzute a IIIA : Omul merge după soare — Muzică din operete ; 18,20 Muzi­
nerale, făiă să aprofundaţi proble­ să-l evidenţiaţi. reparaţiilor la celelalte utilaje de cinematograful „I. P in tilie"; PE­ că uşoară şi de estradă de com­
ciate. de publicul spectator. Teatrul de stal de estradă din De- mele. Prea mult le-aţi teoretizat; nu acest fel, fără ca procesul de produc­ T R O Ş A N I: Noapte pe autostradă pozitori romi ni ; 18,45 Transmi­
aţi venii cu exemple concrete. De MARIA DRAGOSIN — Vinţul dc ţie să fie întrerupt. Aceasta permite — cinematograful „Al. Sahia“ ; siune sportivă ; 20,00 Teatru la
Ceea ce trebuie remarcat în mod va dispune de elemente care au în- pildă spuneţi: „Conducerea duhului Jos. Am primii cele patru poezii în de asemenea să se facă o dozare co­ Cumpără-ţi un balon — ci­ microfon : „Cucoana Chirita în
se preocupă îndeaproape de asigura­ stil popular. Cele mai reuşite ni se respunzătoare a şarjelor de cărbune, nematograful „7 Noiembrie" ; voiagiu“ ; 21,17 Din comoara fol­
deosebit în spectacolul „Vacanţă drăgit scena şi muncesc cu pasiune rea unor condiţii optime de petre­ par „Colectivista“ şi „Dorul de ne­ In scopul uşurării muncii siderur- ALBA IU L I A : Şapte dădace — clorului nostru muzical; 22,25
cere a timpului liber, organizînd ac­ vastă“. Celelalte două, „Muncă şi giştilor şi sporirii productivităţii agre­ cinematograful „Victoria“ ; Vikin­ Muzieă de dans.
muzicală“, este partea muzicală pentru ridicarea prestigiului teatru- ţiuni interesante şi atrăgătoare“. Nu dragoste“ şi „Altădată şi acum“, sînt gatelor, în ultimul timp la Combina­ gii — cinematograful „23 August";
arătaţi însă nici o acţiune intere­ mai puţin izbutite. In primele două tul siderurgic Hunedoara s-an făcut Setea — cinematograful „Grădina (2'iul e i i ft.
¦reuşită. Compozitorii Gcorge Gri- lui. Merită să amintim aici contri- santă şi atrăgătoare. Or. tocmai de poezii aveţi versuri frumoase, cu şi alte îmbunătăţiri şi perfecţionări de vară“ ; SE B E Ş: Căpitanii
acestea aveam nevoie. Scrieţi apoi: imagini poetice reuşite. Păcat că nu tehnice. La fabrica de aglomerare a lagunei albastre — cinemato­ meteúr&toqie
goriu, Temistocle Popa şi Mişti lan- bufia dirijorului Ştefan Răditţ, a „Au fost organizate seri ale frun­ sînt suficient de unitare. Din acest minereurilor de fier, întreaga pro­ graful „Progresul“ ; Cerul n-are
taşilor în producţie“ şi iarăşi nu motiv nici nu putem să le publicăm ducţie se realizează acum prin proce­ gratii — cinematograful „M. PENTRU 24 ORE
cu, prin melodiile lor, multe inspi- artiştilor Lucian Radulian, Vaier menţionaţi nici una. V-am ruga pe decît fragmentar. Vă sfătuim să vă deul de aulofondare care asigură Sadoveanu“ ; Pînze purpurii — ci­
viitor ca atunci cînd afirmaţi ceva, feriţi de unde banalităţi, să sesi­ furnalelor o încărcătură cu un con­ nematograful „Grădina de vară“; Vremea rămîne călduroasă cu
rate din munca şi viaţa muncitori­ Georgesr.u şi Marian Hoidan, a cîn- sprijiniţi afirmaţia prin exemple con­ zaţi probleme mai majore. Dc pildă, ţinut mai ridicat de metal. La unele O R Ă ŞT IE : Vacanţă la mare — cerul variabil şi înnourări mai
lor hunedoreni — a minerilor şi o- tăreţilor Marla Cornel, Troian A- crete. In forma în caic l-aţi trimis în poezia „Colectivista“,- pe lingă cuploare ale laminorului Bluming s-a cinematograful „V. Roailă“ ; Pîine accentuate după-amiază. Vîntul
ţelarilor, a constructorilor — au dat vram, Margareta Grădinara, a dan­ materialul nu poate fi publicat. introdus folosirea zgurei lichide pe şi trandafiri — cinematograful va sufla potrivit cu intensificări
multe alte aspecte cu conţinut, faceţi şi vatră, ceea ce permite sporirea indi­ „Flacăra“ ; R R A D : Cînd copacii temporare în nordul regiunii din
spectacolului un ritm vioi, antrenant, satorilor Ene Georgeta, Popescu I. CITIRAŞ — Petroşani. Infor­ următoarele afirmaţii banale: Sarc-n cilor de utilizare a cuptoarelor •cu erau mari — cinematograful „St. sud-vest. Temperatura maximă din
care a ridicat nivelul general al „Va- Dandu şi alţii cure, alături de toţi maţia „Creşte numărul spectatorilor“ apă de pe pod / Trece Mureşul în 4—10 la sută. roşie“ ; H A f E G : Balada husarilor airsul zilei va fl cuprinsă între
nu poate fi publicată, li lipseşte e- r.ot / Se suie în virf de plop / Mer­ — cinematograful „Popular"; LO- 28 şi 33 grade, iar minimă din
canţei muzicale“. Pe această linie ceilalţi artişti ai teatrului s-au slră- lemenlul de noutate. Arătaţi, de pil­ ge cu murgu-n galop /. Desigur, ver­ (Agerpres) N EA : Lanterna cu amintiri — ci­ airsul nopţii intre 16 şi 20 grade.
dă, că la cinematograful „7 Noiem­ surile respective, în contextul gene­ nematograftd „M inerul“ ; T E IU Ş :
merită să subliniem „Valsul Hune- duil să răspundă exigenţelor actuale brie“ din Petroşani au avut loc S7S ral al poeziei, nu-şi găsesc locul, Telefonista — cinematograful „V. PENTRU URMĂTOARELE
de spectacole, vizionate de 227.375 nu întregesc poezia. Roaită“ ; Z L A T N A ; Focuri în TREI ZILE
doarei", melodie a compozitorului ale publicului nostru spectator, pu- oameni ai muncii. Pînă cînd nu pre­ munţi — cinematograful „Munci­
cizaţi. Mai daţi apoi cîteva filme torul“ ; I L I A : Telefonista ¦— ci­ Vremea devine nestabilă favo-
Temistocle Popa, chitecui şi dansul blic care doreşte artiştilor deveni noi care, spuneţi că s-au bucurai dc nematograful „Gli. D oja“ ; rA P O L - abilă ploilor locale cm tempe­
succes şi cu aceasta încheiaţi infor­ D U L D E S U S : Casa de la răscru­ ratura în scădere.
„Minerească" şi altele care au adus succese în activitatea lor de viilor, maţia. ce — cinematograful „23 August".

