Page 99 - 1963-06

N r. 2643
INFORMAŢII
HAŢEG
Recent, adunarea generală a cartier IV — Orăştie a fost pre­
organizaţiei de bază P.M.R. din zentată darea de seamă a bi­
cadrul cooperativei „Retezatul" roului asupra activităţii desfăşu­
din Haţeg a analizat felul în rate în ultimele 6 luni. Cu acest
care s-a desfăşurat în cursul a- prilej a reeşit că în ultima vre­
cestui an invăţămîntul de partid.
Cu acest prilej s-a prezentat un
referat întocmit de către biroul
organizaţiei de bază.
Din referatul prezentat şi dis­
cuţiile purtate s-a desprins fap­
tul că în acest an învăţământul
de partid a fost mai bine or­
ganizat şi s-a desfăşurat în con­
diţii mai bune decît în anii pre­
cedenţi. Majoritatea cursanţilor
au manifestat preocupare pen­
tru însuşirea materialului pre­
dat, pentru aplicarea în practi
că a celor învăţate. Admiarea
generală a organizaţiei de bază
a apreciat strădania depusă în
cursul anului de învăţământ de
către tov. Ion Radu, Alexandru
Hirsch, Ştefan Belu, Maria Stan-
cu şi Dimiţian Prejban care au
dovedit răspundere şi deosebit
interes pentru studiul şi însuşi­
rea problemelor prevăzute în
programul de învăţămînt. Par­
ticipanţii la discuţii au luat în
acelaşi timp atitudine critică
faţă de tov. Adam Igreţ, Fran-
cisc Boite, Constantin Micloşani
care n-au frecventat cu regula­
ritate cercul unde au fost în­
scrişi, n-au studiat în mod a- sectoarele de exploatare din Orăştie
profundat lecţiile predate, mate­ şi Cugir, unde munca politică do
rialul bibliografic. In încheierea
adunării generale a organizaţiei
de bază, tov. Alexandru Crainic,
secretarul organizaţiei de bază,
a vorbit despre măsurile ce
trebuie luate pentru organizarea
noului an de învăţămînt de
partid.
NICU SBUCIIEA
corespondent drul Întreprinderii.
VULCAN
Organizaţia de bază P.M.R. nr.
6 de la E. M. Vulcan acordă
multă grijă întăririi rînduriloi
sale prin primirea celor ma
buni muncitori, tehnicieni şi in
gineri. O deosebită atenţie se ma
nifestă pentru creşterea şi edu
carea tineretului, pregătirea ce
lor mai buni utemişti pentru
fi primiţi în rîndul candidaţiloi
de partid. De la începutul anu
lui şi pînă în prezent organiza
ţia de bază a primit în rînduri
le sale 9 membri şi 7 candidaţi
de partid.
A. HOZU
corespondent
QRÂŞTIE
Intr-o recentă adunare a or­
Freful d@cost—un indicator de seamă
In primele 5 luni ale anului, co­ s-a dezvoltat mult simţul răs­ te economii la carburanţi-şi lubri-
lectivul de muncă al Autobazei punderii personale faţă de în­ fianţi de peste 53.500 lei.
de transporturi auto-Deva a ob­
ţinut economii suplimentare la
preţul de cost de peste 213.000
lei. Această îndeosebi că urmare
a faptului că de la bun început
s-ă pus accent pe reducerea
cheltuielilor de întreţinere şl re­
paraţii curente, folosindu-se pe
scară largă piesele de schimb re­
condiţionate. A devenit un fapt
obişnuit recondiţionarea compre-
soarelor, pompelor de benzină,
cutiilor de viteze, electromotoare­
lor, dinamurilor etc. Organizaţia
de bază a indicat conducerii au­
tobazei să fie folosiţi Cei mai
pricepuţi mecanici, pentru efec­
tuarea acestor lucrări. Au fost
astfel desemnaţi să se ocupe de
recondiţionarea compresoarelor
Avram Suciu, a pompelor de
benzină şi carburatoarelor —
Biro Dionisie, iar de partea elec­
trică răspunde tovarăşul Ioan
Kovaci.
