Page 11 - 1963-07
P. 11
Nr. 2649 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
■ga — I——ÎMI
ii sacoşa la piaţă
TOPITORUL NOSTRU
Din primele orc ale dimineţii 51 Numărul lor va creste In curînd cu
pini scara tirziu magazinele si uni încă trei, avînd în vedere apropie Să tot aibă 26 dc ani. Nu e tivilalcn fi comportarea, comuniftii
tăţile dc desfacerea legumelor şi rea sezonului de fructe. înalt, dai bine locul. Poarta mai l-an primit în rîndnrUc lor.
fruclclor sînt vizitate zilnic dc un Totodată s-a căutat ca în rîndul lu lot linifml o şapcă pate pârul cai- Parcă pentru a dovedi că merită
număr marc de cumpărători. In ase laniu. I'a(a-i rotunda, c un zimbet. încrederea cc i-a fost acordată, anul
menea situaţii se puno fiircsc întreba crătorilor să se imprime o atitudine Dindârâtul lentilelor ochelarilor Ic trecui s-a înscris la şcoola tehnică
rea: în cc măsură reuşesc aceste uni nouă fală de muncă. Ei au fost îndru
tăţi să satisfacă cerinţele oamenilor maţi să manifeste o grijă deosebită privesc nişte ochi blînzi. Cind îl de maiftri, curs seral. Acum ziua
priveşti, ai impresia dc lărgime, dc mhiuicflc cu dibăcie cuptorul, iar
muncii? In legătură ou acest lucru, un pentru o aprovizionare cît mai abun spolia, simţi ce-(i spune. Dacă-l rogi scara se afundă in cărfi fi caiete,
redactor al ziarului nostru a avut cu
dentă dc produse. Merită a fi evi ceva, iii îndeplineşte cu cea mai învăţătura îl face parcă mai pu
Iov. Teodor Berghlan, directorul Ofi denţiaţi in această direcţie gestio mare plăcere dorinfa ternic, mai încrezător in viitaiu-i
ciului dc legume şi fructe Hunedoara Vorbele ii curg voioase, au ceva luminos; a căpătat forlc noi, date
0 convorbire. Iată, ce ne-a relatat el. narii Constantin Pclrescu (Deva). din specificul Cup dc slovele cărfii,
— Oficiul dc legume si fructe Hu Constantin Manolachc (Hunedoara), torului fi daco nu Din scrisorile sosite cu care face cup
nedoara arc sarcina să aprovizioneze Marin Potop (Ghelar) şi alţii. l-ai. fii aproape, torul mai ascultă
orasoic Hunedoara. Dcv.ru Simcrin. Măsurile luate în oodrul oficiului ai crede că însufi la redacţie_______ tor.
Călan si centrele muncitoreşti Clic- nostru pentru o mai bună aprovizio cuptorul, plin dc for(ă. i(i vorbefte, Pentru el, ca pentru mul(i alţii,
Iar si Teliuc.. Aici funcţionează o
nare a oamcniilor muncii s-au dove destăinuit!u-şi misIcrele cuvin tul dat e literă 'dc lege. O
rciea de 28 magazine dc desfacere, Hunedorcan e doar din 1033, cind dovadă ? împreună cu tovarăşii săi
rare sînt judicios amplasate în di dit eficace. De Ia începutul anului si a devenit elev al ţcolii profesionale de la cuptor f-a angajat să pro
ferite puncte ale oraşelor pentru a pînă la 25 iunie planul de desfacere dc aici. ucenic in meseria dc o(e- ducă anul acesta o importantă can
asigura o deservire operativă De a fost depăşit eu 690.000 lei. Numai Iar. Dar o(clar parc de mult mai titate dc c(cl special peste plan.
:
sigur Insă că cel mai important lucru în colc 25 zile din luna iunie planul mulţi ani; coci c, afa cum zicem
constă in măsura în care oficiul nos lunar a fost depăşit cu 300 000 lei. In Piuă la 15 iunie produsese, peste
tru reuşeşte să satisfacă cerinţele unt adesea, acasă în meseria lui. angajament, 4S tone.
mereu cresoinde ale celor care intră unităţile noastre sc găsesc din abun IrunlOf a fost in fcoală, franţaf c Si-acum, după ec-l cusioaftefi
în magazine, masa de cumpărători. dentă produse ca varză, fasole verde. acum la cuptor. în. întrecerea cu după fapte, să vt-l prezint pe lo-
In primul rînd cartofi timpurii, flăcările nestinse, pentru a face ca pitnrul nostru după nume: Soleau
trebuie să arătăm conopida. carara- pe rină să curgă mereu, in ţuvoi Vasilc. A fi mai auzit, desigur, vor-
că fală de volumul Convorbire. cu fov. be roşii. castra- gros. olclul incandescent... Munca bindn-sc despre cl. Şî ve(i mai auzi.
