Page 13 - 1963-07

Şedinfa secţiei de hortiviticultură

a Consiliului Superior al Agriculturii

Staţiunea experimentală Blaj a ducerea materialului sădilor dîn
• Din aollvliatea stolurilor găzduit In zilele de 2—4 iulie şedin­ •olurile raionale
populare ; ţa de lucru a secţiei de hortlvltl- A fost eloboret complexul de mă­
• La sale — o vio propa- culturfi a Consiliului Superior al suri agrotehnice pentru luliinlvea
gandâ ştiinţifică / Agriculturii. Au luat porte membrii şt întreţinerea plantaţiilor do vii şi
• încrederea colectivului s« secţiei şl Invitaţi — şefii secţiilor pomi pe terenurile in pantă şi s-au
dştlgă prin muncă hortivitioole ale consiliilor agricole stabilit sistemele de macini nece­
(pag. 2-a); regionale, directori ai G A.S. vitico­ sare mecanizării lucrărilor în vii,
• Minerii din carieră; le. aaaderaioienl, specialişti din livezi si in pepiniere Participanţii
• Pod snu lunci; unele ministere, institute dc cerce­ Ia şedinţă au acordai o atenţie deo­
(pag 3-a); tări şi din învătăralnlu) agricol su­ sebită .analizei lucrărilor de micro-
• De pesta hotare perior. raionare a viticulturii şi pomirul-
(pag. 4-a) S-a analizat situa 11 a actuală şt turii încheiate recent împărtăşind
perspectivele dc dezvoltare u viti­ din experienţa dobîndită ci au sub­
culturii şi pomicuHurii in tara noas­ liniat necesitatea întocmirii unui plan
tră. In referatele prezentate şi dis­ de perspectivă do dezvoltare a aces­
cuţiile care au avut loc s-a arătat tor ramuri do orodiiclio in liecjre
T I M P U L S E C E R I Ş U L U I că în ultimii ani s-au plenlal pesta unitate, a măririi producţiei şi îm­
50.000 ha terenuri in pantă cu vii
din soiurile cele mai valoroase. De bunătăţirii continue a calităţii stru­
gurilor şt mai ales n fructelor. Parti­
asemenea, pentru asigurarea materia­ cipanţii au arătat, de asemenea, ne­
lului sâditor viticol a fost extinsă cesitatea şi posibilităţile dc extin­
suprafaţa plantaţiilor de port-oltoi si dere a culturilor de căpşuni si ar­
a pepinierelor, astfel că în viitorii buşti fructiferi şi căile de soorir»
ani se va asigura un ritm dc plan­ a producţiei de căpşuni. zmeură,
tare de circa 30000 ho anual. S-a coacăze, agrişe.
5Z5ZS?52525?5Z525Z7?^5?5Z5Z5? 5Z5^ SZSgŞgM&SISI5ZSZ5t? 5Z5Z525Z5?5g525T5ZSZS^S?SZ5Z5? 52525?52525252525?52525?52525252525?52525? : ^25^1 £52 525 ^ ^ JT? ^
mărit mult «apacitalea de prelucrare Şedinţa dc lucru a analizat şi de­
o strugurilor prin construcţii dc noi finitivat principalele direcţii de pro­
centre şi complexe de vinifteatie ducţie în viticultură şi pomicultură
Zile de arşiţă. De sus, din
înalt, soarele încălzeşte puternic. Mecanizatori, $edin|a a scos In evidentă faptul că şl a stabilit ritmul anual de plan­
Verdele lanurilor cultivate cu tn ultimii ani suprafaţa livezilor s-a tări de vil şi pomi pină in anul
păioase s-a schimbat în galben- extins cu 120.000 ha, din care mai 1970. Prin îndeplinirea oeostui plan,
auriu. Spicele grele de orz scot muncitori din mult de 40.000 ha meri şi peri. prin plantaţiile de vii şi pomi vor cuprin­
zgomote metalice in adierea Ună
a vintulul. Pe întinsele tarlale punerea In valoare a terenurilor in de numai soluri de marc valoare,
ale gospodăriilor agricole colec­ gospodăriile de pantă, care nu pot fi valorilicote iar prin aplicarea întregului complex
tive, au început să duduie mo­ economic prin culturi cerealiere S-a de măsuri agrotehnice se vor asi­
toarele. Mecanizatorii, cu feţele stat, colectivişti! îmbunătăţii de asemenea raportul gura recolte mari şi de bună cali­
arse de soare şi vint, ca nişte între specii, extinzîndu-se cele cu o tate. ceea ce va duce la creşterea
marinari pe punte, conduc com­ valoare economică ridicata ca mă­
binele in lanuri. Vegheafi ca toate consumului de struguri, Imcte şi dc
Boabele pline şl grele umplu rul. pârtii, caisul, piersicul. Paralel vinuri superioare
sacii mari. Lucrătorii ogoarelor combinele, tractoarele cu aceste acţiuni, s-a asigurai pro­ (Aqerpres)
culeg acum rodul muncii lor.
