Page 15 - 1963-07

Nr. 2«S0 WtUMUl SKIinSMUlOI Pag 3
LUIKI PBUlSr-UMftlU

MINERII DIN CARIERA Pentru atelierele

de reparat material
Pare nepotrivit a j pune „miner la pe faţa cărora zimbelul, născut din rul, Iosif Vasiu ţi loaehxm Vlad, rulant
tiua". Şi totuşi, asemenea mineri victoria încleştării cu natura, nu dis­ „echipa da împuşcări masive' — cvsn
există. Cu ajutorul excavatoarelor ei pare. Aşa sint şi Pericle Guriţă, le spun minerii — i r îndepărtează In atelierele de reparat material
dau de-o parte vălul de, pămînt care. Viorcl Bara şi Nicolae Guină. Ei pină ce dispar in jos spre „trixjtd* rulant din ţară au fost instalate noi
la numai cifiva metri, ascunde bo­ sint primii care încep această luptă. Teliucvlui. Fluierul grav al bre­ maelnl-unelte, numeroase macarale,
gaţii. Slnt minerii carierelor, oame­ Huruind metalic, forezele pe care Ie vei culreeră dm n o u cariera in cart poduri rulante $1 alte utttaje $1 Insta­
nii ce nu (in teama de ploaie şi conduo sfredelesc cu din\i de oţel, a-ncetai orice mişcare. Pe ima laţii, in vederea extinderi! continue
vint, de gerul aspru al iernii, iau centimetru după centimetru, roca ro- din trepte se ridică un ghe- a mecanizării procesului de producţie.
de căldura "dogoritoare a lunii lui şietică, marcind ritmic, ca nişte uria­ motoc de fums albicios, apoi o ex­ Numai In decursul a doi ani, de
cuptor. şe metronoame, zgomotul zecilor de plozie sfirtecă liniştea. Oamenii exemplu, au fosl puse In functiuno
Privită de rus, de Ungă biroul maşini, tcrîşnelele excavatoarelor, du­ tresar De departe ochii lor sint aţin­ peste 40‘ de poduri rulante care au
maiştrilor, , cariera“ sectorului l Te- duitul nervos al autobasculantelor. tiţi asupra unui singur punct, asu­ uşurat simţitor munca în acest sec­
,
liuc pare u n imens amfiteatru in De undeva se aude prelung, ascu­ pra locuim de unde a plecat echi­ tor de activitate. La atcflcTele de
care, zi şi noapte, se desfăşoară spec­ ţit, fluierul unei sireno. Excavatoare­ pa lui ’nea Jenică Clipele par de reparat automotoare din Braşov s-a
tacolul măref al bătăliei dintre om le încarcă ultimele cupe. Basculele plumb. Deodată, o altă explozie, Introdus prepararea mecanică a
j i natură, bătălie din care omul iese se grăbesc să ajungă cit mai repede pornită parcă din străfunduri, rupe amestecului de formare in turnătorie.
victorios, smulglndu-i pămbitului mii sus, la anlczdrobire şi nu se mai din peretele de piatră sute de tone, Mecanizarea complexă a secţiei de
de tone de minereu. întorc in carieră. Scrişnind din şe­ fâcind să se cutremure văzduhul turnătorie a acestor ateliere a per­
Turlele forezelor, săgeţi îndrepta­ nile, forezele se retrag şi ele lingă Oamenii privesc cum, la picioarele mis centralizarea turnării tuturor sa-
te spre imensitatea albastră, par să pereţii teraselor. Pe scara ce duce la lor, forţa dezlănţuită a sutelor de botllor necesari pentru vehiculele
sprijine cerul; excavatoare muşcă biroul maiştrilor oamenii urcă gră­ kilograme de explosiv a prăvălit aliate In reparaţie sau în exploatare.
minereul fărâmiţat de puternice ex­ biţi. In carieră totul a încremenit. bulgări de minereu. Pentru curăţarea vagoanelor cisterne
plozii; autocamioane aleargă intr-un Duduitul motoarelor a amuţit ves­ — Faină explozie — exclamă ci­ de rezldurl, Ia atelierele din Ploieşti
permanent du-te-vino, ureînd în du­ tind, parcă. punctul culminant al neva măsurind cu privirea pătura de a îost construit un tunel în care se
duitul motoarelor serpentinele abrup­ spectacolului din uriaşul amfiteatru. praf ce se ridică deasupra carierei, pot degresa simultan două vagoane.
te. dintre trepte, adevărate loji ale Doar trei oameni, trei mogUdcfe, semn că o nouă bătălie a fost cu­ La Iaşi, Paşcani, Simcria, Ploieşti şl
aceitei monumentale arene. Jos, verifică cu alentie cariera Acolo cerită. pe lingă alte unităţi de reparat ma­
acolo unde lupta cu încremenirea de unde cu citim timp în urmă foreza La sunetul sirenei maşinile încep terial rulant s-au dat In folosinţă,
piatră se dă „corp la corp" , omul n trepida sfredelind pămintul. se din non să murmure, rcluindu-şi lu­ hale noi de montaj In suprafaţă de
dezlăn(uit forfa sutelor de cai putere opresc, cercetează. crul. Camioanele gonesc din nou circa 45.000 m.p
