Page 12 - 1963-07
P. 12
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2649
Primele impresii ale studenţilor
ULTIMELE $TI01 * ULTIMELE ŞTIPI * ULTIMELE $TIP» » ULTIMELE $TlQl * ULTIMELE ŞTLTH
americani care vizitează Cuba
HAVANA 3 (Agerpres). — americană ou privire la situaţia din
Grupul studenţilor americani, care. Cuba". Studentul american Raymond
Ia invitaţia Federaţiei studenţilor din Smith a declarat: „Stnt foarte im
Cuba, a sosit la 30 iunie la Havana, presionat. îmi place foarte mull ceea
a împărtăşit primele impresii culese ce văd... Cred că vizita acestui grup
în cadrul unor declaraţii făcute postu de studenţi va contribui la îmbunătă
lui de radio Havana. ţirea relaţiilor dintre S.lf.A. şi Cuba
Anton Anatole de la Colegiul de şl că într-o zi noi ne vom putea re
R. P. Mongolă cere dezbateri la O. N. U. Un raport edificator stat din New York a declarat: „Stnt găsi uniţi ca fraţii intr-o lume a păcii
Conferinţa internaţională toarte impresionat de oede văzute şi şi a fericirii". Potrivit agenţiei France
pentru problemele în problema războiului de genocid din Irak despre situata din Aden m-ara putut convinge cit de falsă este Presse, un purtător de cuvînt al De-
instrucţiei publice ULAN BATOR 3 (Agerpres). — uraentă. Sorisoarea este Insolită de care tn favoarea unirii lor cu Ye Imaginea Oubel prezentată de presa parlamentuilui de Stat al S.U.A. a
americană". „Impresiile noastre — a declarat la 1 Iulie că, la Înapoierea
Agenţia Monţame anunţă că mi o notă explicativă in care se subli NEW YORK 3 (Agerpres). — arătat Jose Marpa Luna, student de lor In tară, tuturor acestor student!
GENEVA 3 (Agerpres). — La 3 iulie, subcomitetul desemnai menul, iar populaţia protestează îm
nistrul afacerilor externe ai R. P. niază că guvernul R. P. Mongole con origină portoricană, — sini complet Ic vor fi retrase paşapoartele de călă
La eonferinla irternalională pen Mongole. M. Dughersuren. a transmis sideră că represiunile militare dez de Comitetul O.N.U. pentru aplica potriva menţinerii bazei militare diferite de ceea ce am citit în presa
tru problemele inslrucliei publice secretarului general al Organizaţiei lănţuie de guvernul irakian împotri rea declaraţiei cu privire la acorda engleze, împotriva legilor represive torie şi ei vor fi daţi tn judecată.
se desfăşoară diseulii pe mirgiuea Naţiunilor Uruite, U Thant. o sorisoa- va populaţiei kurde constituie „o rea independentei ţărilor şi popoa şi a metodelor poliţieneşti. Din
rezoluţiei privind excluderea ime rc în rare. din Însărcinarea guvernu politică de qenocid incompatibilă cu relor coloniale să cerceteze situaţia această cauză, subliniază raportul, Convocarea unui Congres al unităţii sindicale
diată de la conferir.U a delegaţiei lui R. P. Mongole, cere înciuderea Charta O.N.U. si condamnată de În din Aden a dat publicităţii un ra prezenta reprezentanţilor O.N.U. In
portugheze al cărei guvern refuză pe ordinea de zi preliminară a celei treaga omenire". Nota explicativă port cu privire la concluziile vizite Aden este urgent necesară. în America Latină
să acorde libertate poporului ango de-a 10-a sesiuni a Adunării Gene cuprinde un proiect de rezoluţie tn lor efectuate de membrii săi, tn Membrii subcomitetului cer să se
lez. Reprezentanţii ţărilor africane, rale a ONU. a punctului -despre cursul lunii iunie tntr-o serie de ţări acorde populaţiei din Aden şi dm- LA PAZ 3 (Agerpres). — naturale ale fiecărei ţări latino-
care au prezentat această rezoluţie, politica de genocid a guvernului această problemă pe care guvernul din Africa şl Orientul mijlociu pen celelalle teritorii din cadrul Fede In capitala Boliviei La-Paz a avut americane, pentru preturi echitabila
au subliniat in cuvintările lor că Republicii Irak împotriva poporului R.P. Mongole îl propune spre discu tru a se documenta asupra situaţiei raţiei. dreptul la autodeterminare. loc o conferinţă a Comitetului sin Ia materiile prime de export.