;
desfacerilor din vcli si altele. i-a prilejuit o creştere avînta/ă. Ve Asta nn-i numai părerea mea, ci a
anul 1962, sarcinile T. Berghian, directorul Nu s-ar putea nea in uzină cu primăvara pe fufă tuturor celor cmc muncim alături
planului de desfa O.L.F-. Hunedoara spune însă că s-a fi muncea cu plăcere, cu căldură. de cl.
cere din anul aces făcut iotul pentru o Punea inimă in tal ceea cc făcea. NICOLAE AVRÂMESCU
ta au crescut cu aprovizionate din Ca d'â ani in armă a trăit un maistru la otelăria electrică j
19 ia sută. Repartizată pe trimestre, ce în cc mai bună. Unii furnizori evinimeni deosebit: aprcciindn-i ac- a C. S. Hunedoara V
această creştere este progresivă do nu livrează produsele sortale pe ca
la un trimestru la altul. Ce înseamnă* lităţi Luieori cartofii sînt cu pămint
aceasta? Să luăm numai trimestrul' E necesară o activitate mai bogată, mai variată!
111 ac Prin unităţile de rlcsfarcre- iar morcovii vin cu frunze. Si nl si, unii
vor fi puse la dispoziţia oamenilor gestionari ca de pildă tov. Rozcta Bar- Daca stai de vorbă cu oamenii continui şi variate ca prezenta
Mihai Ulică este şeful unei echipe (Te înaintări rapido din sectorul Brădişor ol E. Mi Barza. Nu muncii G38 tone ceapă. 1.758 tone robu din Deva. care nu face o apro din sat, dacă răsfoieşti caietul re, cum sini jurnalele vorbite,
este lună în caro echipa să nu-şi depăşească planul dc înaintare. In iunie minerii şi-au organizat mai bine şii, 637 tone varză. 1750 tone di de evidenţă a manifestărilor cc călătoriile pc hartă, concursu
locul de muncă, folosind din plin timpul dc lucru şi maşinile din dotare, ceea cc a lacul ca la recepţii verse legume (castraveţi, fasole vnr- vizionare reală, finind seama de ce- au. loc la căminul cultural din rile gen ,,Cine ştie ciştigă", se
să înregistreze o depăşire a planului dc excavare dc 20 procente. rin|e. Mai sînt gestionari ca tov. Crisiur, ajungi la concluzia că
de mazăre ele.), 1.368 tone cor toi i rile literare, simpozioanele etc. ?
timpurii §i multe alte produse Pală Carol Laoalos (Hunedoara), Ioan Ghi- aici,. în ultima vreme, activita Dc ce nu sc acordă atenţia cu
de aceeaşi perioadă o anului trecut toaioa (Călan), Ion BMtoc (Hunedoa tea. desfăşurată este sub nivelul venită organizării activităţilor în
Există condiţii pentru realizarea se* vor pune în vinzar.e în plus cu ra) oare nu au întotdeauna o atitu posibilităţilor, a forţelor cultu aer liber? Răspunsul la aceste
întrebări este următorul : insu
rale existente în localitate. Iată,
1.158 tone diverse legume 180 tone
1 varză. 158 tone rădăcinoase. 729 tono dine corespunzătoare faţă dc cumpă spic exemplu, în luna mai (ci ficienta preocupare de care dă
rători. Dc asemenea sînt unele pe
roşii si altele. rioade cind aprovizionarea magazine tăm această lună deoarece evi dovadă faţă dc astfel de pro
integrală a planului sporite au fost. luate în cadrul ofi-. lor nu se face conform graficelor. denţa pe luna iunie lipseşte!?) bleme conducerea căminului cul
Penlru realizarea acestor sarcini
la căminul cultural au fost pre
tural (director iov. Ajtay Zoi-
riului dc legume si fructe din Hune Pâră îndoială că aceste deficiente zentate- 4 informări politice, 4 tan).
