Page 10 - 1963-07
P. 10
Pag. 2 0» SACTAlISMlitU! Nr. 2649
IN RAIONUL ALBA , Practică pâşunatul
raţional !
Este ştiut că pentru a- asigurat
Construcţiile zootehnice venituri băneşti cît maii mari şi'
1
decii a ajuta pe această' cate la
dezvoltarea şi- întărirea gospodă
la termenele prevăzute riei colective nu este îndeajuns
1
să sporeşti; numărul animalelor
Deosebit do important! este să.
Potrivit planurilor dc producţie, duceri ale G.AC. pentru realizarea în prezent să nu fie începute lucră
la' sftrşttul anului in curs, gospodă la termenele stubilile a construcţii rile; dc construcţie la- 3 grajduri te ocupi, cm mul tăi atenţie- şj, dri
riile agricole colective din raionul lor zootehnice, pină acum din cel» (in G.A.C. din Bcnic, Cistei; Capiul), buna lor îngrijire.
Alba vor deţine 9 800 capete bovine 18 grajduri prevăzute a se realiza 7 saivane (G A.C Alba, Miccşti. La acest din urmă lucru s-au
(cu 1,900 capele mai mult decit în anul acesta, unul este terminat. 5 Oarda. Gnlliu ele) şi 3 maternităţi, gîndit şi. membrii, consiliului de
anul trecut), 17.330 ovine, 5.600 por 6C află la zidărie, iar la alte 9 s-a iar la al.c adăposturi să I;e mult conducere al G.A.C. „Drumul
cine si un mare număr de păsări. terminat fundaţia. Dc asemenea, au rămase în urmă socialismului" din Rîu Bărbat
Creşterea electivelor se va realiza fosl terminale loalc cele 7 cotclo Lichidarea răminerii în urmă re atunci cînd au trecut la orga
— în primul rinei — din prăsilă pro penlru păsări, s-au început lucrările clamă- din partea organelor raionale nizarea. păşuna tuiui' raţii ouai- al
prie: cit si prin cumpărări din fon dc construcţie la două maternităţi $» de partid şi de stat luarea unor mă c-nimalelor pe parcele şi specii
durile prO|. rii si cu ajutorul credi trei saivane etc. suri urgente. In primul ritul trebuie Păşunea alpină’ din, Balcia, dc
telor. In funcţie de sporirea şeple- In plus, din cele 7 grajduri plani luate măsuri pentru asigurarea ma pildă, asigură animatelor o iar
iului, gospodăriile agricole colectivp ficate si ncrealizalc din anul Ironii, terialului lemnos, a cimentului, pre bă. mai fragedă şi mai. bogată
şi-au prevăzut să asigure si adăpos 4 sini date in folosinţă (la G.A.C cum şi a celor)a11o materiale care în, unităţi nutritive Ea- este si
turile necesare întreţinerii animale din Miccşi' Drîmbar, Oarda si Gnl- mai lipsesc, astfel ca lucrările o tuată la un Ioc ferit dc vuituri,
lor pe (impui iernii în coiulilunii cil »iu). iar restul sînl cu zidăria termi dală începute să nu mai stagneze. este înzestrată cu multe adăpă
mai bune S-a stabilit, bunăoară, a nată sau la învelitoaic. De asemenea, va trebui înlăturat tori şî cu un adăpost încăpător,
se construi în acest an 16 grajduri procedeul greşit practicat de unele necesar animalblor ire timp dc
pentru bovine ]| maternităţi si in* Cu toate aceste rezultate. reali gospodării colective rămase în urmă ploaie. Tată' dbei motivele pen»
rirăşălorii dc porci. 11 saivane si 0 zările obîinnlc în raionul Alba la cu construcţiile, urde echipele de tiru care cele 76» ha dc păşune
construcţiile de adăposturi pentru
rolele pentru păsări. In nlara aces consthiclii- nn munresc organizat zi- din aor.st goli de munte au fost
tora G.A.C, din raionul Alba au sla- animale, fală dc timpul în care ne darii şi dulgherii fiind folosiţi, pe rezervate exclusiv tinerelului fc*
găsim, sini nesalisfăcăloare
bifil ra incă in primul semestru a) campanii. In oile lucrări. mcl între 1-2 ani (65‘ canetc).