Autobaza dispune de un atelier
mecanic, în care sînt executate o
serie de piese la un preţ de cost
redus faţă de preţul de cumpă­
rare al lor. In urma propunerilor
făcute de Ştefan Horvath, An­
drei Dorodici şi de către alţi
muncitori, au fost executate
în cadrul atelierului diferite
dispozitive care permit con­
fecţionarea unor piese ca bu­
toane de roţi, prezoane plane­
tare, bride pentru arcuri, şu­
ruburi pentru ambreaj, pentru
carburatoare, cardane etc., piese
de bună calitate.
Trebuie menţionat şi faptul că Procedând astfel au fost obţinu-
IN STITU TU L DE LA FUM DULEA
Fundulea, comună din Cîmpia
Bărăganului, era cunoscută, în urmă
cu cîţiva ani, numai de locuitorii sa­
telor învecinate. Tăbliţa albastră, gra­
vată cu alb, de pe frontispiciul gării,
nu sugera nim ic; ea amintea călăto­
rilor oare se înapoiau de la Constan­
ta că în mai puţin de o oră vor sosi
In Capitală.
Fundulea, această comună odinioa­
ră anonimă, a căpătat astăzi un justi­
ficat renume. Puţini sînt acela care
nu au auzii de Institutul de cercetări
agricole de aici. Fundulea este citată
frecvent în reviste şi lucrări de spe­
cialitate din ţară şi de peste hotare.
Pentru lucrătorii din agricultură, nu­
mele satului Fundulea reprezintă,
prin iniţiala „F" asociată cu o cifră,
un nou hibrid de porumb sau sorg,
un nou soi de grîu, floarea-soarelui,
cartofi etc. De aici, din poarta Bără­
ganului s-au răspîndit pe tot cuprin­
sul ţării valoroase soiuri şi hibrizi
noi de plante agricole, metode agro­
tehnice de mare eficientă, oare con­
tribuie din plin la înflorirea agricul­
turii noastre socialiste.
Fundulea a deschis unul din cele
mat importante- capitole în istoria
P A R T ID
ganizaţiei de bază P.M.R. din
me activitatea organizaţiei de
bază s-a îmbunătăţit. Membrii
de partid au adus o mare con­
tribuţie la organizarea şi des­
făşurarea unor acţiuni de gos­
podărire şi înfrumuseţare a stră­
zilor, educaţia cetăţenilor etc.
Organizaţia de bază a apreciat
munca rodnică depusă de tov.
Alexandru Boca, Elena Dima,
Elena Bekeş, Eugenia Marcu,
Venţer Risavoi şi alţii.
Organizaţia de bază, în urma
analizei făcute, a adoptat un
plan de măsuri pentru continua
îmbunătăţire a activităţii sale de
viitor. SIDONÎA MUREŞAN
corespondentă
? 1—4 (1—0; 1—1)
Recent a avut loa plenara lărgi­
tă a Comitetului da partid de la
I.F. Orăştie. S-au pus In discuţie
unele probleme privind organizarea
şi desfăşurarea muncii politice de
masă.
In referatele prezentate şi cuvîntul
lor, participanţii la dezbateri s-au
referit la unele aspecte privind mun­
ca politică de masă desfăşurată în
unele sectoare din cadrul acestei
întreprinderi. .S-a subliniat că In
masă a fost bine organizată, rezul­
tatele obţinute în Îndeplinirea sar­
cinilor de plan sînt destul de bune;
Aici a existat o rodnică preocupare
pentru Îmbunătăţirea activităţii agi­
tatorilor, pentru organizarea agita­
ţiei vizuale în funcţie de cerinţele
noi pe care le-a ridicat viata etc.
S-a apreciat de asemenea activita­
tea susţinută desfăşurată de către
brigada artistică de agitaţie din ca­
Plenara a apreciat să în cursul
acestui an, in organizarea şl desfă­
şurarea muncii politice de masă au
existat şi mai există încă multe lip­
suri. In sectorul de exploatare Gră­
diştea şi sectorul de industrializare
Orăştie, nu s-a desfăşurat muncă
politică de masă pentru mobilizarea
oamenilor muncii la valorificarea
unor noi rezerve interne, realizarea
sarcinilor de plan, întărirea disci­
plinei în muncă ele.