întreprinderea forestieră din şi condiţiile grele de muncă exis mente s-au exploatat din secto doara o seric de măsuri privind apro si neajunsuri sini in atent i-a noastră conferinţe şi a fost organizată o La căminul cultural din Cris
joic de tineret. In luna ante
iur există depline posibilităţi
Sebeş este una din unităţile tente la începutul anului, la sfîr- rul Oaşa-Tău în condiţiuni iden vizionarea si desfacerea. şi căutăm su le lichidăm. întregul co rioară situaţia se petrece asemă pentru o activitate mai bogată,
D.R.E.F. Deva cu o veche tradiţie şitul trimestrului I la sortimentul tice de fasonat şi transport. Dar Astfel. încă din timp. tinind sca lectiv din cadrul O.L.F. Hunedoara nător. Cit; despre activităţile în mai variată, apropiată de pre
in exploatarea şi prelucrarea ma buşteni dc răşinoase pentru ga sortimentul buşteni de răşinoase ma dc cerinţele oamenilor muncii, este hotărit să muncească tn asa fel aci liber. la. locul de muncă al ocupările cele mai actuale ale
sei lemnoase. însăşi configuraţia ter planul a fost depăşit cu 2.201 pentru gater are o, valoare mai OLE a încheiat contracte- dc li colectiviştilor, acestea au fost
geografică a munţilor, numărul m.c. La cherestea însă s-a înre marc decît lemnul pentru mină 1 vrări de legume zarzavaturi si fruc Incit pe pieţele oraşelor cc Ie de neglijate. Care este motivul stă colectiviştilor. Comitetul comu
mic de specii exploatate şi pluti gistrat o ncrealizarc de 816 m.c. Este destul dc rău că organizaţia te cu unităţile cooperaţiei de con servim, să se găsească in permanenlă na! de partid va trebui sa ia
rea pc rîul Sebeşului înleznesc Care să fie pricina ? De dala de partid şi conducerea tchnico- sum din regiunile Oltenia $i Banat o abundentă de produse agroali- rii de lucruri relatate ? Dc cc măsurile necesare pentru ca, în
desfăşurarea unei bune activi aceasia răspunderea şi vina se adminislrativă şi-au concentrat cit si cu Trustul Gostat si o, serie mentare, de bună calitate, care să nu se organizează la căminul cel mai scurt limp, aceste po
tăţi de producţie în tot cursul Împarte. I.F. Orăştie şi I.F. Haţeg eforturile unilateral, militînd mai rle gospodării agricole colective din satisfacă cerinţele oamenilor muncii cultural în această perioadă ac sibilităţi sa fie folosite cu ma
anului. nu au livrat I.F.-ului din Sebeş, mult pentru depăşirea planului regiunea noastră Ca o măsură nouă tivităţi interesante, bogate în ximum dc eficienţă. V. chiş
In afară dc aceste condiţii na conform contractului, 4.132 m c. la sortimentele cu preţ mai ridi trebuie amintită trecerea In aprovizio
turale, întreprinderea a fost în cat, lipsind pe mineri de o în
zestrată cu un număr mare dc semnată cantitate de masă lem narea directă de Ta unîtălile furni Sortatonif lonn Patru, de la laminorul de 450 mm — linia fina — al C.S. Hunedoara,
mecanisme şi utilaje de înaltă La I.F. Sebeş noasă. zoare La secţia Deva a G.A.S. Bîrcea dovedeşte neglijentă in îndeplinirea sarcinilor dc producţie. Părăseşte deseori locul dc muncă,
productivitate cum sînt fumcula- O altă deficienţă care influen de pildă penlru o dirijare mai rapidă doarme in. timpul serviciului fi are o comportate nclovărăşcască jatâ dc colegii lui dc munca.