acestui an să dea in lolosinlă si con Dară ar li să ne rolerim chiar si A sa siînd lucrurile, so cere ca întinderea ncestei păşuni a
strucţiile zoolelinice planificate şi la gospodăriile colective caro sini lucrările la construcţii să se desfă permis ca ea ru fie împărţită
nrlermina!^ in anul treml. respectiv mai avansate cu lucrările de con şoare continuu — paralel' cu ce în mai multe parcele, alît prin
7 grajduri şi 10 maternităţi. struclii. trebuie să arălăm că la une lelalte activilăli din gospodării —
In scopul executării construcţiilor le din ele deşi sint terminale lucră garduri dc sîrmă care se întind
prevăzute, multe gospodării şi-an rile de zidărie, ronstrucliile respec pînă la completa lor terminare st pe î.300—1.400 m. cît şi prin in- Cu. cifivu uni in- urmă- cu Iul fi
«sigurul încă din toamna anului 1962 tive nu pot a van* o din cauza lipsei dare în folosinţă. Organizaţiile de Iroducerca şi folosirea păstoru nii nici. nu> hagiu in semna In Părerile, unui oaspete străin despre
partid sfaturile populare comunale
materialului lemnos. respectiv a
c-tu din primele luni ale acestui an grinzilor şi ,a- răpnorilor pentru aco Şi conducerile G.A.C. an datoria să lui electric. cul viran- dc Iu finalele dealului
cărămidă piatră, precum si alte ma se preocupe cu toată răspunderea Pentiu juninci şi vacile ster Lin. Era o ci mp ic întinsă, cu ţara noastră
teriale rari să Ic permită începerea periş. Condiţii perdrn procurarea iarba săraca, fie care vilele
lucrului îr rele mai bune coudi- ac estui m Perial există. Osie necesar de executarea la timp a Iutiiror adă- pe — în număr de 85 — a fostr n-avean. cc pafta. Acum luc-ui- Mcwti a părăsit Capitala cir. Mohv- in Rominia. Unităţile sanitare pe
:
:
tiuni. Aşa an procedat gospodăriile insă ca at t comitetul executiv al posiurilor planificate, să-i mobilizeze rcpaulîzală păşunea alpină Găc- larii Bradului sa mi adrese cu eddhr Porid (W.A’.U.), .şeful servi*- care lo-ain vizitat au posibilitatea
1
colective din Drîmbar. Herghin sfatului popular raional, dl $i consi pe colectivişti in jurul înfăptuirii m, iar pe un alt versant al a- ..Oraşul nou“. care s-n: înălţat' ciului du epidemiologie dc pe linr de a obţine succese importante şi
r
Ighiu, Renir etc. Drept rezultat, la liul agricol aional să manifeste mai acestui ob'ertiv fără de care creş eduiaşi munte se află parcelele ftc nccslo lacuri. Eleganţa fii gă secţia de eradicare ai pallidis-
G.A.C. din Bfirghin spre exemplu, multă grijă fală de sprijinirea gos terea animalelor in G A.C. nu va pu unde păşunează* 950 dc oh culorile vii nlc zecilor dc blo inului fi Organizaţiei. Moiullnlo a Să în combaterea ailor boli transmi
1
ru aproape o lună in urmă au fosl podăriilor colective în rezolvarea tea cunoaşte o dezvoltare, corespun curi. construite pentrumineri air nătăţii, caro a f«îcut o vizită' în: tara: sibile. şi în general să asigure ocro
:
date în folosinţă o maternitate pen acestui neajuns. AIV LI ŢA GLfGOR întinerit vecii iul- oraş din■ inima noastră timp dc citeva zile: Oaspe tirea sănătăţii populaţiei. Din acest
tru 20 de scrotle şi un grajd pen La ridicarea construcţiilor zooteh zătoare: PF7W PARCAŞI^ Apusenilor... tele a; vizitat unităţi sanitare do punct dc vedere, toate acestea con
tru 100 vile mari, la C A C, din nice in G A.C. din raionul Alba se V PÎŢAN corespondenţi specialitate din Capitală şi clin
Drîmbar s-a terminat construcţia înlîlncsc şi alte deficiente. Ele se tară. stituie un bun exemplu sl pentru
unui grajd pşnlru 50 vite mari alt referă, mai cu seamă, la modul de alte taft care luptă pentru eradica
grajd pentru 100 bovine .şi o materni fectuos de organizare a muncii Din înainte de plecare oaspetele a rea malariei.