in spectacol demente folclorice, re- I. CIOBOT.Ă Pentru viitor selecţionaţi cu gri­
jă faptele, alegeţi pe cele mai sem-
Recenzie nificative. Cînd daţi cifre, faceţi

Vineri 28 iunie, biblioteca re­ citori, maiştri şi tehnicieni ai în­ Din realizările Consiliului pentru
gională a organizat în sala festi­ treprinderii — despre viaţa şi
vă a întreprinderii de gospodărire opera scriitorului amintit, despre rasoîndirea cunoştinţelor
orăşenească din Deva prezenta­ conţinutul romanului, creaţie
rea recenziei la romanul „Tranda­ cultural — ştiinţifico
firii negri" de Saliib Djamal. Cu dintre cele mai reprezentative a
acest prilej, tovarăşa Goie Asi- lui Şahi'.) Djamal. In întreaga ţară a devenit un „Omul şi natura", „Structura <V a d io
nefta, de la biblioteca regională,
Recenzia a fost urmărită cu un fapt obişnuit ca în cluburi, la universului şi a sistemului nos­
a vorbit participanţilor — mun­ viu interes. casele de cultură şi la căminele tru solar", „Trecutul geologic al
culturale să aibă loc săptămînal Pământului", „Ce sînt fenome­
nele meteorologice", „Ce sînt
conferinţe, simpozioane, consul­