menţinerea dominaţiei coloniale in kurd", ca o problemă Importantă si tarea Adunării Generale a O.N.U. din Aden şl Federaţia Arabiel de Raportul cere, de asemenea, dizol dical de coordonare ol oamenilor Comitetul a adoptat de asemenea
Angola nu numai că reprezintă o sud. varea organelor legislative actuale muncii din America Latină. hotărirea de a convoca un Congres
încălcare grosolană a declantiei După cum se ştie, autorităţile en şl organizarea cit mai curînd posi Comitetul a adresai tuturor oame al unităţii sindicale tn America Lati
Comunicatul cartierului general
O.N.U. cu privire la drepturile omu gleze nu au permis Intrarea mem bil a unor alegeri generale pe baza nilor muncii din America Latină che nă şi a aprobat ordinea de zi a
lui, dar şi o piedică pentru dezvol brilor subcomitetului O.N.U. in votului universal. Aceste alegeri tre marea să creeze un front de luplă acestui congres, care va avea loc tn
pentru satisfacerea revendicărilor lor
această tară a cărei populaţie este al iurtelor patriotice Kurde aceste teritorii. De aceea, el au fost buie să aibă loc Înainte de obţine sociale, pentru apărarea bogăţiilor Brazilia în Ianuarie 1964.
tarea învătămîntului şi culturii in
rea Indeperdenţel. Se recomandă, de
aproape in întregime analfabetă. nevoiţi să viziteze o serie de tari asemenea, iniţierea imediată a unor
ca Yemen. R A.U.. Arabia Saudită,
PARIS 3 (Agerpres). — Totodată, în comunicat sc arată că
La conferinţă, colonialiştii portu In legătură cu operaţiunile militare In ultimele două săplămîni s-au des Irak, unde au avut convorbiri cu re tratative tn cadrul cărora urmează Evenimentele din Guyana Britanică
ghezi şi-au găsit apărători în per prezentanţi ai partidelor şi ai altor să se discute problemele privind
pe care guvernul irakian le desfăşoa făşurat lupte grele tn regiunile Kir-
soana delegaţilor S.U.A., Angliei, ră impotriva partizanilor kurzi, re kuk, Soleimania, Salah El Din, Zakho organizaţii din Aden asupra situa acordarea independenţei acestor te GEORGETOWN 3 (Agerpres). — glez, precum şl a altor clădiri ofi
Franţei, Spaniei, Belgiei, Germaniei prezentanţa mişcării kurde la Paris a şi Spilk. In cursul acestor operaţiuni ţiei din această legiune. Federaţia ritorii. Raportul recomandă abroga Agenţiile occidentale de presă re ciate. In duda acestor Incidente,
occidentale şi al unor altor ţări. da> publicităţii la 3 iulie un comuni trupele guvernamentale au suferit Arabiei de sud din care fac parte rea legilor care îngrădesc libertatea latează că situaţia din Guyana Bri scrie France Presse, continuă tra
cai al cartierului general al tortelor mari pierderi care se dlrează la tonte teritoriile din această regiune publică, eliberarea deţinuţilor poli tanică continuă să se menţină în tativele intre reprezentanţii guver
Delegaţii Marocului, Nigeriei, Tu reprezintă „o unitate artificială im cordată, bande de huligan), aflate in nului şi al Consiliului sindicatelor,
patriotic kurde. 1.340 răniţi şl 720 prizonieri, au fost,
nisiei şi Jamaicăi au vorbit su‘ in pusă şi guvernată după prevederi tici. încetarea acţiunilor represive slujba elementelor colonialiste, pu- organizaţie controlată de elemente
După cum relatează Agen|ia France de asemenea, capturate 20 dc maşini
dignare despre politica autorităţilor Pressc, In comunicat se subliniază că blindate, 164 de mitraliere. 9 morlie- care asigură controlul Marii Bri şl acordarea dreptului de a se în nînd la cale noi atentate şl tulbu de dreapta, in vederea realizării
portugheze. In ultimul limp forţele kurde au re, 1.000 de arme şi 80 de pistoale tanii". In aceste teritorii, se consta toarce în tară a tuturor persoanelor rări. Potrivit agenţiei Reuter, la 2 unul acord care să ducă la Înceta
Propunerea ţărilor africane a fost dobortl, In legiunea Bamerni (Moşul), automate. tă tn raport, există o puternică miş aflate în exil. Iulie, sabotori au încercat să Incen rea grevei din ţară.