In fotografic: La gospodăria şi maşinile agricole
agricolă colectivă din Deva se să lucreze la întreaga
lucrează de zor la recoltatul or­ lor capacitate! Folosifi Plenara lărgită a Consiliului
zului.
Foto : V. ONOIU la sftrînsul cerealelor
aşezămintelor culturale din Comitetul de Stat
toate for|ele de care
pentru Cultură şi Artă
dispunefi şî fiecare
clipă bună de lucru, Joi au avut Ioc în sala dc vire la uneie probleme ale ac li
marmură a Casei Scinteii din vităţii instituţiilor muzeale.
pentru ca din noua re­
Capitală lucrările plenarei lăr­ Pe marginea raportului au luat
coltă să nu se piardă gite a Consiliului aşezămintelor cuvînlul numeroşi pai ticipanţi,
nici un bob ! culturale din Comitetul de Stat printre care acad. Gh. Oprescu.
pentru Cultură ţi Arlă, în care directorul Institutului dc istoria
s-a analizat activitatea desfăşu­ artei a! Academiei R P.R., di.
rată de instituţiile muzeale din C. S Nicolaescu-Plopşor, din
ţara noastră. partea Institutului de arheologic
In două zile Au luat parte, în afară de al Academiei R.P.R, şi dr. M Bă
membrii consiliului, academi­ cescu, şef de secţie la Muzeul
De două zile. au începui recollatul cele trei combine, pînâ ieri, 4 iulie, cieni şi alţi oameni de ştiinţă şi de istorie naturală „Grigore An-
orzului si colectiviştii din satul Sin- mecanizatorii care deservesc gospo­ cultură, directori ai muzeelor tipa" Bucureşti, membri cores
tandrei, oraşul regional Deva. In aju- dăria colectivă din Sinlandrei. au ştiinţifice din Capitală, regionale pondenţi ai Academiei R.P Ro-
lorul lor, au venit mecanizatorii Du­ recoltat orzul de pe 20 ha din cele şi raionale, reprezentanţi ai unor mîne, prof. univ. M. Petrescu
mitru Asan, Lucian Morarii şi Petru 76 ha ocupate cu această plantă. instituţii culturale centrale şi Dîmboviţa, direciorul Muzeului
Paraschiv- de la S M.T. din Orâştie O dată cu recoltatul, colectiviştii organizaţii obşteşti, secretari ai de istorie a Moldovei, Marius
care, la Lndicalia preşedintelui G.A G, de aicj grăbesc si eliberarea terenu­
comitetelor regionale pentru cul­ Moga, directorul Muzeului regio­
ing. Szeghedy Ladislaii. au intrat cu lui, pentru oa tractoarele SMT. să tură şi artă, muzeografi. nal ..Banatul" din Timişoara,
combinele mai intti In lanurile unde poată executa neintîrziat arături pe
Lucrările şedinţei au . fost con­ Florian Georgescu, directorul
orzul a fost mai bine copt. toate suprafeţele, in vederea tnsâ- duse dc Ion Moraru, vicepre­ Muzeului de istorie a oraşului
Folosind la întreaga lor capacitate mînţâiii porumbului furajer şedinte al Comitetului de Stat Bucureşti, Iulian Antoncscu, di­
pentru Cultură şi Artă. rectorul Muzeului regional Ba­
Dumitru Boriga, preşedintele cău, Nicolae Lupu, directorul
Consiliului aşezămintelor cultu­ Muzeului Brunkenlha! din Sibiu
Cu forţele proprii rale. a prezentat raportul cu pri­ şi alţii.