Plenara lărgită a Comitetului de
partid de la I.F. Orăştie a adoptat
apoi un plan de măsuri pentru con­
tinua îmbunătăţire a muncii poli­
tice de masă.
TRAIAN IACOB
corespondent
treţinerea maşinilor. Prelungirea
termenului de exploatare a maşi­
nilor este o urmare firească a bu­
nei întreţineri pe care o asigură
mecanicii de întreţinere din echi­
pele conduse de comuniştii Ioan
Rusu, Dionisie Ambruş şi Valer
Boldura, precum şi cea condusă
de Iacob Irîmuş.
Un alt factor care a contribuit
la reducerea preţului de cost.
D in a ctiv ita te a
A utobazei
de transporturi
auto -- D e v a
este şi reducerea consumurilor
specifice de carburanţi şi lubri-
fianţi. Spre acest obiectiv au
fost îndreptate măsurile luate
încă de anul trecut. Sub directa
îndrumare a organizaţiei de bază,
comitetul sindicatului, împreună
cu conducerea autobazei, au înfi­
inţat anul trecut cursuri de ri­
dicare a calificării la care parti
cipă toţi conducătorii auto şi în
cadrul cărora se insistă pe căile
de reducere a consumului de
benzină şi uleiuri. Cu sprijinul
serviciului tehnic a fost, de ase­
menea, constituită o grupă de
verificare a consumului de ben
zină şi de reglare a carburatoa­
relor. Membrii acestei grupe ve­
rifică fiecare maşină în parte.
dezvoltării ştiinţei agricole din ţara
noastră.
Institutul de 'cercetări pentru ce­
reale şi plante tehnice — aceasta
este titulatura sa exactă — a fost
creat în iarna anului 1957, oa o ex­
presie a politicii partidului de dez­
voltare a agriculturii pe baza celor
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­
nicii. Era la Început o clădire mo­
destă a unei gospodării de stat. Tineri
entuziaşti, alături de cercetători cu
bogată experienţă, au pornit la lu­
cru într-o perioadă GÎnd agriculturii
româneşti îi reveneau sarcini tot mai
importante. In ritmul propriu socia­
lismului. Institutul a crescut, s-a dez­
voltat continuu, şi-a 6porit baza ma­
terială de cercetare. Să-l vedem
astăzi. »
Clădirile noi, laboratoarele, halele
atelierelor mecanice, Imensul complex
de uscare şi selecţionare a seminţe­
lor, blocurile moderne de locuinţe
pentru ¦cercetători şi lucrători, dru­
murile asfaltate din incinta Institutu­
lui Iţi dau impresia că te afli în
mijlocul unul orăşel. Adevăratul labo­
rator unde lucrează cei 130 de cerce­
tători <ra pregătire superioară^ H
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
99C upa EHSîea»ăi®iifi6 la fotSial
Miercuri s-a disputat o nouă min. 44 Stoica scapă singur şi
etapa în „Cupa Eliberării" la fot­ este oprit neregulamentar de
bal. Iată cîteva amănunte asu­ către Dinea. Arbitrul acordă lo­
pra desfăşurării meciurilor. vitură de la 11 m., care este
transformată de Lungaru. După
Minerul Deva — Jiul Petrlla pauză oaspeţii intră decişi să
modifice scorul. In această pe­
' 3—0 (1—0) rioadă oaspeţii egalează prin go­
lul înscris de Dinea. După pre­
Această întîlnire a atras pe lungiri, Sebeşul mai înscrie un
stadionul din Deva un public gol prin Huzum, cîştigînd astfel
numeros. A învins echipa Mi­ întîlnirea.
nerul Deva care a manifestat
mai multă ambiţie de a nu pă­ A fost bun arbitrajul lui C.
răsi terenul învinsă. Dacă în re­ Şiara (Alba Iulia).