rclc Wissen şi Mîncciu, fierăstraie ţează mult nerealizarea planului a legumelor, s-a trecut la receptio*
mecanice etc. Multe din aceste buşteni de răşinoase pentru ga pc sortimente este volumul marc narea produselor direct de la gr.ădh
utilaje au fost puse în funcţiune ter, cantitate din care se puteau de producţie neterminaiă. In
mai repede de cîi se prevedea. confecţiona circa 2.800 m.c. che prezent pc o lungime de 70 km nfi, de unde sînt trimise la depozite
Prin urmare colectivul I. F. restea. Nu este mai puţin adevă de pc Valea Sebeşului se găsesc si unilăti, Penlru unităţile do desfa
Sebeş a beneficiat anul acesta de rat că au existat perioade de imobilizaţi circa 20.000 m.c. cere mai mari: cum. sînt magazinul
condiţiile necesare îndeplinirii timp în caic galerele au funcţio buşteni de răşinoase. nr. 23 Deva., (.gestionar Constantin
exemplare a sarcinilor dc plan. nat cu intermitenţă si cînd în Este adevărat că prin măsurile Pelrcscu] si nr.. I Hunedoara, (.g.esl-jOf
Din păcate realizările primelor depozit buştenii aşteptau să fie luate dc curînd de către organi
cinci luni nu sînt pc măsura po prelucraţi. zaţia dc partid: şi- conducerea nar Constantin M.anolache). produsele
sibilităţilor existente şi a expe Prin urmare lipsa de buşteni ichnico-adminisl-rativă a. între . sini: dirijate direct, dc la grădini, fără:
rienţei valoroase dobîndite dc cu care gncearcă să sc justifice prinderii. unele deficienţe inter a mai Irorc prin. depoz/ite. De ase-
acest colectiv în anii din urmă. l. F. Sebeş, nu este întru lotul o ne au fost înlăturate; Va trebui: menea cu ajutorul parcului a.ulo de
In perioada la care ne referim, cauză obiectivă. De altfel în lu însă să fie sporit- si mai' rrmlfr coco dispunem. s a: reuşit ca unjlălile
planul producţiei globale şi nile aprilie şi mai, cînd deşi a numărul muncitorilor cluţ la pili r
marfă ma fost îndeplinit decît în existat o aprovizionare mai rit ţi re pentru ca buştenii fasonaţi-: poată fi aprovizionate zilnic, unele
proporţie dc 92,8 la sută şi mică cu buşteni de răşinoase, la să ajungă în, cel mai scurt: timp* , din ele. de cMe două. ori: pa- zi. (/Jimj-.
respectiv 87.63 la sută. Cauzele producţia de cherestea s-a înre în depozit. Planul întocmit penr- ne-:(a si seara);. Aprovizionarea zii- j
care au dus la această serioasă gistrat un minus de 3 441 m.c. tru realizarea, sarcinilor ne luna mcA sc face. pe l>aza unui grafic, in. J
rămînerc sub plan sînt multe. In Ţinerea în reparaţie a unui ga în curs şi recuperarea, minusuri raport cu coeficientul de plan nl: fie- j
cca mai mare parte însă ele îşi ter de Ia 15 aprilie la 1 iunie, mai lor înrcaîstroie în, lunile anterioa
găsesc explicaţia în exploatarea mult cu 15 zile peste timpul pla re este bum El va trebui: însă în , ră;ci unilăti;. Toi ca o măsură; privind
neraţionala a utilajelor şi meca nificat, a determinat nemijlocit soţit dc un control sistematic si b uia aprovizionare trebuie amintit
nismelor din dotare. nerealizarea planului de che permanent. îmbunătăţiri sc mai faptul că programul unităţilor din
In afară de fierăstraiele mecani restea. not aduce şi. sistemului dc orca- Hunedoara şi Deva a. fost asifeJ eşa
ce ..Drujba", la nici unul din cele Paralel cu aceasta. în activita niz.arc si repartizare a utilajelor lonat incit *3, fie in permanenţă des
lalte grupe de utilaje indicii de tea de producţie a întreprinderii .şi mecanismelor nc sectoare,
utilizare n-au fost realizaţi. Zile au avut loc şi alte fenomene ne ovmdu-sc în vc<Vrc maximum de chise una sau două. mai ales în '
de-a rîndul funicularul Mîncciu gative. Aşa bunăoară în timp ce eficienţă a acestora punctele cu flux mai mare.