tate sint cu zidăria terminată etc. Bune aceaslă cauză in multe locuri lu avut o convorbire cu redactorul A- Apreciez — a spus oaspetele în
rezultate s-an obţinui la ridicarea concrările sint întîrziale sau, nici mă e a ta, îngrijeşte-o! gcnliei roinîne de- presă Agcrpres. continuare — înalta calificare a ca
strucţiilor si in G.A.C. din satul Bti- car începute. O situaţie ru totul S. Lucian, căruia i-a declarat prin
ccrdoa. Colectiviştii de aici şi-au anormală poate fi înlîlnilă. spre tre altele : drelor de specialitate din tara dv.
planilicat să construiască anul aces exemplu, la gospodăria agricolă co Programul aplicat în Romîuia de Nc-au impresionat de asemenea-, con
ta un grajd pentru 100 vile miri. lectivă rlin Calda de Jos (preşedinte cu grijă fiecare apartament eradicarea malariei este unul dm diţiile cu lotul deosebite create pen
DezvoUind însă considerabil efecti Vasile Teheran), unde lucrările de cele mai bune din lume. Modul în lru ocrotirea sănălătii populaţiei şi
vele de animale ci au ojuns la con construclie o grajdului şi a ma'.cr- Datorită grijii permanente a parti tiv s-a analizai activitatea ce o des tiva comitetelor de blocuri s-au în caro isi deslăşoară activitatea şi se uşurinţa cu care oricine poale be
nilălii frămase din anul 1962) se gă dezvoltă în permanentă serviciile
cluzia ră acest adăpost si celelalte dului penlru îmbunătăţirea şi ridi făşoară I.G.O in privinţa întreţinerii tocmit grafice de servicii afişate pe neficia gratuit de asistenta medi
sesc şi acum in acelaşi stadiu — la dc specialitate din tara dv. consti
construite in anii trecuţi nn satis zidărie — iar la saivanul pentru oi carea nivelului dc trai al celor ce fondului loc. tiv. De liecarc dată s-a scări şi pe fiecare elai în parte tuie o garanţie că malaria nu va cală de specialitate.
fac cerinţele. Dc acrea, an botăril si la coletul pentru păsări nici mă muncesc, intre anii 1955—1962 in (on.slnlnt o îmbunătăţire a muncii In general marea majoritate a lo (Agerprcs)
oraşul regional Deva s-au construit întreprinderii de gospodărire orăşe mai constitui niciodată o problemă
să mai ridice în afara celui plani car nu s-a începui. O silnaţic aproa 66 blocuri de locuinţe, cu peste 1.200 nească, o mai strinsă colaborare in cuinţelor sini bine întreţinute. E o
fical încă un grajd. Construcţia am pe similară exislă şî la G.A.C. din apartamente. tre sectorul rle administraţie şi lo adevărată plăcere să intri în apar v>
tamentele tovarăşilor Ion Ghilea,
belor grajduri este acum avansată Totoi şi Ciugud, unde fundaţiile Numărul mare de apar la mente catari precum şi o soluţionare mai Ion Tirnoveanu, Aurel Minja. Ghsor-
(cu zidăria terminaţii), ceea ce con penlru grajduri n-au fost turnate construite în ultima vreme impune justă a cererilor şi sesizărilor loca ghe Lulescu, Petre Istvan, Tudor /% <& IE N D
stituie o garanţie — aşa cum pre dreît zilele trecute din... lipsă dc o serie de măsuri pentru întreţine tarilor. Păunit şi a altora din cvartalul 23
rea fondului dc locuinţe, penlru a-i Penlru înfrumuseţarea continuă a; August. Aspecte îmbucurătoare se cu amintiri — cinematograful
ciza preşedintele G.A.C., Iov. Nico- pietriş şi piatră do cîu. deşi ambele
asigura o folosinţă de lungă durată. aspectului imobilelor proprietate de intîlnesc $i in celelalte cartiere. Co (Radia Sîrbu ; Fantomele din Spcssort —