priza a I-a au existat unele faze
frumoase de fotbal în cea de a DORIN LĂDARU
Il-a, ambele echipe şi mai ales
corespondent
Jiul Petrila au jucat fără inte­ Aurul Brad — Minerul Lupenl
res, nemulţumind publicul spec­
tator. Victoria echipei din Deva
este meritată deoarece o parte Meciul disputat în cadrul „Cu­
pei Eliberării" a opus două echi­
din jucători şi mai ales Iordă-
chescu, Nistor, Enderle şi Be­ pe care activează în categorii
diferite. Totuşi, după aspectul
lea au luptat mult pentru fieca­
re minge. Nu putem fi de acord jocului, Aurul Brad merita un
rezultat mai bun. Echipa locală
cu intrările mult prea tari ale
lui Buciuceanu. Golurile au fost a făcut o greşeală de apărare,
înscrise de Enderle în min. 25 fapt ce a permis minerilor să
egaleze. In prelungiri, echipa
şi 75 şi de Iordăchescu. Aurul a dat dovadă de obosea­
A arbitrat bine Şt. Starom lă şi a permis oaspeţilor să mai
(Hunedoara).
I. SIMION înscrie 3 goluri. Au marcat Ro­
corespondent man pentru Aurul, Cărare (2),
Sebeşul Sebeş — A. S. Cugir Nicolau şi Drăgoi pentru Mine­
rul. Raport de comere 6—4 pen­
2—1 (1—0; 1—1) tru Aurul.
Echipa gazdă a realizat un joc A arbitrat corect Mircea Osta-
excepţional reuşind să învingă ficiu (Deva).
pe merit cu 2—1 echipa A.S. Cu­
gir. încă din primele minute de S. MIHAI
joc, textiliştii încearcă poarta
oaspeţilor şi în numai 15 minu­ corespondent
te ratează 3 ocazii clare prin
Urcan şi Stoica. In min. 20 şu­ •k
tul lui Urcan întâlneşte bara. In
întîlnirea Aurul Certej —
La întreprinderea regională Plenara Comitetului raional ai femeilor Sebeş C.F.R. Teiuş nu s-a disputat de­
de electricitate Hunedoara-
Deva îşi desfăşoară activita­ oarece echipa din Teiuş nu s-a
tea şi electriclenele Cornelia
Szarvas şi Parascliiva Gher­ reliefat munca rodnică desfăşurată de prezentat la meci. •
ghina. Conştiincioase în mun­ către colectivistele din G.A.C. Clinic,
că, ele se preocupă în perma­ Joi a avut loc plenara Comitetului Pianul de Jos, Daia, Draşov etc., în Spartachiada de vara a tineretului
nenţă de ridicarea pregătirii raional al femeilor Sebeş. Cu acest efectuarea muncilor agricole din în raionul Brad
lor profesionale. Dovedind un prilej, tov. Victoria Opincar, pre­ primăvara acestui an.
înalt simţ de răspundere în şedinta Comitetului raional al fe­ întrecerile spartachiadet de vată ticipat în total 7.283 tineri şi tinere.
îndeplinirea sarcinilor, lucră­ meilor a prezentat un raport cu Pe baza discuţiilor şi propunerilor a tineretului sînt în plină desfăşu­ Cel mai mare număr de partici­
rile executate de ele sînt în­ privire la contribuţia femeilor din făcute, plenara Comitetului raional rare în raionul Brad. In fiecare dumi­
totdeauna de bună calitate. unităţile socialiste ale agriculturii din al femeilor Sebeş a elaborat un plan nică, ca şi in timpul liber sînt or­ panţi a fost la atletism, tir, fotbal,
raion la înfăptuirea sarcinilor din de măsuri în vederea bunei organi­ ganizate întreceri. volei şi orientare turistică. De o
Organizîndu-şi bine munca, campania agricolă de primăvară. zări şi desfăşurări a activităţii femei­ bună reuşită s-au bucurat în această
în luna iunie ele au verificat Pînă în prezent au parti­ direcţie „Duminicile sportive“ şi cen­
peste sarcinile de plan două Pe marginea raportului prezentat lor in campania agricolă de recoltare. cipat la întrecerile spartachiadei trele de iniţiere a practicării spor­
contoare trifazice şi 10 con­ de vară 7.350 tineri şi tinere. Cel tului. Reuşite „Duminici sportive" au
au luat cuvîntul 15 tovarăşe, care au mai mare număr de participanţi l-an avut loc în comunele Băiţa, .Vata,
toare monofazice. avut ramurile de sport atletism, tir, Zdrapţi, Valea Brad şi Blâjenl.