Bucurii ale unui an de studiu taţii ştiinţifice, seri de întrebări visele", constituie cîteva din te­ 30 IUNIE 1963
şi răspunsuri şi alte manifestări Programul 1 : 6,00 Cîntece şi
S-a încheiat un nou an şcolar. In puse, îi felicită şi le urează noi succe­ Cu prilejul încheierii anului şco­ culturale organizate de Consi­ mele audiate cu mult interes de jocuri populare; 6,35 Dansuri de
lar şi elevii şcolii de patru ani clin liul pentru răspîndirea cunoştin­ sute de mii de oameni ai muncii estradă; 7,10 Concert de dimi­
sala festivă a Şcolii medii „J. A. Ko- • se în muncă. Nădăşlia Inferioară au prezentat un ţelor cultural-ştiinţifice. neaţă ; 8,00 Sumarul presei cen­
program artistic la căminul cultural, din întreprinderi, instituţii şi de trale ; 8,06 Cîntece închinate Re­
menski“ din Deva s-au adunat toţi Desigur, ca în fiecare an, cei mai în faţa colectiviştilor. Programul a Din iulie anul trecut şi pînă la sate. Multe din ele au fost le­ publicii ; 8,30 Clubul v o io şiei;
cuprins un montaj literar, o scenetă în prezent s-au ţinut peste 8,50 Melodii populare ; 10,00 Con­
devii cursului elementar, mediu şi sec­ vrednici dintre elevi au fost premiaţi. dramatizată, recitări, cîntece. După gate de specificul regiunii sau cert pentru oamenii muncii aflaţi
terminarea programului a fost ana­ 190.000 de astfel de manifestări, al locului de muncă. la odihnă; 10,38 Corul minerilor
lizată munca depusă în acest an şco­ cu 70.000 mai multe faţă de pe­ din Petrila; 11,30 Vorbeşte Mos­
ţiei pedagogice. Alături de ei sînt pro­ Iată pe Rafila Igna, absolventă a anu­ lar şi marinate premiile. rioada precedentă de un an. Din­ Paralel cu popularizarea rea­ cova ; 12,00 Noi înregistrări de
tre acestea, peste 140.000 au fost muzică populară realizate în stu­
fesorii şi numeroşi părinţi. Cu toţii au lui V, luîndu-şi diploma şi cărţile. FRENŢONI CAROL conferinţe expuse de oameni de lizărilor obţinute de ţara noastră diourile noastre ; 12,20 Interpreţi
corespondent ştiinţă, profesori, doctori, ingi­ de muzică uşoară; 13,10 De toa­
venit la serbarea de sfîrşit de an şco­ Ea a obţinut cea mai mare medie din­ neri din Bucureşti şi din cen­ pe drumul construcţiei socialis­ te pentru to ţi; 14,00 Concert de
Serbări ale elevilor organizate cu
lar. Bucuriile sînt mari. Munca depu­ tre toţi elevii cursului mediu — 9,70. prilejul încheierii anului şcolar au trele regionale ale ţării, la care te, un loc important l-a ocupat Isitriprinderea
avut loc în fiecare şcoală din regiu­ s-au adăugat mai bine de 5.200
să de-a lungul lunilor de şcoală, a După ca urmează alţi şi alţi elevi. nea noastră. în activitatea Consiliului pentru
întîlniri ale brigăzilor ştiinţifice
fost încununată de succes. Elevii, pro­ Doina Alexandru şi Lucia Slirbu au răspîndirea cunoştinţelor cultu-
cu sătenii şi 600 de consultaţii
fesorii şi părinţii pot fi mîndri de ro­ obţinut cea mai mare medie dintre ştiinţifice pe teme agrozooteh­ ral-ştiinţifice, informarea oame­
dul muncii lor. Elevii a 14 clase din elevii cursului elementar — 9,94.
nice şi de economie agrară. nilor muncii asupra politicii ex­
şcoală au promovat sulă la sulă cla­ In cinstea încheierii cu succes a anu­ „Apariţia vieţii pe pămînt",
sele. Tov. Eleonora Bodca, directoa­ lui şcolar, formaţiile artistice ale şco­ terne de pace şi colaborare in­
rea Şcolii medii, citează pe rînd fie­ lii au prezentat un bogat program ar­
care clasă: a l-a simultan, a lll-a, ternaţională dusă de ţara noas­

tră. A fost larg popularizată

contribuţia R.P. Romîne, în ca­

a lV-a A, a Vl-a A şi B, a Vll-a C, tistic. drul O.N.U. şi al altor organi­

anii III 'A şi B, V ele., mulţu­ JURCONI PETRU zaţii internaţionale, la lupta pen­

meşte tuturor pentru strădaniile de- corespondent tru pace. (Agerpres)