dîn punctul Balele a staţionat la sortimentul buşteni dc răşî- Măsurile luate pînă acum şi !i| nlonlîa noastră a stat si lărgirea
din cauza deselor defecţiuni. noase pentru gater I.F. Sebeş şi-a bot'ărîrcfi ''electivului dc a munci relelei dc deslacere De- exemplu, in J
Asemenea întreruperi au avut loc realizat sistematic planul lună de cit mai bine nc îndreptăţesc să oraşul Deva se va deschide nu peste
şi la alte utilaje şi mecanisme lună. avînd pc 5 luni o depăşire credem \ *n snjrTi vreme minu nnill limp în noul centru, un magazin
datorită faptului că ele nu fost de 2.455 m.c., la sortimentul sul va fi recuperat., iar pînă la
încredinţate unor oameni cu o lemn de răşinoase pentru mină finele anului sc vor realiza şi modern de prezentare si desfacere si
slabă pregătire profesională. s-a înregistrat un minus de 4.551 angajamentele. o piaileLă. In oraşele Deva $i Hune I. PATRU: — Ce au oare ăştia cu mine de mă Lot critică ? N,u. văd că cu nu le zic nimic, şi-i Iar,
Cu toate calamităţile naturale m. e. Subliniem că ambele sorti T. SEBASTIAN doara au. lo>i deschise încă 4 tonele în pace să se descurce singuri ?,!.
■ »■■■■, mînnimţi isNmv
Creşterea productivităţii muncii în privinţa stabilirii unor scheme de tov. Popa Cornel, Andrcescu Angcia. pun2ăloare pentru mobilizarea tuturor
pedorare şi puşcare a găurilor.
Pus Viorel si Zăvoianu Maxim car© brigăzilor dc mineri dc a-si lua an
Ţinîud cont de propunerile făcute dc «1 studiat posibilităţile de creştere
gajamente concrete în lumina Direc
călr-e organizaţiile dc bază din sec a produclivitălii muncii a pro tivelor C.C. al P;M R., privind cri
teriile principale ale întrecerii so
pus să se pună in valoare unele
torul de investiţii, sectorul I. II şi
în atenţia organizaţiei noastre de partid secţia auto comitetul de partid a rezerve interne Printre* jiropwm.vile cialiste. In urma acestor măsuri, rc-
recomandat conducerii exploatării
făcu Ir o (ost si aceea de a se face
unele măsuri ce trebuiau să fie lna.le o redistribuire a personalului cali •/.uitatele obţinute de brigăzi au fost
mult mai bune. In abatajele din sub
pentru îmbunătăţirea activităţii econo ficai, in special la atelierele de în teran au fost oblmule in ultima vre
Colectivul Exploatării miniere Te decît ce-l planificat Analizîndu-se a- făcute de comilclul dc partid, toa funclionare cum sint:. material sufi mice Astfel, la lucrările de investi treţinere si reparaţii, unde nivelul
liuc, sub îndrumarea comitetului de mănuntil necesităţile fiecărui loc de te organizaţiile dc bază din sectoa cient, granulate corespunzătoare şi ţii au fost repartizate cadre cores de calificare era scăzut si din această me randamente de 4.0 tone pe post.
fală dc 3.9 tone pc post cit a fost
partid, a dat o atentie deosebită muncă, s-au 6tabi]U sarcini concrete rele de producţie au analizat aseme amenajarea vetrei abatajului. In ur punzătoare care să conducă cu com cauză reparaţiile nu se făceau în rca-lîznl in trimestrul I. îar la abata
creşterii productivităţii muncii. în vederea îmbunătăţirii activităţii nea probleme. Asllel, organizaţia d.e ma hoiărîri-lor şi măsurilor întreprin petentă activitatea tehnică-organiza- termen si nici în mod corespunzător jele din carieră de 8,40 t/posţ faţă de
In lumina sarcinilor cc nc reveneau muncitorilor auxiliari şi- folosirea ju bază din sectorul II mină. analizlnd se. productivilalea muncii, la abata torică a sectorului Conducerea di Redistribuirea personalului calificai 7.15 tone pc post Crc6loreo randa
şi pe baza propunerilor făcute, mă dicioasă a timpului de lucru de că tn adunare generală deschisă cau jele mecanizate a crescut, dc la 4.15 rectă a lucrărilor a fost de ase/nenen cît si încadrarea, celor necalilicati la mentelor în abataje a influenţai si
surile luale pe linie tchnico-adminis- tre aceştia. Aceasta a făcut să se zele ncindepliniTii planului de pro- tone pe post la 5,0 tone pe post. Creş încredinţată inginerului Andrcescu cursuri de calificare, a făcut să asupra randamentelor pc exploatare,