O acţiune laudahilâ orientare turistică şl haltere. Printre
Foto: I. TEREK asociaţiile care au oblinut bune rezul­ Printre asociaţiile sportive cu re­
Cetăţenii comunei Luncoiul de de muncă patriotică, economisind tate amintim Ştiinţa Brad, Minerul zultate frumoase în desfăşurarea spar­
Jos, raionul Brad, au luat iniţia­ 5.250 lei. In fruntea acestei Brad, Aurul Barza, Aurul Brad, Di- tachiadei de vară a tineretului la sate
tiva de a construi un local pen­ acţiuni s-au situat I. Drăgan, S. nnmo Musariu şi Voinţa Brad. enumerăm Viitorul Baia de Criş, Re­
tru cooperativă şi un bufet în Roman, M. Trifan, V. Ciuclan, colta Ribiţa etc. Mai sînt unele aso­
centrul de comună. T. Drăgan şi mulţi alţii. Sparlachiada de vară a tineretului la ciaţii cu slabă activitate oa de exem­
sate, dotată cu „Cupa agriculturii" plu Recolta Bulzeştl, Voinţa Tomeşti
Au început cu săparea funda­ B. FLORIN s-a bucurat de asemenea de un mare şi Recolta Luncol.
ţiilor, au transportat 20 m.c. corespondent succes în raionul Brad. La întrecerile
,p ja ţ^ ;s<Lratr-o carieră locală şi, desfăşurate pînă în prezent au par­ M. SUSAN
intr-un timp scurt, au turnat be- corespondent
Economii însemnate s-au obţi­ toanele fundaţiei. In numai două F ríiiá re foresá ieril f a l l Sebeşului
nut şi prin reducerea cheltuie­ zile, cetăţenii au prestat 210 ore
lilor comune ale autobazei, ca
rezultat al unei mai judicioase
angajări de cheltuieli la acest ele­ Să poposim o zi în mijlocul celor meni vrednici. Ei nu ştiu ce înseam­ In carnetul boţit, cu scoarţe tari,
ment. Studenţi romini fac care cu palmele bătătorite şi as­ nă rămînerea sub plan. Aşa că Şte­ One! a scris pe prima pagină numele
Nu tot atît de bine stau însă pre înfruntă ou stoicism arşiţa dogo­ fan ar trebui să se ţină numai de şi pronumele oamenilor din echipă.
lucrurile la consumul de anvelo­ practica ds studii ritoare a soarelui şi tăişul ascutil felicitări toată ziua... De data asta Rubrica „starea civilă“ nu l-a dat
pe şi camere, la care s-au înregis­ al gerului, în mijlocul forestierilor însă e vorba de altceva: de două bătaie de cap. Toţi sînt burlaci. Qte-
în ţări prietene de pe Valea Sebeşului. zile am un copil... va file mai în interior este trecută
trat pierderi. O cauză este neîn- o situaţie statistică din oaie am des­
¦& — Să vă trăiască I prins că în medie, fiecare om din
cadrarea anvelopelor în norma — Mulţam fain. brigadă realizează zilnic în jurul a
de parcurs. Explicaţia constă nu In ultimii ani, în timpul va­ Om al pădurilor, .maistrul de par­ Si-n lipsă de-un pahar de vin ne 6 m.c.
numai în starea impracticabilă a canţei de vară, numeroşi stu­ chet Nicolae Aloman e cunoscut de stringem reciproc mîinile. încet, în­
unor drumuri, ci şi în exploa­ denţi din ţara noastră fac prac­ aproape toţi forestierii Văii Sebeşu­ cet maistrul Aloman a prins eheag — O vreme nu prea aveam noi re­
tarea defectuoasă a anvelopelor tica de studii în alte ţări. lui. Despre el se spune că dacă-1 legi de vorbă. zultate bune — ne spune tov. Oneţ.