lae Feneşer — că ele vor fi date în gospodării se allă la numai citeva In aceasta direcţie Comitetul execu stat şi o dată cu aceasta a străzi mitetele de blocuri antrenează per Grădina dc vară; HUNEDOARA ;
lolosmlă încă înainte dc sfir$ilul lu sule dc metri de îiul Mureş. tiv al Sfatului popular al oraşului lor. comitetul executiv a îndrumat manent locatarii la amenajarea şi 5 IULIE 1903 Căpitanul Francasse — cinemato
nii august. Lipsa de răspundere manifestată regional Deva s-n preocupat dc a I.G.O. să presteze lucrări de spoi întreţinerea zonelor verzi. La blo Programul 1: 5,07 Cîntcce; 5,30 graful „Victoria ; Căpitanul Fran
Ca rezultat al preocupării dc caro de numeroase conduceri nlc G.A.C. găsi cele mai bune metode. Perio rea faladclor: Acolo unde s-a sem curile din cartierele 23 August, „Ce Irumos e-n sal la noi" -- casse — Grădina dc vară; Sl-
nalat o lărăgăjiare a lucrărilor, unde Aurel Vlaicu, Progresul şi Karl Marx program dc cîntcce din folclorul
au dat dovadă cele mai multe con din raionul Alba a făcut ca nici pînă dic in şedinţele de comitet nxecu- MERIA : Pentru un zîmbet se
nu s-a ţinut cont de necesitatea s-au amenajat spaţii verzi pe o nou şi jocuri populare; 6.07 nin — cinematograful „l. Piulilic
unor execuţii urgente, comitetul e- suprafaţa de 5 000 m p., cfecluîndu-se Dansuri de estradă; 6,45 Marşuri PETROŞANI: Cabotinul — cine
xeculiv a intervenit şi luînd unele lucrări in valoare dc peste 26000 patriotice; 7,30 Sfatul medicului;
măsuri a contribuit la Îmbunătăţi lei. Dicta tn bolile cardio-vascularc; matograful „'Al. Sabia"; Drumul
rea situaţiei. In marea lor majoritate locatarii 8.00 Muzică uşoa/î»; 9,30 Muzică spre chei — cinematograful „7
Jn acţiunea de întreţinere a fon se străduiesc să-şi întreţină în bune populară? 10,30 Muzică de es Noiembrie"; ALBA IULIA . Ce
dului rlc locuinţe un ajutor de sea condiţiuni locuinţele şi să respecte tradă; 11,50 Muzică di n opere; rul n-arc gratii — cinematograful
mă H dau locatarii imobilelor. Co cu strictele normele de convieţuire 12.00 Din muzica popoarelor? „Victoria"; Din nou diminca[ă —
mitetul executiv a folosit largi for socialistă în comun. Pe alocuri însă 12,30 Formalii de muzică uşoară; cinematograful „23 August-'; D-ale
me organizatorice de masă neutru se mai găsesc unii celătcni care nu 13,10 „Tinere talente" — pro carnavalului — Grădina dc vară;
mobilizarea tuturor locatarilor la păstrează cu grijă obiectele de in gram susţinut de elevii Scolii SEBES: Vacaiifă la marc — ci-
păstrarea şi gospodărirea în bune ventar ale apartamentelor. Unele dc muzică din Craiova; 15,46 Me ncniatograful „Progresul"; Pace
condiţiuni a apartamentelor. In acest minere de porţelan sînt rupte, lip lodii populare din Oltenia; 16,15 noului venii — cinematograful „M
sens o rodnică activitate au desfă sesc întrerupătoarele electrice, glo Vorbeşte Moscova !; 17.10 Cvin Sadovcanu"; Secţiunea V-a —- 0-
şurat-o deputaţii Kozalia Sîrbu, Iu- burile abatjourilor sînt sparte. tet penlru cvartet dc coarde cu ncmatograful Grădina dc vară:
liana Horvalh, V’rgil Susan, Virgil Astfel de aspecte sc pot întilni chitară de Luigi Boccherini; 18,00 O RĂSTI E A fosl prietenul mau