Coleotivişlii din Cristur, oraşul re­ colectiviştii de aici au trecut la
gional Deva. au in cultură orz şi pe recoltarea lui cu forţele proprii de
unele suprafeţe unde recoltatul nu care dispun. Faza finală a campionatelor republicane
Participînd zilnic la lucru cîte 40—
La telefon — Cîlnicul Prin raionul Orâştie, se poale executa mecanizat. Pe în­ 50 colectivişti, ei au reuşit oa In şcolare la volei
treaga suprafaţă, plantele au ajuns
Un telefon la redacţie. La capătul celălalt al firu­ la recoltatul orzului in stadiul de coacere. Pentru a nu numai 3 zile să recolteze orzul de pe
pierde nici un bob din noua recoltă,
mai mudt de 30 ha.
lui, inginerul agronom al GA.C. din Clinic, raionul In aceste zile (4—7 iulie), oraşul laie, S-au remarcai : Elena CIrneci,
De citeva zile, lanurile gospodăriilor agricole colec­ Deva cunoaşte din nou freamătul Viorica Goia, Lucia Meret (Braşov),
Sebeş, tov, Arcadie Lefter. marilor întreceri sportive Amatorii Cornelia Referendaru, Adriana Pen-
tive din raionul Orăştie. au început să ia culoarea
— Am sosit chiar acum de pe tarlaua unde se re­ de volei au prilejul să urmărească ciu (Constanta), Crislina Sahiu. Ro-
aurului. Spicele grele, pline de boabe, aşteaptă să
coltează orzul. Aş vrea să vă comunio clteva date Muncă însufleţită în gospodăriile finalele campionatelor republicane dioa Popescu (Tg. Mureş). Mircea
fie slrînse. Căulind să nu piardă nici un bob din re­ Şcolare. Partidele se dispută pe le- Budn. Alexandru Petruta. Ion S'tan-
Iată pe scurt relatarea sa : colta acestui an. inginerii din gospodării, împreună cu agricole de stat renurile şcolii medii J A. Komensky ciu (Blaj), Ion Copaci. Doru Ciuca
In 2 iulie s-a început recoltatul orzului şi la G A G membrii consiliilor de conducere ale G A.C, urmăresc Gospodăriile agricole de stat din a făcut ca orzul să fie copt pe mari (fetele) şi S. M Decebal (băieţii). (Timişoara), Ion Dobre, Viorei Gheja,
din Clinic. Se munceşte cu 3 combine, minuite cu cu multă atcnlie stadiul de coacere, pentru a se tre­ regiunea noastră au cultivat anul suprafeţe, permitînd mecanizatorilor Pentru această finală s-au calificai Dan Rosescu (Bucureşti), Mircea Iti-
pricepere de mecanizatorii Ion Lupulet, Mai Martin şi ce neîntirziat la recoltai. acesta orz pe o supralalâ de 2005 să treacă cu toate forţele la slrîn- echipe din următoarele oraşe: Bă­ covici. Fredi Robinson (Bacău). Iată
rezultatele: Fele: Tg. Mureş —
Wolf Armin. Intre ei exista o însufleţită întrecere. La unele gospodării agricole colective din acest ha. Insămlntat la timp, in terenuri sul recoltei, ieţi : Bacău, Blaj, Giurgiu, Oradea,
Timişoara şi Bucureşti. Fele: Bacău, Bacău 3—0; Braşov — Constanta
In numai trei zile. folosind combinele la Întreaga raion, recoltatul orzului se desfăşoară acum din plin. bine pregătite şi îngrăşate, orzul s-o Pină In prezent, potrivit datelor co­ Braşov, Constanţa. TSrgu Mureş. 3—1 Băieţi: Bucureşti — Bacău
lor capacitate, ei au recoltat orzul de pe mai bine de Pot fi amintite in această privinţă GA.C. din Pricaz, dezvoltat bine. Pentru recoltarea lui municate Trustului regional Gostat, Bucureşti şi Deva. 3—1 ; Blaj — Timişoara 3—0.