la ochi ştie să ajungă în orice punct — Vara vin mulţi vizitatori pe Şi ne miram într-una cum vecinii
şi camerelor de. către unii condu­ Bunăoară, în vara anului tre­ forestier. Pornind la drum cu un ase­ la noi. Dar. de cum se lasă toamna noştri Traian Costea şi Nicolae O-
cători auto. Aceştia nu acordă cut, mai mult de 230 studenţi menea tovarăş poţi fi sigur că nu nu mai vezi pui de „străin" pe aici. net erau mereu în frunte. A fost mult
suficientă atenţie menţinerii pre­ romini, îndeosebi din învăţămân­ te vei rătăci. E aspră şi grea viata aici între mun­ pînă am dibuit noi „secretul“. Munca
siunii ridicate în anvelope, nu le ţ tul tehnic superior, şi-au făcut ţi. insă dacă ai prins o dată drag de în echipă nu era organizată aşa cum
montează corect sau nu conduc practica în fabrici, mine, şan­ — Puteţi lăsa pelerina; azi nu pădure, nu mai poli trăi fără ea. trebuie. Ne-am judecat noi atunci şi
cu atenţie peste unele locuri ac­ tiere şi unităţi agricole din R.S. plouă. Nici de termos nu e nevoie; Din vorbă în vorbă nici n-am bă­ am cerut şi părerea tov. Aloman. S-o
cidentate. apă se găseşte peste lot. Acestea au gat de seamă că străbătusem drumul spună, că-i de fată. De atunci, doi
Cehoslovacă, R. D. Germană, fost primele poveţe primite de la to­ plinătate. Deodată tăcerea încremenită dintre noi au trecut la doborît, unul
Depăşiri au mai fost înregistra­ R. P. Polonă, R. P. Ungară şi varăşul de drum, maistrul Aloman. a munţilor e străpunsă de glas ome­ la fasonat şi celălalt la secţionat.
te la amortismente şi cheltuieli Reperul .nostru este punctul forestier. nesc.
generale. Uniunea Sovietică. Curpătul Mic, de la exploatarea Oaşa, — Hăăă... Hăăă... Hăăă. Fereşteee... Nu mai este nevoie de comenta­
Un număr similar de studenţi acolo unde munceşte echipa condusă cadeee. Şi ţipătul de avertizare dă rii. Faptele vorbesc 6ingure de efi­
Rezultatele bune obţinute pot de Traian Oneţ. Poteca urcă şerpuind ocol munţilor. Din vîrfu.1 Burlanul în cienţa organizării muncii în echipă;
fi dezvoltate în perioada urmă­ romini însoţiţi de cadre didac­ pe povîrnişul abrupt al versantului vîrful Pătru, din cel al Cindrelului în
Oaşa. Aerul ozonat şi peisajul nea­ Şerbola. Amplificat, hăuitul se pier­ Un lucru ne-a rămas adine întipă­
toare prin folosirea uleiurilor tice vor face şi anul acesta prac­ semuit de frumos a] naturii te face de treptat într-un ecou prelung. rit în minte. La aproape două mii
să nu simţi oboseala. Totuşi, după încă puţin de mers şi iată-ne în de metri altitudine oamenii înving
din grupele prescrise, prelungi­ tica de studii în alte ţări. In o oră de mers, facem primul popas. frontul de lucru al şefului de echipă cu iscusinţă natura. Miinile deprinse
rea duratei de exploatare a an­ Traian Onet. Vorbăreţ din fire, şeful cu toporul şl fierăstrăul ştiu să mî-
velopelor şi camerelor, prin acor­ acest scop, ei vor pleca în lunile E scump la vorbă tovarăşul meu. de echipă ne pune îndată la curent nuiască cu aceeaşi dibăcie şl creio­
darea întregii atenţii fiecărui e- iulie—august în R. P. Bulgaria, Totuşi îl întreb: cu munca echipei sale. nul. Organizarea muncii în echipă,
— Astăzi, fiind ultima zi din săp- evidenţa operativă, matematica şi
lement al preţului de cost. Ar fi R. S. Cehoslovacă, R. D. Ger­ — De ce te-a felicitat pădurarul tămînă, am zis să-1 tragem şi mai planificarea îl deosebesc pe muncito­
Ioan Ştefan? E ceva în legătură cu vîrtos. Nn că am sta rău cu planul, rul forestier de azi de tăietorul de
bine dacă biroul organizaţiei de mană, R. P. Polonă, R. P. Unga­ planul? lemne de Ieri.