Bretoleanu, care au antrenat un în apartamentele locatarilor Matei Melodii vechi in aranjamente — cinematograful „V. RoaitâP;
număr marc de locatari ai imobile Aurel, P. Nîchitoiu, D. Opriş de la noi; 18,30 Lecţia dc limbă en
lor proprietate de stat la diverse blocul D 1 din cvartalul 23 August, gleză; 18,40 Cîntă orchestra dc Duelul — cinematograful „Flacă
acţiuni de întreţinere 5i înfrumuse muzică populară a Filarmonicii ra". HAŢEG: Povestea unei nopţi
ţare a locuinţelor lor. In unele car C.heorghe Lungu şl Nicolae Foro din de stat din Arad; 19,30 Muzică stranii — cinematograful „Popu
tiere cum ar li de pildă cvartalul blocul C, cvartalul Progresul. Din din operete; 19,45 Muzică uşoară lar"; BRAD: Telefonista — cine
23 August, Progresul. Aurel Vlaicu. fericire numărul cetăţenilor care dc Florentin Delmar? 20,40 Cîn- matograful „Steaua rofio"; LO<-
1
grupele de partid şi deputaţii au nu-şi îngrijesc' cu spirit de răspun lece de dragoste si jocuri popu NEA : Divorţ italian — cinemato
iniţiat întrecri patriotice intre loca dere locuinţele este toi' mai mic. lare; 21.15 Jurnalul satelor; 22,25 graful „Minorul"; TEIUS: Rcgolc
tari. Antrenaţi în întrecere socialis Muzică de dans. Ncapolului —> cinematograful „Var
tă cetăţenii de aici au amenajat şi Comitetele de cetăţeni, toii loca Programul II : 10,05 Recoman sile Roailă"; ZLATNA: Cînd
întreţinui spatiile verzi dintre blo tarii vor trebui sa formeze o opinie
curi, an efectuat zugrăveli la apar de masă împotriva celor care nu în dări din program; 10,10 Muzică copacii ci au mari — cinematogra
populară interpretată dc Rodicn
1
tamente. pe rasele scărilor şi di ţeleg să rcspecle cu strictele obli ful „MuncitorulILIA : Mcft.er
verse reparaţii la instalaţiile sani gaţiunile cc le revin pentru ca- fie Bujor si Constantin Bordeanu; la loalc — cinematograful — „Glt
11.00 Muzică din operele; 11,30
tare, de încălzire şi electrice în va Muzică, distractivă; 12,50 Melo Doja’APOLDUL DE SUS: Um
loare de peste 18.000 lei. Pentru lo care locatar să-şi gospodărească- (U dii populare din diferite regiuni bre albe — cinematograful „23
catarii aceslor blocuri, a devenit o grijă apartamentul în care locuieşte. ale tării; 14,35 „Marea" — pro 'August*.
Pnlraprinderea „’/Uitcfrig" din Capitală, /ici se conservă prin frig produse dc origină animală> fi ve preocupare cotidiană întreţine ABEL POPOV1CI gram de muzica uşoară; 16,30
getată. De curînd fabrica a începui' campania dc comorvare a legumelor fi fructelor. rea curăţeniei pe scări şi în apar vicepreşedinte al Coi/iUelulul Solişti şi orchestre de muzică (Jjutetin.
IN FOTOGRAFIE : variere a' liniei de cîntărire din secţia dc sortare a fructelor. tamente Pentru întreţinerea cu re executiv al Sfatului popular populară; 17,00 Melodii dc dra
(Foto AL\ ÎONESCU, Agerprcs) gularitate a curăţeniei, din iniţia al oraşului regional Deva goste; 17.35 Anunţuri, reclame,
muzică; 19.00 Noi Înregistrări da mdeov&Loqie
muzică populară realizate fn stu PENTRU 24 ORE
plicaţiile pnrmte la lucrările efec După încheierea cursurilor a diourile noastre; 19,30 Teatru la
Vreme nestabiU, cu- cerul tem
Despre practica elevilor tuate, rezultatele obţinute la di fost efectuată practica continuă 22.00 Muzică de dans; 24,00 Mu porar noros dupa-amiază. Izolat,
microfon „Bărbierul din Sevilla"/
ferite culturi etc.