dieze palatul guvernamental din
trei avioane apar(lnlnd forţelor ar Comunicatul arală fn continuare Referindu-se la evenimentele din
sprijinită de reprezentanţii R.P: Ro- Georgetown, clădire care fusese di
mate Irakiene şt un avion sirian. Alte că tn cursul bombardamentelor eîec- Guyana Britanică şi la încercările
mlne, R P, Polone, R.S.F. Iugoslave. trei avioane au fost doborlte In luate de lorţele aeriene guvernamen Sesiunea Consiliului Economic namitată tn urmă cu o săptămînă. elementelor reacţie rare de a răs
U.R.S.S, apropiere de Khanakln, * tale tn regiunile Gall-AII-Bak, Harirc, In aceeaşi zl, după cura transmite turna guvernul progresist condus de
Shaikhan, Zawite, Manguez şl Biara şi Social al O.N.U. agenţia France Presse, la George- Cheddy Jagan, ziarul „Venezolano",
au fost distruse 167 de localităţi. towa precum şt tn alte citcva loca care apare la Caracas, scrie că în
Camerunul a hotărît să rupă toate relaţiile După cum menţionează agenţia GENEVA 3 (Agerpres). — Consiliu) va elabora planurile pre lităţi s-au produs ciocniri înlre lo aceste acţiuni sînt amestecate gu
cu Portugalia şi Republica Sud-Africană France Presse, pentru prima oară La 2 iulie la Geneva şi-a început gătitoare în vederea Conferinţei cuitorii de origină africană şi In vernele Stolelor Unite şi Marii Bri
diană în cursul cărora aproape 100
tanii. Ziarul subliniază că cercurile
fnlr-un comunicai oficial se menţio lucrările sesiunea Consiliului Econo
YAAOUNDE 3 (Agerpres). — turile maritime şl aeroporturile Ca mic şi Social al O.N.U. Această se mondiale pentru comerţ si dezvoltare, de persoane au fost rănite. Politia Imperialiste încearcă să creeze greu
Intr-o conferinţă de presă, pre merunului, rupe relaţiile diplomatice nează prezenţa trupelor siriene în siune care va dura o lună are ca care va avea loc anul viitor. De ase a Intervenit cu grenade cu gaze la tăţi guvernului Jagan, care a obţi
şedintele Republicii Camerun. Ah- cu cele două ţări. acţiunile militare desfăşurate de gu obiectiv principal discutarea proble crimogene şi a operat arestări. Ace nut majoritatea la alegerile orga
madou Ahidjo, a declarai la 2 iulie Guvernul Camerunului a recurs la vernul Irakian impotriva minorităţii melor privind ţările in curs de dez menea, va trece tn revistă situaţia eaşi agenţie relatează că trupe bri nizate in anul 1961, urmărind să
că ţara sa rupe orice legături co aceste măsuri fiind călăuzii de ho- kurde. voltare. economică şi socială din lume. tanice patrulează pe străzile capita menţină regimul colonial şl să ami
merciale cu Republica Sud-Africană lei Guyanel Britanice şl au ocupat ne data acordării independentei Gu
şi ai Portugalia, interzice navelor şl tăririle conftrlnţeî din tuna mal de poziţii tn jurul clădirii parlamentu
avioanelor Republicii Sud-Afrlcanc la Addls-Abeba a conducătorilor sta lui. a reşedinţei guvernatorului en yanel Britanice.
şl ale Portugaliei să Inlre (n por telor africane Independente.