bază de la Autobaza de transpor­ ră şi Uniunea Sovietică. Totoda­ Zîmbeşte cu subînţeles. Fata 1 s-a
turi auto Deva ar pune în dis­ luminat şi-n ochi îi licăre o bucurie
cuţia comuniştilor problema re­ tă, studenţi din aceste ţări îşi neîmpărtăşită.
ducerii în continuare a preţului vor însuşi noi cunoştinţe prac­
de cost, prin descoperirea şi valo­ tice în întreprinderi şi şantiere
rificarea tuturor rezervelor in­ din ţara noastră.
terne.
I. CIOBANU (Agerpres) — Nu despre plan e vorba. Am oa­ dar ceva în plus nu strică. S. TRUŢA
i'snzsszsx esbxhiísj asmizman fzamüos/ Aftoasszsy fiasnsxEnr tsszxsxsxa asissacsi ?sassawiaí Bssaasoa f&ssssxszff iKmxTKttto ?aouRissiR emm»
Ca urmare a muncii de cercetare producţii soiuri de mate productivita­ bului siloz, stabilind agrotehnica cul­
desfăşurată la Fundulea, ţara noastră te la toate miturile agricole. turii şi cei mai productivi hibrizi
constituie un teren în suprafaţă de se studiază peste 10.000 linii con- dispune în prezent de mari cantităţi pentru culturile irigate şi cele ne-
5.600 ha — câmpuri experimentale şi sangvinizate, 2.200 hibrizi simpli, de sămânţă de porumb dublu hibrid, Să continuăm vizita noastră pe vas­ Irigate. De mare însemnătate pentru
de producţie. Câmpurile experimen­ 1.590 hibrizi dubli. ceea ce permite ca porumbul hibrid lui domeniu al Institutului de la Fun- practică sînt rezultatele cercetărilor
tale, oare totalizează 1.000 ha, împăr­ să fie cultivat în 1964 pe toată supra­ dulea. Complexul de lucrări care se întreprinse de specialişti pentru spo­
ţite în zeci de mii de parcele, etiche­ Recent s-a înfiinţat şi un laborator faţa destinată acestei culturi. Prin face pe cîmpurile experimentale este rirea conţinutului de proteină al po­
tate şi numerotate, sînt un catalog special de resurse vegetale pentru aplicarea complexului de măsuri agro­ impresionant. Am menţionat pînă rumbului pentru siloz şi masă verde,
viu şi complex al tuturor plantelor adunarea şi studierea materialului tehnice, pe întreaga suprafaţă culti­ acum ca obiectiv de cercetare planta prin cultivarea lui intercalată m
cultivate în ţara noastră. biologic iniţial, care furnizează ame- vată cu porumb se va putea asigura Însăşi. Dar solul ? Iată doar cîteva Isoia. Multe gospodării aplică ou re­
lioratorilor noi şi noi plante de cer­ — în condiţii climatice normale —¦ probleme la oare trebuie să răspundă zultate bune aceste realizări ale
In acelaşi timp, prin cele 15 staţiuni cetare. De multe ori, cercetătorii un spor minim de 500 kg boabe la specialiştii pentru mărirea potenţia­ Institutului de la Fundulea, ca şi cele
experimentale situate în toate regiuni­ pornesc la drumul lung de formare a hectar. Realizarea acestor obiective lului productiv al solului: sistemul cu privire la metodele de sporire a
le ţării, cu centre şi loturi demonstra­ soiurilor sau a hibrizilor de la cîteva va constitui cea mai mare satisfacţie de prelucrare şi de fertilizare a solu­ producţiei pe păşunile şi fânetele
tive organizate în unităţile agricole boabe. Ei urmăresc zi de zi compor­ pentru entuziaştii cercetători de la lui, de aplicare a amendamentelor, naturale.