Iralivă in cursul acestui an au fost asigure un raport mai just dintre duclie şi a prodwotivilălii muncii pe terea productivităţii muncii pe post Dan. care ajutat de către biroul or crească nivelul profesional in ateliere realizîndu-se în luna mai 1.77 -tone
îndreptate în primul rind spre fo muncitorii de bazo si cei auxi-liarl. prima lună a anului, a tras conclu a contribuit în mare măsură la de ganizaţiei de bază a reuşit să organi ceea cc a avut ca rezultat îmbunătă pc post fată de 1.06 tone pe post cit
losirea mai judicioasă a maşinilor. zia că aceasta se daloreşte In mare păşirea planului productivităţii mun zeze activitatea acestui sector pc ţirea calităţii reparaţiilor. O altă pro s-a obţinut în medie în lunile pre
Astfel la excavatoarele din carieră muncitorii deveniţi disponibili, fiind măsură nefolosirii maşinilor de Incăr- cii şi a planului de producţie, baza unor grafice de lucru. re20:l* punere a fost punerea în funcţiune cedente
Organizaţia de bază de la sectorul
productivitatea orară a crescut faţă »,oocooooo ooooooonoooooooo oooooooo 000000000000000& oocoooonoooocooo oooooooooooeooi» oooooooocooooooo, Comitelui de partid consideră în*ă
vindu-sc astfel problemele sesizate în a unor utilaje care staţionau de mult
de aceeaşi perioadă a anului trecut I mină a analizai de asemenea in lectură cu conducerea şi îndrumarea timp şi du.pă, care sc plăteau amorti eă nu a făcut lotul pentru c se asi
adunarea generală cauzele neîndepli-
cu peste 21 la sulă. iar parcul de DIN EXPERIENŢA ORGANIZAŢIILOR DE PARTID, j ntrii indicatorului productivităţii concretă a lucrărilor, aprovizionarea zări de zeci dc mii de lei. De marc gura un ritm mai rapid creşterii pro-
maşini auto a fost utilizat înlr*o pro* IN CONDUCEREA ECONOMIEI muncii. Şi aici comuniştii ou arătat cu vagonele şi cu materialele ne importantă pentru creşterea producti ductivilâlii muncii. In secţiile şi sec
porţie mult mai mare. In subteran a că numărul muncitorilor auxiliari cesare. Datorită îmbunătăţirilor adu vităţii muncii şi reducerea preţului toarele exploatării mai există încă
se s-a reuşit ca in luna mai să se
fost extinsa mecanizarea la lucrări OOOOOOC 0 OOOOOOCC OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO OOOOOOOO 13000000 COOOOpOO oooooooo ooooeoooooooooooj rezerve interne care puse în vajoare
de cost CvSto şi studiul făcut de un
este mai mare decît cel planificat, că
le de încărcare şi transport în aba trecuţi la lucrăriile de bază ale pro cat si a screpcrclor la întreaga lor aceştia nu sini repartizaţi proporţional oblînă o avansare medic de 60 m l./ alt colectiv în frunte cu tov. Humă pot contribui la creşterea necontenit
taje şi au fost introduse noi maşini ducţiei. capacitate, slabei preocupări fată de pe locurile de muncă. Din dezbate front si lună în galerii si de 30 m.l. Ioan, inginerul şef aJ exploatării, care a produclivitălii. Nn în suficientă mă
cu productivitate ridicată cum sînt: Pentru asigurarea procesului de întreţinerea utilajelor. Pe baza an*u rile care au avut loc a reieşit că sec tn suitori. De asemenea conducerea a propus înlocuirea transportului sură toate org^nizaU^c dc partid sî
perforatoare BU-1 cu viteză mare de producţie cu cadre au fost organi lizei şi propunerilor făcute, adu torul poate să se încadreze In efec sectorului I — mina centrală si a C.F.I. a minereului la uzina „Victoria" comitetele sindicatului desfăşoară o
perforare, maşini de încărcat şi sere- zate cursuri de caJiiicare pentru mi narea generală a cerut condur tivul planificat. Astfel, adunarea ge secţiei auto a fost îneredintaiâ co Călan, cu transport auto. Această activitate de mobilizare n tuturor
pere. dindu-sc in acelaşi timp o im neri, ajutori mineri, ma^inişli penlru cerii sectorului să organizeze nerală a recomandat conducerii sec muniştilor Pozinărea Ioan si Căta propunere care a fost aplicată, adu