Camera Deputaţilor din Chile a adoptat
Federaţia Rhodesiei şi Nyassalandului „legea căluş"
va fi dizolvată la sfîrşitul acestui an SANTIAGO DE CHILE 3 (Agerpres). In timpul şedinţei. în fala clădirii
In ciuda protestelor opiniei publice, parlamentului chilian au avut inc
VICTORIA FALLS 3 (Agerpres). —de colonialiştii englezi cu zece ani tn
La 3 iulie a luat sfirşit conferinţa urmă, să aibă loc la 31 decembrie Camera Deputaţilor a Republicii demonstraţii de protest la care
consacrată problemei dezmembrării 1963. In următoarele şase luni. pre Chile a adoptat legea cu privire la participat un mare număr de studenli
Federaţiei Rhodesiei şi Nyassalandu- cizează comunicatul, vor fi fnlre- restrlngerea libertăţii presei, cu dc la Inslilntiil de ziaristică al Uni
lui. Lucrările ei au avut loc in locali prinse măsuri perrtru transferarea pu noscută tn această ţară sub denumi versităţii din Santiago de Chile.
rea de „legea căluş". Agenţiile de
tatea Victoria FaJls din Rhodesia de terii deţinute de guvernul federal Demonstranţii an pătruns pînă în
sud şi au durat G zile. Au luat parte guvernelor fiecărui teritoriu care a presă relatează că în timpul dezbate coridoarele Camerei Deputaţilor un
reprezentanţi ai guvernului englez, intrat în componenta federaţiei. Pinfi rilor în Cameră, numeroşi deputaţi de au scandat: „Jos legea arbitrară":
ai guvernului federaţiei, ai guverne la 31 decembrie vor fl rezolvate pro reprezentind Frontul popular de acţiu
lor Rhodesiei de sud şi Rhodesiei de bleme de importantă genwală care ne şi partidul orestin democrat au împotriva „legii căluş" s-au pronun
nord. precum şi observatori din pâr nu au fost tncă clarificate cum ar fi denunţat această lege drept o încer ţai de asemenea ziarişti, muncitori
lea Nyassalandului. datoriile financiare făcute de guver care din parlea guvernului de a li şl reprezentanţi ai cercurilor politica
Comunicatul final subliniază că mita drepturile democratice. Benefi din tară.
participanţii la conferinţă au căzut nul federal, viitorul funcţionarilor ciind de voturile partidului de guver- Legea urmează să fie prezentată
de acord ca desfiinţarea Federaţiei care au deservit aparatul administra nămînt, guvernul a obţinui aprobarea
Rhodesiei şi Nyassalandului. creată tiv federal, precum şl alte probleme. legii. acum Senatului chilian.
Proteste împotriva proiectelor de restabilire Lucrările Comitetului de coordonare a ajutorului
a legii antigreviste în Franţa acordat mişcării de eliberare naţională din Africa
PARIS 3 (Agerpres). — munişti, care s-a ţinut sub preşedin DAR-ES-SALAM 3 (Agerpres). — lucrările la Dar-Es-Salam, El discută
La 2 iulie, Confederaţia Generală ţia Iul Maurice Thorez. Participan Comitetul dî coordonare a ajuto metodele de eliberare a teritoriilor
a Muncii din Franţa a dat publi ţii la şedinţă au adoptai o decla •< rului acordat mişcării de eliberarp dependente de sub jugul colonial st
cităţii un „protest hotărît împotriva raţie în care protestează împotriva naţională din Africa de călre statele proiectul de buget pe anii 1964—1965.
noului atentat grav pe care guver „proiectelor guvernamentale de res africane Independente tşi contin-uă Comitelui a interpelai partldede
nul intenţionează să-l sâvirşească tabilire în Franţa a legii antigrevis- Cetăţeni din Japonia şl Okinawa demonstrează pentru retroceda politice din Beohuanaland, Swazidand
asupra drepturilor sindicatelor". rea Insulei. Ambarcaţiunile poartă drapele şi pancarte cu Inscripţii prin şi aJo altor teritorii dependente, tn
Ziarul „l'HumanitG" anunţă că Ia le, îndreptată, în primul rlnd îm care se cere retrocedarea Insulei aliată azi sub stăpfnirea S.U.A. Pentru lichidarea definitivă a segregaţiei legătură cu ajutorul cerut de acestea
2 iulie a avut loc o şedinţă a gru potriva lucrătorilor din sectorul de din partea statelor africane Indepen
pului parlamentar al deputaţilor co stal“. Preşedintele S.U.A. s-a înapoiat rasiale dente. Comitetul a adoptat, de ase
—Lucrările Congresului N.A.A.C.P.— menea, hotărirea de a trimite o mi
Ia Washington siune dc bunăvoinţă la Leopoldvi-lle
Autorităţile sud-vietnameze continuă CHICAGO 3 (Agerpres). — gerea în alegeri a oricărui senator pentru a reglementa divergentele
WASHINGTON 3 (Agerpres). — tul săplăminii viitoare Kennedy se La Chicago continuă lucrările Con care va vota în Congres Împotriva existente între diferitele organizaţii
să încalce statutul zonei demilitarizate La 3 iulie, preşedintele S.U.A,, va afla în mijlocul unei zarve poli gresului Asociaţiei naţionale pentru drepturilor civile". Rezoluţia subli naţionaliste din Angola.