la economie de manoperă şl metal. comitetelor sindicale de secţie se In­ Comercială Eiiterraionaiă-Oeva
In secţiile de tratamente termice teresează cu regularitate de situaţia
Creşterea productivităţii muncii prezenţei muncitorilor la lucru, des­ Anunţă vacante două posturi \
se aplică călirea prin eurenti de me­ pre felul cum este folosit timpul de de m erceo lo g i principali. j
die şl Înaltă frecventă, călirea în muncă. Agitatorii organizează con­
preocuparea întregului colectiv Un post în specialitatea librărie şi papetărie şi un post în sec- {
medii fierbinţi, cementarea în gaz vorbiri despre însemnătatea respec­ torul alimentar.
metan, carbonitrurarea în săruri to­
(Urmare 'din pag. l-d) treait la turnarea în forme etajate lumul de muncă pentru operaţiile de pite, care conduo la îmbunătăţirea tării cT "'p-llnel, evidenţiază pe cei C o n d i ţ i i afle n n j g r n j a r e :
şt în ciorchine. In scopul ridicării aşchlere, îmbunătăţesc calitatea.
pentru a da viaţă sarcinilor trasate indicilor de utilizare a maşinilor-unel- Toate acestea au dus la sporirea an structurii metalului, la economie de harnici şl conştiincioşi şl critică pe — studii medii tehnice de comerţ şi 3 ani în funcţii de
de partid, depun eforturi 'susţinute te mai vechi şl măririi universali­ de an, pe seama creşterii productivi­ oteluri aliate, la o productivitate specialitate.
pentru însuşirea şi punerea în fabri­ tăţii lor se desfăşoară o largă ac­ tăţii muncii, a volumului producţiei mai înaltă şi la un preţ de cost mai delăsători şi plimbăreţi.
caţie a unor noi tipuri de maşini- ţiune de modernizare a acestora şi industriale. Ritmul anual de creştere redus. — pentru cei cu studii medii teoretice stagiul este de 5 ani în
unelte moderne care prin caracte­ s-au construit diferite dispozitive, a producţiei realizat în perioada ©rganizînd tot mai bine producţia specialitate ;
risticile lor tehnico-economîce se 1960—1962 este de 47 la sută. Creşte­ Organizaţiile de partid din aceste
ridică la nivelul produselor similare scule şl matriţe de mare randament. rea producţiei globale şi marfă cu­ sectoare desfăşoară o muncă politlaă şi munca, folosind din plin tehnica Salarizarea între limitele : 950—1.250 lei.
de pe piaţa mondială. Printre noile noaşte o linie mereu ascendentă, aşa
tipuri de maşini-unelte pe care le Procedeele moderne de turnare, for­ cum arată graficele de mal jos. susţinută în rindul muncitorilor, în- nouă, timpul şl forţa de muncă, apli- întreprinderea pentru recuperarea,
produc se numără maşina de frezat recondiţionarea şi valorificarea
jare şl tratament termis ce se folo­ demnîndu-i să-şi însuşească bine, oind pe SGară tot mal largă proce­ ambalajelor — Deva
roţi dinţate, maşina universală de
ascuţit scule, maşina de rectificat sesc micşorează adausurile de prelu­ temeinic, noile procedee tehnologice deele tehnologice moderne, manifes-
plan. Totodată s-a trecut la perfec­
ţionarea şi modernizarea maşinilor crare, economisesc metalul, reduo vo­ de turnare şt tratamente termice. In tînd o grijă permanentă pentru ridi­
de frezat universale şi verticale în
două variante: cu ciclu automat şi Creşterea producţiei globale unele din adunările lor ele au anali­ carea ...udului de calificare şi specia­
cu lucru după program. De aseme­
nea, s-au pus în fabricaţie şi două Realizări în procente 100 132,09 142,62 174,27 239,51 zat activitatea pentru aplicarea şi ex­ lizare a cadrelor, întărind disciplina
noi tipuri de maşini de cusut: maşi­
na automată de cusut „Rodioa“ şi ma­ Anul 1950 1000 1901 1962 1063 tinderea tehnologiei moderne. Folo­ şi răspunderea faţă de cantitatea şi S fra d a Traían V u ia nr. 2 0
şina de cusut industrială. (plan) anunfă ţinerea unui
sind cu pricepere agitatorii, gazetele calitatea munaii prestate, colectivul
Realizarea maşinilor cu cheltuieli Creţterea producţiei marfă