portantă deosebită creşterii indicilor masinî'le de încărcat şi perforatoare. o echipă de lăcătuşi oare să se torului să facă o nouă redistribuire Plorln. ce economii E. M. Teliuo de peste muncitorilor penlru folosirea deplină
de utilizare a maşinilor existente. Penlru ridicarea nivelului profesional ocupe în mod special de întreţinerea a muncitorilor auxiliari. In urma aces Comitetul de partid a recomandat 2 milioane lei anual si o creştere a capacilălîi (Ic producţie, organiza
Creşterea indicilor de utilizare a ma al maiştrilor au fost predate acestora acestor maşini. De asemenea a rer tei măsuri ei au fost repartizaţi în organizaţiilor de bază să se discute a productjvi-tătii muncii pe exploa rea maî superioară a locurilor de
şinilor şi ogrcgalelor s-a realizat în lecţii legate de activitatea practică comandai să fie repartizau anumiţi alte sectoare productive. tn cercurile de Invătămînt despre Im tare de peste 6 la sută. muncă, ajutorarea brigăzilor rămase
mare parte datorită unei mai bune şi de problemele ichmco-economice muncitori care cunosc modul de SL organizaţia de bază din secto portanta creşterii productivităţii mun O atenţie deosebită a acordai co tn virmă penlru n sc ridica la nivelul
organizări a muncii a întreţinerii ale sectoarelor şi ale exploatării. lunclionajc a acestora, pentru a se rul de investiţii a analizat cauzele cii şi despre căile dc sporire a aceste mitetul de partid întăririi disciplinei
In eondilmm bune şi a creşterii ca O dală cu măsurile organizatorice obţine maximal de randament la în unor greutăţi, care du făcut ca in ia. Astfel, în cercurile de economie în munco, avînd în vedere că nu celor evidenţiate. De aceea alcntia
lificării muncitorilor în ceea cc pri luate de către conducerea exploatării, cărcarea şi transportul minereului io primele luni ale anului să se înre concretă si In cercurile cu minerU. mai în tr-imeslrul I al acestui an prin noastră va fi îndreptată si în viitor
veşte manevrarea acestor maşini. comitetul de partid a desfăşurat o abatajele respective. Comuniştii Dă* gistreze nercalizări serioase la pla au fost dezbătute pe larg aceste te eliminarea absentelor de la serviciu asupra rezolvării problemelor care
Creşterea produclivitălii muncii n largă activitate polilică, îndrumind udă Nicolae. Tomoaie luliu, l-van nul de deschideri şl pregătiri. In cu- me. De asemenea, comitetul de se mai putea realiza o producţie de pot contribui la creşterea producti
mai fost influenţată şi de aJli factori organizaţiile de partid să acorde o Gheorghe şi lomlă Gheorghe oare vintul lor comuniştii din acest sector partid a constituit, colective formate 1.400 tone minereu. vităţii muncii si sinlcm siguri că vom
cum au fost: îmbunătăţirea activită deosebită atenţie activităţii minerilor condue brigăzile de mineri de Ja aba au arătat că nu se acordă sprijin din ingineri si tehnicieni care au pri Comitetul de partid analizînd acti obţine realizări si mai frumoase.
ţii dc normare si in special planifi şi să anail-izeze în adunări generale tajele mecanizate s-au angajat să tuficienl brigăzilor, acestea nu sînt mit sarcina să studieze posibilităţii© vitatea comitetului sindicatului pri
carea judicioasă a efectivelor auxi posibilităţile de creştere a producti sprijine ridicarea calificării muncito aprovizionate cu materiale şi vago- de creştere a producţiei, a producti vind organizarea întrecerii socialiste PETRD 8ARBU
liare. La începutul anului numărul vităţii muncii în sectoarele respec ri,lor care lucrează la acesle maşini nele goale, iar îndrumarea tehnică vităţii muncii şi de reducerea preţu şi a. consfătuirilor dc producţie, a secretar al Comitetului de partid
muncitorilor auxiliari era mai mare tive. Ţmind cont de recoiaandărîle şi să asigure condiţii pentju buna a lucrărilor lasă de dorit, In special lui de cost. Colectivul format din recomandat măsurile cele mai corcs- E.M. Tcliuc