John Kennedy, s-a înapoiat Ia Was tice şi diplomatice, disputa asupra propăşirea populaţiei de culoare din niază. dc asemenea, că noua legisla
HANOI 3 (Agerpres). — fotografii şi a face observaţii asupra hington după o vizită de zece zile drepturilor civila constituind princi S.U.A. (N.A.A.CP.). Potrivit agenţiei ţie cu privire la drepturile civile va
Agenţia vietnameză de Informaţii ţărmului de nord. făcută în mai mulle ţări din Europa pala problemă care va necesita aten UPI, participanţii la congres au In legătură cu crearea
trebui să cuprindă, printre altele,
anunţă că 31 de grupuri, lotalizind Înaltul comandament al Misiunii de occidentală. ţia preşedintelui". In legătură cu adoptat la 2 Iulie o rezoluţie tn care desfiinţarea practicilor rasiste la an
833 de persoane, au fost introduse de legătură a armatei populare vietna Federalei Africii
După cum transmite corespondentul aceasta, agenţia relevă că senatorii se subliniază că „programul pentru gajări tn locurile de muncă şl sanc
către autorităţile Iui Ngo Dinh Dlem meze a adresat Comisiei internaţio din Washington al agenţiei Reuler, din 6tatele situate în sudul S.U.A. drepturi civile al preşedintelui ţiuni împotriva sindicatelor care pro Răsăritene
tn partea de sud a zonei demilitari nale dc supraveghere şl control o la înapoierea sa in capitala america „au ameninţat să pună în aplicare Kcnurdy este nesatisfăcător" si se
zate, fără a fi avut permisiunea co notă de protest împotriva acestor nă preşedintele Kennedy găseşte „o filibuslerismul (procedeu folosit în afirmă necesitatea unor măsuri mal movează discriminarea împotriva NAIROBI 3 (Agerpres). —
negrilor. Paj-tlcipanlii la Congres au
misiei mixte locale. atmosferă încordată pe 6cena politică Congresul S.U.A., în cadrul căruia cuprinzătoare pentru lichidarea tutu hotărît, de asemenea, să organizeze La 2 iulie s-a întors la Nairobi,
Persoanele infiltrate tn această violări ale acordurilor de la Geneva din Washington" unde s-au strins o diferiţi politicieni rămtn Ia tribună ror formelor de segregaţie rasială. In venind din Uganda, unde au avut
zonă s-au deplasat de-a lungul rîului din 1954 şi a statutului zonei demili serie de probleme interne şi externe zeci de ore cu scopul de a împiedica legătură cu manevrele unor senatori conferinţe în loate statele S.U.A,, în loc tratativele cu privire la crearea
de demarcaţie Ben Hai pentru a lua tarizate. oadrul cărora membrii Congresului Federaţiei Africii Răsăritene, Tom
care provoacă îngrijorare in rîndurile adoptarea unei legi NR.) împotriva rasişti, de a împiedica adoptarea
Administraţiei S.U.A. „Printre aceste noilor propuneri ale guvernului cu unor măsuri cu caracter anii rasial, american vor fi invitaţi „să-şi facă Mboya, ministrul de justiţie al Ke-
probleme — menlioneazfi agenţia — privire la lichidarea segregaţiei rasia rezoluţia deolară că negri din S.U.A. cunoscută poziţia în problema ra nyel.