de muncă şi de timp cit mai mici de perete şl propaganda prin confe­ Uzinelor metalurgice Cugir a obţinut
şi la un înalt nivel tehnic-calitativ, CONCURS
este condiţionată de aplicarea în pro­ rinţe organizaţiile de partid din toa­ rezultate Importante în sporirea pro­
ducţie a celor mai bune metode de Realizări în procente 100 163,31 178,85 185,27 249,04 pentru ocuparea posturilor vacante de la birourile
organizare şi de conducere a pro­ te sectoarele explică maselor per­ ducţiei pe seama creşterii productivi­ centrale din Deva:
ducţiei, de folosirea cu maximum de Anul 1959 1060 1961 1982 1063
randament a tehnicii existente, de re­ (plan) manent importanţa acestor metode tăţii muncii. Rezultatele de pînă acum
partizarea şi utilizarea în mod raţio­ — un p o si şe f se rv ic iu plan p enfru c a re se
nal a forţei de muncă. In acest scop avansate, avantajele lor şl cum tre­ sînt o garanţie că prevederile planu­
au fost luate măsuri pentru ca uzina- Munca pentru promovarea tehnicii şi eliminînd pierderile de metal pro­ p re v ă d siu d ii ju rid ic e , ecom osnice sau m a fe m a îS ce ; <
rea pieselor să se facă în flux teh­ noi se desfăşoară ou succes. La sec­ venite din aşshii la uzinare, pier­ buie ele aplicate în diferite sectoa­ lui de producţie pe 1963 vor fi în­
nologic iar montajul maşinilor să se deri care 6e ridicau Ia 200 kg la — un prsoftsdf rpeftvwiizyoftr defoe* g e s fiu n i —- <?LufÍi!* r
facă pe subansamble de către bri­ torul turnălorii Inginerii, tehnicienii re de activitate pentru a se obţine deplinite în bune condiţiunl.
găzi specializate în această privinţă. şi muncitorii fruntaşi au studiat po­ tona de piese. A început să fie apli­ şco ala m edie
Pentru mai buna folosire a suprafeţe­ sibilităţile de introducere a unor noi cat şi extins procedeul de turnare in cele mai bune rezultate. Cu toate că s-au obţinut rezultate
lor de producţie maşinile au fost Desfăşurînd o muncă politică va­ bune, nu se poate spune că au fost Concursul se va ţine la data de 16 iulie a.c. la sediul între­
aranjate în flux, lai la turnătorie 6-a procedee de turnare a pieselor din forme întărite cu bioxid de carbon, epuizate toate rezervele de creştere prinderii din Deva.
fontă şl otel. Ei au extins turnarea care pe lingă faptul că asigură o riată şi bogată în conţinut organiza­ a producţiei şi productivităţii mun­
mai bună calitate pieselor, duce la ţiile de partid din secţiile mecanică IL cii. Experienţa arată că, îndrumată Cei care doresc să participe la concurs vor înainta cereri
tn forme uşor fuzibile a mai multor tîmplărie şi sculărie au obţinut rezul­ pas cu pas de către organizaţiile de scrise pînă la data de 10 iulie 1963.
repere de la maşinile-unelte şl ma­ eliminarea timpilor neproductivi, la tate bune şi în ce priveşte ridicarea partid, activitatea creatoare a mun­
micşorarea adausurilor de prelucrare, calificării, a specializării şi întări­ citorilor, inginerilor şi tehnicienilor Informaţii suplimentare se pot da la telefon nr. 334 Deva.
şinile de cusut, înlocuind laminatele face ca rezervele interne din fiecare
rea dsiciplinei în muncă. In aceste sector să fie şi mai bine valorificate.
secţii s-a obţinut, pe seama speciali­ Căutînd şi folosind noi căi şi mijloa­
zării, a întăririi disciplinei şi a utili­ ce de creştere a productivităţii raun-
zării raţionale a forţei de muncă, sii, colectivul de muncă al acestor
fără mărirea numărului de salariaţi uzine, îndrumat în permanentă de
în trimestrul I o creştere a volumu­ către comitetul de partid, va reuşi cu
lui producţiei cu aproape 15 la sută siguranţă să adauge realizărilor de
fată de trimestrul IV al anului 1962. pînă acum altele noi, mai valoroase şi
să obţină astfel în viitor rezultate
Membrii comitetului de partid, al şi mai bune în activitatea sa.
birourilor organizaţiilor de bază şi ai

!.