de două săptămîni de către toţi
Lucrările practice s-au desfăşu elevii clasei a Vl-a pe loturile di zică de dans. vor cădea ploi sub formă de aveo
rat cu succes şi datorită întoc dactice experimentale, pe tere se, insolite de descărcări electri
ce. Vînt slab pînă la potrivit din
în cadrul obiectului „Agricultura" mirii orarului în aşa fel îneît a- nurile G.A.C. şi ale G.A.S. Astfel, @iiiejua sectorul nord. Temperatura va li
cestea să urmeze imediat după
s-au făcut lucrări de întreţinere
orele teoretice. Spre exemplu, la la cultura mare, la grădina de 5 IULIE 19G3 cuprinşii 2iua înlre 26 şi 30 gra
şcolile din Cut, Răhău, Apold, legume: răritul, pJivitul, prăşitul, DEVA : Noapte necruţătoare — de, iar noaptea între 14 şi 20-
încă de Ia începutul! antrlm* şco didactic" publicat în ziarul fie flora şi tipurile de sol, Ia cinematograful „Patria"; Lanterna grade.
f
lar, cercul' pedagogic al cadrelor ,,Bruunuli soc ialismulln As t feJ, chimic rezultatele preparatelor Miercurea, Cărpiniş după cc la tuioratul şi copilitul roşiilor, pra-
clasa ui Vl-a a fost predată lec
didactice ce predau» „Agriorltu»- confornr indica-ţiilor de speciali folosite în combaterea bolilor şi şila a Il-a Ia cartofi şi muşuroi-
ra" la şcofi'Ie' doini- ranoiow# nostru» tate prmwi'e' prin/ 2iar„ loturile ex dăunătorilor din agricultură, la ţia „Combaterea bolilor şi dău tuJ. O acţiune pe scară largă a «
nătorilor la viţa dc vie" s-a tre
şi-a fciCjciwi'C,. prirv sec re tar mul: perimentale au» cuprins cinci cîm- matematică despre- măsurători, cut imediat la- aplicarea practi fost dusă pentru depistarea şi
1
său şCiirvţtitfîc,. tematica aetîuvvtă»- pmi dbvnonstira'Oive: pomicol', vi- suprafeţe ş.a. că. Elevii, supravegheaţi de pro combaterea gîndacului din Colo
rado pe terenurile cultivate cu I Uzina „¥ictoria“ Că lan |
1
1
ţii» ţinmdl cowtl ca» aceasta să> vi Licoi ,, zootehnic,. Legumicol şi flo- Munca pe lotul didactic experi
nă- cu eficientă fim spvijn-Tioif ca- rico’Tv printre- cete mai bine orga mental s-a desfăşurat organizat, fesor, au preparat o sută litri cartofi in G.AC. şi G.A.S., în fie
dVeldr didactice,. să> îndrume des nizate din' acest punct de vedere în raport cu programa şcolară, zeamă bordeleză Î11 concentraţie care sat şi comună. S au eviden j M
1
făşurarea moartei* acestora hm ca fiind cete- ate şeolaibr dan Pe- solele fiecărui lot, lucrările fiind de I la sută şi apoi. fiecare elev ţiat şcolile din Apold, Miercu
1
drul orelor teoretice şi practice hreş-flii,. ApoL’dkl dfe' Jos, Maercurea, a stropit cîte 5 viţe, prin rotaţie, rea,. Săsciori, Cut, Cărpiniş, Gîr- i organizează un concurs pentru M
efectuate în ordinea urgenţei şi
de Agi'ieuMurăv precurmi şi m ca Cuft),. Că^rpiniŞ', Răhău, A-pold'ul dc cerinţelor specifice planten pe terenul G.AC. bova ş a. înaintea fiecărei lucrări,
drul: practicii! agricoli continue, Su9 Ludoş,. SSsciori şi altele. Pentru munca practică elevii Cu elevii clasei a V-a, cărora elevii au primit explicaţiile nece ocuparea următoarelor posturi: |
r
în funcţie de programa şcolară,, In» orele die practică desfăşura au fost organizaţi pe brigăzi şi li s-a predat lecţia „Lucrările de sare şi au fost îndrumaţi de to âl
întreţinere a cerealelor păioase",
condiţiile locale şi' anotimpul res te' pe Hotuirite- expcTiTnental'e, ca- echipo întocmai ca la G.A.C. Fie varăşii profesori şi cadrele teh 1
!