Dezbateri de politică externă se află lupta negrilor pentru drepturi le. De asemenea, scrie agenţia Reuter. vor acţiona „pentru a obţine înfrîn- sială*. Luînd cuvîntul cu acest prilej tn
civile şi grijile faţă de soarta alian guvernul este îngrijorat de planurile fala ziariştilor. Tom Mboya a de
în Camera Comunelor ţei atlantice în lumina politicii pro negrilor de a organiza un marş de clarat că „datorită încheierii cu
succes a tratativelor de la Kampala
prii a generalului de Gaulle". „Ghanaian Times" despre fanatismul (Uganda), dintre conducătorii celor
Citind „surse ale observatorilor masă spre Washington în semn de
LONDRA 3 (Agerpres). — în cursul pregătirilor în vederea protest împotriva menţinerii segre rasist practicat de S.U.A. trei state care urmează să faci
Deschizînd dezbaterile din Camera tratativelor de la Moscova cu pri din Washington", corespondentul parte din viitoarea federaţie — Ke
comunelor tn legătură cu probleme vire la interzicerea experienţelor agenţiei subliniază că „de la începu gaţiei". ACCRA 3 (Agerpres). — ce In vorbe S.U.A. „se pronunţă îm nya. Uganda şi Tanganica — a de
le de politieă externă, Heath, lordul nucleare, guvernul Angliei ia in Ziarul „Ghanaian Times" a publi potriva politicii dăunătoare a apar venit posibila organizarea unei con
Sigiliului privat, a declarat că gu considerare punctul de vedere al cat un articol consacrat actualei vi theidului , de fapt ele sprijină re ferinţe cu o largă reprezentare pen
vernul englez „recunoaşte necesita guvernului sovietic în probleme ca Declaraţiile vicecancelarului Erhard zite pe care secretarul de stat ad gimul rasist din A/rica de sud. tru crearea Federaliel Africii Răsă
tea satisfacerii dorinţei Europei (de răspîndirea armei nucleare şi forţele junct al S.U.A. pentru problemele In discursul rostit la Universitatea ritene, mai curînd decît a fost pre
fapt a Germaniei occidentale — nucleare multilaterale ale N.A.T.O. Africii, Mennen Williams, o lacc tn din Ghana. Mennen Williams a de văzut iniţial".
N.R.), de a avea un vot mai greu in Luînd cuvîntul din partea opozi despre criza in relaţiile vest-europene ţările Africii de vest. In articol se clarat că „Statele Unite doreso po
domeniul controlului politic asupra ţiei, Goi don Walker, purtător de arată ■ Este foarte trist să consla- poarelor Africii ceea ce îşi doresc
armei nucleare" a N.A.T.O. Heath cuvînt a) opoziţiei pentru proble LONDRA 3 (Agerpres). — fost provorat. după cum se ştie. de »ăm ră după o sută de ani de la lor însele popoarele africane". Ca Arestări colonialiste
a arătat că guvernul englez vrea să mele externe, a subliniat că labu Săptămînalul britanic „The Direc torpilarea discuţiilor de către Frân terminarea războiului pentru elibe declaraţie politică, aceasta sună mi în Oman
obţină aceasta fără a spori numărul riştii se pronunţă împotriva creării tor" a publicai tn numărul său din ta, care sr Impol'iveşte aderării An rare, în S.U.A. fanatismul rasist tn nunat, scrie ziarul. Cînd Insă se
„forjelor nucleare naţionale". forţelor nucleare multilaterale ale 2 iulie un interviu acordat revistei gliei, şi agiavării concurenţei brita foate formele lui de comportare inu ajunge b măsuri practice, apar de CAIRO 3 (Agerpres). —
După cum a subliniat Heath, fap N.A.T.O. deoarece aceasta ar apro de vicecancelarul Germaniei fede nice pentru hegemonia franceză tn mană a omului fată de alt om conti ziluzii. Autorităţile engleze din Oman au
tul că Anglia a acceptat să studie pia considerabil Germania Occiden rale. Erhard. care deţine, după cum Piaţa comună Vicecancelarul Erhird nuă să se manifeste. Astfel. Ia sesiunea dc la Geneva pornit o campanie de arestări, anun