la timp. lucrătorii din gospodăriile
recoltatul orzului s-a executat pe
30 ha din cele 40 ha cultivate cu această plantă. oare a recoltat orzul de pe 32 ha— Turrlaş, 5 ha de stat s au pregătit din vreme. Ast­ 408 ha. întrecerile au început Intr-o at­ Arbitrajele prestate de : Sonia Ni-
Recolta întrece aşteptările. Viteza medie zilnică rea­ — Orăştie 10 ha — Bobilna 3 ha şi Băcăinli, fel, au fost reparate şi revizuite cele Cele mai bune rezultate le-au ob­ mosferă sărbătorească. In prima zi culescu, Mircea Popescu, Dinu Nico*
lizată cu cele Irel combine, elanul cu cnre se mun­ Au mai început recoltatul şi gospodăriile colective 50 de combine şi 25 prese pentru ţinut yospodăriile agricole de stat s-au înregistrat rezultate scontate, Iau, Eugen Scarlat (Bucureşti). luliu
ceşte. slnt pentru noi garanţii sigure că astăzi vom din Vinerea, Geoagiu, Sibot ele. balotat paie, iar inginerii şi briga­ din Orăştie unde orzul a fost recol­ excepţie făcînd dcar timişorenii Naghi (Deva), au fost competenta.
termina recollatul. Inceplnd de vineri, 5 Iulie, pe îndrumate de organele tehnice, conducerile gospo­ dierii din umlăti au tăcut zilnic son­ tat pe o suprafaţă de 145 ha — Formalia masculină a Scolii medii Astăzi se dispută jocurile : Fele:
unele suprafeţe vom trece la arături si la insămin- dăriilor colective din raion s-au pregătit temeinic şi daje pentru a putea stabili momentul Câlan, 60 ha — Slntămărio Orlea, 40 nr. 1 Timişoara, comitînd numeroa­ ORA 8: Bacău — Constanta ; Tg.
Mureş — Deva; ORA 16,30: Bucu­
Inrca porumbului furajer, iar peste cileva zile la pentru recollarea griului. De îndată ce acesta va optim începerii recoltatului pe fiecare ha — GaJda, 55 ha, etc. se greşeli la preluare, a fost învin­ reşti — Braşov ; Constanta — Deva.
recoltatul griului care a început şi el să dea in ajunge in pirgă, se va trece cu toate forjele şi la parcelă în parte. Concomitent cu recoltatul, de pe să surprinzător dc echipa Scolii me­ Băieţi: ORA 8: Bacău — Timişoa
pîrgă. executarea acestei lucrări. Timpul călduros din ultimele zile mari suprafeţe s-au balotat şi slrlns dii din Blaj. o echipă cu mare putere ra ; Bucureşti — Oradea ; ORA 16.30:
nimunti paiele urmînd a se efectua arăturile de luptă. Partidele au plăcut prm Giurgiu — Bla); Timişoara — Ora­
m de wară In vederea lnsărmn|ării po­ dirzenia cu care s-a jucat, oferind dea.
rumbului sau a altor plante furajere. GEORGE CIORANU
de natura să contribuie la buna des- 3 publicului spectacole de bună caii-
făşurare a procesului ie producţie
?
in schimburile de lucru din care fă- 9
Dc mai bine de trei ani, colecti­ ultimele zile ale lunii mai. s-a re­ experienţă bogată buni organizatori ceau parte 2
vul sectorului XI de la Pctrila se venit asupra lui. Peste ciha dc ai producţiei, membri şt candidaţi Biroul organizaţiei de bază fi con- 0
menţine — pe baia rezultatelor dm 400.000 lei economii, a fost scrisă dc partid ca Dumitru Solomon. Pe­ ducerea sectorului au stat de vorbă 3
întrecere cu celelalte colective ale alta proaspătă, un angajament nou tru Buluza. Sebastian Dogarii, an
sectoarelor de la investiţii din Valea mobihzator: 700 000 lei preluat conducerea brigăzilor rămase cu brigada, cu cei doi mineri. La |E[
jiului — primul în plutonul frunta­ Desigur, succesele fac casă bună în urmă. alinimdu-le in scurt twib rampa patului 9 intr-un loc vizibil.