sa trecut imediat — pe lotul
pectiv. db el'e didactice din raionul Sebeş care solă din lotul didactic avea G.A C. — Ia aplicarea în practică nice din unităţile socialiste pen — 5 posturi în specialitatea de maisfru furnale
r
1
Vorbind despre practica asprii- au= reuşit să verifice şi să adîn- ca responsabil cîte un elev sau a celor învăţate. tru fiecare fa2ă a lucrării, pentru -■ M
1
1
coi&v despre moduri! curm 3-a des ccaseă euntoşti/rtiţele teoretice pri- elevă dintre cei mai buni care Practica continuă eu elevii cla a executa corect lucrările. — t post în specialitatea de maisfru turnătorie. <♦
făşurat ca l’a> şcolile cfîro ra-io.r., m-rte de eteri Ha' cîlasă; să forme trebuia să răspundă dc calitatea sei a Vl-a s-a efectuat, la cele
putemi afirma că îim această d“v- ze l!a aceştia deprinderi d'c muncă lucrărilor efectuate. La lucrările mai multe şcoli, în toamnă şi iar Practica continuă efectuată de
rccfîe' s-atr olbfhrcre o' serie de re- agricolă in di vidarăţi ă; să-i facă să pe sole se lucra pe echipe, prin nă. Au fost prestate lucrări pe elevii claselor V—VI s-a dove i Concursul se va ţine la data de 1
zulicafe fmmoaisc.. cunoască diferite tipuri de sol rotaţie, fiecare elev ajungînd să lotul şcolar şi la G.A.C. ca: re dit a fi un mijloc eficace de con
Trebuie să arătăm că,, m prinwl! Şî» dfifleri'tie plante de cult ură, fa- lucreze pe cele cinci: cî-mpurf. Ma coltat şi sortat cartofi, recoltat solidare a cunoştinţcLor, de for | 28 iulie 1963, orele 9 în uzină. |
rîind .. corvdiuceriilt şeol'ii'or s-au- zefe de creştere ş-r dezvoltare a joritatea loturilor au cîtc un re porumb, extragerea seminţelor de mare a deprinderilor practice a-
1
preocu-pat dwv timp' şi cu o deo- acestora; să ofere elcvrlor mate gistru cu schiţa lotului şt toate roşii, strîngerca seminţelor de gricole şi de educare în spiritul | înscrierile pentru concurs se vor face |
sefoi'Că gri’jiă d e amenajarea lottv- riali didactic fcldrit şî bogat-, fo- lucrările desfăşurate, cu elevii ffori ş.a. In perioada de iarnă oauncii colective.
:
rvldr experimentale. Cadrelor d-i- Cosîtor nu- nuimai la „Agricultu evidenţiaţi în muncă, impresiile au fost amenajate răsadniţe, s-a oş la serviciul de cadre a! uzinei,
ră" ci- şv la celelalte obiecte de
1
1
cfactfee €te „.Agn'ticciftiiiră'' ',. de im» vizitatorilor. Elevii, la rîndul lor, strins zăpadă în juruL pomilor, Prof. ANTONIU ŢURCAŞIt)
învăţământ. Spre exempTu, la
nn-are a.jituiţor la- corrrpai-tJiliwn râu atr carnete pentru practica agri au fost fixate parazăpezi. s-a responsabilul cercului pedagogic | pînă la data de 15 iulie 1963. |
1
rea- acestor lo'fuiirr He-a fîosf artr- botau/ică eleviv au reuşit să cu colă, în care îşi notează diferite controlat starea cerealelor păioa al cadrelor didactice ce predau
cofiiî „Despre organizarea Iota- noască viaţa- plantei, Ia geogra observaţii asupra culturilor, ex se sub zăpadă etc. „Agricultura" — raionul Sebeş * i