ze planul american dc creare a lio tală de arma nucleară. El o subli se sile, şi funcţia de ministru al reproşează guvernului france/ adas Ziarul critică atitudinea oamenilor a Conferinţei generale a Organiza ţă reprez ntanla ta Cairo a Imami*
tei submarine a N.A.T.O. înzestrate niat că in urma recentei lor vizite economiei vest-germane. în legătură tă împotrivire şl ta in mod impli ţiei Internationale a Muncii, delega tutui Omanului. Sjnt aruncaţi in
cit poziţie împotriva Parisului, subli de stat d.n S.U.A.. care declară că
cu rachete „Polaris" şi deservite de ’la Moscova, nici Wilson, nici el nu cu criza care se manifestă tn rela nutresc .sentimente bune" faţă dc ţii africani au hotărît tn unanimita închisoare lideri naţionali şl repre
echipaje mixte ale ţărilor N.A.T.O se îndoiesc clţuşi de puţin că nu ţiile diplomatice vesl-europene ca niind că nereuşite de pînă acum •» lările africane sl in acelaşi timp te să boicoteze conferinţa, atlta zentant ai bisericii din Oman care
nu înseamnă că ea şi-a luat obli poale exista nici o şansă de a duce urmare a eşecului tratativelor de discuţiilor pentru aderarea Angliei promovează o politică diametral refuză să-şl exprime loialitatea ţaţă
gaţia să participe la această măsură. tratative rodnice cu Uniunea Sovie aderare a Angliei Ia Piaţa comună .,nu va opri procesul integrării eu timp cit Republica Sud-Africană nu de sultan, care este agcnl englez.
ropene** (adică In fond aderarea An opusă intereselor acestor ţări.
El s-a referit în continuare la si tică atît timp cit Ia ordinea zilei se „Nu sînt lipsite de fundament te Referindu-se Ia acţiunile rasiştilor va fi exclusă de la participarea la Scopul acestei a^ţlnnî a autorităţi
tuaţia din Laos şi la problema în află problema creării, tortelor nuclea merile că lumea occidentală s-ar gliei la Piaţa comună), „ci numai tl din Statele Unile. „Ghanaian Times" această conferinţă. Am fost dezilu lor engleze, se spune tn declaraţia
cetării experienţelor cu arme nu re multilaterale ale N.A.T.O. putea împărţi tn două grupări ca va tnlîrzia". El s-a pronunţat, de ase subliniază că nici un fel de mă zionaţi. afîtnd că reprezentantul prin reprezentanţei tmamatului Omanului,
cleare, exprlmindu-şi speranţa că Gordon Walker a recomandat să urmare a eşecului tratativelor de la menea. pentru „continuarea contac suri trunchiate ale guvernului fe cipal al S.U.A. la O.N.U. a decla este „înlăturarea adversarilor domi
rezolvarea cu succes a acestei pro se, reia In discuţie problema rela Bruxelles" — a spus el. O aseme telor" înlre Piaţa comună şi Marea deral nu sini în stare să rezolve naţiei coloniale (n Oman înainte de
bleme ar înlesni „procesul dezar ţiilor dintre Est şl Vest. El a cerut nea scindare, a subliniat Erhard, ar Brîfanle, problemă, tn care, după problema rasială din Statele Unite, rat că tara sa se pronunţă tn mod sosirea unui reprezentant special al
mării". Occidentului să manifeste iniţiativă crea „o situaţie gravă" şi ar avea cum se ştie, s-au manifestai diver „deoarece ele jiu afectează rădăci hotărît împotriva oricăror acţiuni secretarului general al O.N.U." care
Vorbitorul a răspuns afirmaliv la „consecinţe catastrofale" pentru toii gente serioase în interiorul Pielei care urmăresc excluderea Republi urmează să întocmească un raport cu
întrebarea ce l-a fost pusă de Wil- în domeniul slăbirii încordării Inter partenerii alianţei occidentale. comune ca urmare a opoziţiei Fran nile acestei probleme". privire la situaţia din Oman.
„Ghanaian Times" scrie că în ttmp cii Sud-Afrîcane din O.N.U.,;
son, lider al partidului laburist, dacă nationale. Eşecul tratativelor . respective a ţei fată de asemenea contacte.
Redacţia jl administraţia ilanilul »lr. d Marii, nr. #. Teleloo l#8. 18». 7Î.«74. Tn»nlMItl In numerar contoro aprobJrli Direcţiei Geoerale P.T.Î.R. nr. 283.328 din 8 noiembrie 184». - Tiparul i lolreprinderea Pollarailcî .1 Mal - Deva.