şilor Săgeata de pe graficul realiză­ cu oameni vrednici, pricepuţi. Ele in rtndul celor fruntaşe. se găseşte un panou puternic ilumî- £
rilor urmează mereu un drum ascen­ sint rodul unui ţi l" g de măsuri Este un succes faptul că de mai nat E gazeta postului U.7.M. dc Ş
tl
T
dent. Media metrilor liniari săpaţi tehnice ;i organizatorice bine chib­ multe luni încoace, din cele >4 bri­ contrai din sectorul dc investiţii. Cu V
creste pas cu pas Anul trecut. sar­ zuite. aplicate cu consecventă de Ia găzi de nimeri ce lucrează ri cadrul m
materiale convingătoare s-n arătat. s
cina de plan lunară era de 48 m c prima pină la ultima literă. Ceea ce sectorului, aproape toate îşi îndepli­
Pe bară de calcule, cc înseamnă ab­
S-au realizat 80. Cerinţele au crescut c plăcui dc constatai la sectorul de nesc fi depăşesc lună de lutul mr- I
sentele ncmotivulc ale celor doi mi-
in anul acesta. Pată de 80 m l., me­ investiţii de la Petrila. este faptul cinilc de plan
nen pentru sector, brigadă şî pentru ^
S dia lunară a sarcinii de plan. s-an că întreg colectivul. ca un singur O singură brigadă din sector, aceco ei înşişi. £
W
m realizat 32 m l. ceea ce. cumulat pe om. pune umărul $i-si aduce contri­ condusă de minerul Simion Turda, — Au cam rămas de căruţă — £
v
9». întregul sector. înseamnă că s-au să­ buţia la îndeplinirea angajamentelor nu şi-a îndeplinit integral sarcinile.
2 spuneau unii mai iu glumă, mai în E
t pat in cele 5 luni ale anului cu 300 generale Se mai întimplă. ce-i ade­ Pe de o parte se puteau lua In sea­ serios. w
ml de galerie mai mult decit pre­ vărat. dm cirul in eînd, ca unii să mă unele greutăţi pe care condi­
Colectivul sectorului, cele 13 bn- fi
* vedeau sarcinile de plan. piardă cadenţa, să rămină — după ţiile de lucru le-au creat brigăzii. gâzi, an realizări frumoase, nti-i aş- ^
fi»
0* Succesele colectivului nu se stabi­ cum se mai spune — de cănită In Mina are „toanele" ci, nu întotdeau­ teaptă pc cei rămaşi în urmă, merg g
Ifi
m lesc insa numai eu ajutorul unei sin­ fata unei asemenea situaţii, colecti­ na socoteala de acasă se potriveşte
m
* mereu înainte. Pfu răminc nici o in- ^
+ gure unităţi de măsură: metri li­ vul nu răminc nepăsător, cu braţele eu cea din... mina. Annlizindu-se mai
doialâ că după măsurile luate şi bri- ţţ
niari Economiile sini un alt criteriu încrucişate... Cind în urmă cu citeva în amănunt, mai în profunzime, cau­
t care vorbeşte despre strădania co­ luni unele din brigăzile dm sector zele care au împiedicat brigada să gada condusă de Simion Turda va
im lectivului ds a-şi îndeplini eu răs­ şchiopătau, ohtinind realizări sub obţină rezultatele dorite, s-au găsit ajunge din urmă coloana fruntaşi- g
*
£ pundere angajamentele luate la dez­ posibilităţile ce le erau create, orga­ lucruri ca*e puteau lipsi. In mun­ lor. se va alinia in rind cu ea şi-şi J
va potrivi cadenţa paşilor, astfel ca Q
V baterea sarcinilor de plan pe emul nizaţia de partid şi conducerea secto­ ca unor membri din brigadă a „in-
în sectorul de investiţii dm Petrila. g
t>
3 1908 Angajamentul anual de a se rului au trecui la înfăptuirea unor colfit indisciplina, loan Popa şi din 14 brigăzi, nici măcar una să 0
u
ţ obţine 400000 lei economii a fost măsuri concrete menite să îmbunătă­ Costache Mihai şi-au făcut nărav rău Uzinele „Steaua roşle din Capitală produc printre altele, poduri rulante, betoniere şi malaxoare fo­
nu mai rămină in urmă. £
Q de pe acum îndeplinit. La ultima ţească starea de lucruri Mineri cu din a „agonisi" citeva absenţe ne- losite In Industrie şl po şantierele de construcţii.
£ consfătuire do producţie, limită in o înaltă calificare profesională, cu motivate. Se înţelege că ele nu erau M. COSTEA * IN POTO î Şeful de echipă Tonja Nicolae, împreună cu Mihai Ştefan, I(te< Cenloneru şi Toporcl Va-
sile, montlnd ud grup de betoniere cu o capacitate de 250 UtrL (Foto Agerpres)