socialiste, activitatea de cercetare tarea plantelor, a celor mai bune în­ Fundulea. tehnica semănatului, a lucrărilor de
este extinsă asupra tuturor zonelor suşiri ale lor pe care caută să le irigare, de îngrijire a culturilor — In toate regiunile ţării sînt aplicate
pedoclimatice ale ţării. fixeze şi să le dezvolte pentru a ob­ Alături de porumb, în activitatea toate acestea în condiţii de irigare şt metodele recomandate pe baza cerce­
ţine o plantă viguroasă în stare să cercetătorilor, un loc important îl neirigate pentru flecare zonă în par­ tărilor de către Institutul de la
Întreg ansamblul de rezultate obţi­ înfrunte seceta, gem i şi bolile, să ocupă griul. Ei au creat 55 de linii te. O problemă nouă luată de curînd Fundulea privind proiecţia plantelor
nute pe cîmpurile experimentale ale dea producţii cît mai mari. De pe de griu, superioare soiurilor cultiva­ 1n studiu o constituie combaterea şi a producţiei agricole depozitate.
institutului este verificat pe terenuri­ parcelele experimentale, seminţele te în prezent, linii gata să concureze chimică a buruienilor, pentru a elimi­ Datorită eforturilor depuse de către
le de producţie proprii şi ale staţiu­ adunate se înmulţesc pe loturi spe­ prin producţie, rezistenţă la secetă, na prăşitul manual din cultura po­ cercetătorii de la Fundulea şi dezvol­
nilor. Această etapă constituie şi în­ ciale şi apoi sînt date marii producţii. ger şi boli pe cele mai valoroase rumbului. Primele rezultate şi-au gă­ tării continue a bazei materiale a
ceputul generalizării rezultatelor cer­ dintre soiurile de pînă acum. Unele sit deja aplicarea în primăvara aces­ institutului, vor pleca an de an de aici,
cetărilor în marea producţie. In puţinii ani care au trecut de la din aceste linii, care în perioada de tui an pe mii de hectare în gospodă­ din margine de Bărăgan, cantităţi
înfiinţarea Institutului de la Fundu­ experimentare au dovedit însuşiri su­ riile agricole de stat. De asemenea, tot mai mari de seminţe şi hibrizi
Suprafeţele cele mai mari sînt re­ lea, au fost creaţi peste 180 de hibrizi perioare, sânt înmulţite pentru a fi experienţele de la Fundulea au dus valoroşi, vor fi recomandate noi me­
zervate porumbului, cultură care de de porumb. Chiar în primăvara extinse în anii următori în cultură. ia stabilirea agrotehnicii miturilor tode de culturi şi proiecţie a plante­
ia Început a constituit domeniul prin­ aceasta au fost răspîndiţl in cultură, Lucrări skuila're se desfăşoară la sorg, irigate m ajutorul căreia multe uni­ lor, de folosire raţională şi eficientă
cipal de cercetare. Din întreaga ţară în unităţile agricole socialiste, 15 din leguminoase pentru boabe, sfeclă de tăţi agricole socialiste au realizat a furajelor în hrana animalelor etc.
şi d î pretutindeni de pe glob, unde cel mai productivi hibrizi dubli zahăr, floarea-soarelui, cartofi, legu­ producţii de 5.000 kg grîu şi 10.000-
este răspândită această preţioasă cul­ creaţi de oamenii de ştiinţă. Aceştia minoase furajare şi plante medicina­ 14.000 kg porumb boabe la hectar. Fundulea reprezintă nu numai o
tură cerealieră, au fost aduse sute şi depăşesc prin producţie atlt soiurile le. La toate aceste plante cercetătorii poartă de pătrundere în tainele lumii
mii de populaţii, de soiuri şl hibrizi, locale; cît şl cei mai buni1 hibrizi îmbunătăţirea bazei furajere consti­ vegetale, ci şi un admirabil efort de
un vast material biologic, adevărat dubit importaţi; au pus la dispoziţia unităţilor agri­ transformare a acestei lumi spre bi­
tezaur penirit spealallştl. în prezent tuie, de asemenea, o preoaupare a nele şi în folosul omului.
cola «ioqialiste solpri »au hibrizi noi,
oeroetătorllor; El au experimentat atît EMIL MARINESCU
tar V«r; ii dJCtŞs.e ¦în redactor al Agerpres
«iI$Var«a o t t ş î y aloriflcureat porum­