ajimiotoarclor electrice, care fac ca — Nu-l poţi scoate pe 'nea Jenică spre antezdrobire, de unde corfele Investiţiile acordate dezvoltării ate­
burghide forezclor să pătrundă tot dinlr-ale lui Verifică fiecare legă­ funicularului. înşirate ca nişte măr­ lierelor dc material rulant din ţara
mai adine Surd, înăbuşit, se aude tură — îşi dă părerea un miner ce gele pe cablurile de otel, duc Hu­ noastră, au crescut de Ta 14 milioa­ ESE5B5 ESSS25
zgomotul din carieră, care trepidant urmăreşte atent oamenii din carie­ nedoarei pîinca furnalelor. ne Iei In 1980 la 41 milioane in 1962. K «1
şi ritmic, se înaltă către cerul albas­ ră. Cei trei, Jenică Popa — arlificie- S P O P O parte din aceste investiţii au fost VEDERE DIN DELTA DU- jj
tru. lăptos. folosite, de asemenea, pentru crearea Di NĂRII: CAII ANE DE VlNÂ- *j Concursul de admltfea*e
1 Aici oamenii strunesc cu dibăcie unor condiţii de lucru cit mat bune KJ TOARE. §
forţa maşinilor Sini „minerii de la pentru muncitori, pentru completarea în învăţămîniul superior
ziuă*, "Au fetele arse de soare, bi­ Locomotive Diesel electrice spre litoral şl modernizarea parcului de inaşînl- jf] (Foto : Agerpres) lk
ciuite d* vint. De sub caschete le Direcţia generali a căilor (erate a sporeşte de la 13 la 20. Cele 20 va­ unelle Şl utilaje. S Io
răsar broboane de sudoare pe care le hiat măsuri ca atunci cînd afluenţa goane sint tractate cu o singură lo­ _ Comunicatul Ministerului Invăţămînfulul —
strivesc Cu dosul palmelor. Numele de căilători spre litoral esle mare, comotivă fată de două cîte ar fi ne­
lor, însofite de laconicele caracteri­ trenurile de persoane de pe această cesitat un tren cu aburi. Totodată, sa- Ministerul Invăţămlntu'lul face cu­ eonour6iU de admitere Ln a doua
zări, hărnicie, pricepere, au trecut rută sâ (ic remorcate ou locomotive paoil-ntea de transport sporeşte cu Pentru buna aprovizionare a oraşelor noscut urmăloareJe i etapă
de cea mai înaltă treaptă a „amfi­ Diesel electrice. peste 500 de locuri la fiecare tren, Concursul de admitere în Învăţă- La începutul lxmll folie apare bro­
teatrului*, dincolo de 7eline Se nu­ Prin Introducerea acestui mljloe fapt care duoe la Înlăturarea aglome­ cu legume şi fructe mlniul superior (cursuri de zl) pentru şura „Admiterea tn învăţăminte! nu-
perfor 1963", în care se dau candida­
mesc Cosma Culcea, loan N. Pop, modern de transport, numărul va­ raţiei. creînd astfel condiţii mai bun* anul universitar 1963/64 începe In
Zaharie Văduva... Cu ascuţişul per­ goanelor din garnitura fiecărui tren de călătorie. Pentru asigurarea în această peri­ culoare din regiunoa Dobrogoa şi din ziua de 7 septembrie la toate facul­ ţilor toate indicaţiile prlvl-nd con­
foratoarelor, ei an înscris realizări, oadă a unei bune aprovizionări n alte regiuni. tăţile institutelor tehnice şl agrono­ cursul de admitere.
multe procente peste plan, la panoul oraşelor cu legume şi zarzavaturi, La Ploieşti, Buzău şi în oraşele mice, precum şi la facultăţile de ma­ Iu cursul lunilor Iulie şl august,
de onoare al sectorului. Cartea în sprijinul seraliştilor sfaturile populare au luat încă dc la dc pe Valea Prahovei s-au deschis tern jlico-mecanică, fizică, chxnu» şl candidaţii la concursul de admitere
loan Uaida, Alexandru Malica, începutul anului numeroase măsurii, 15 noi unităţi permanente si sezo­ la sediile de Mlozolic din cadrul în Invăţămîntul superior pot partici­
Constantin Bnlarda, sini j » ei. in­ s-au contractat cu G A.S. şi GA.C. niere, care sini aprovizionalc cu universităţilor. pa la cursurile dc pregătire organi­
tr-un fel, lot mineri. Minuiesc cu La standul de curii de la sec(ia se­ cupdrii responsabilului de a aduce în cantităţi sporile de produse legumi­ mărfuri direct de G A C. La celelalte facultăţi din cadrul zate <le InsUtuţiilc de Invăţămlnt
adevărat talent cupele excavatoare­ rală a Şcolii medii din Lupeni, al stand cărţi ee interesau seroliştii. cole, sistemul dc reccplionare şi Ho Gospodăriile agricole colective din universităţilor şi Inslilutelor con­ superior. Cursurile sc vor desfăşura
lor, incărcînd ..Tntrele*, pină ce in cărui responsabil este tov. prof. Cor­ Printre cei care au cumpărat căr/i transport a*l produselor a fost îmbu­ bazinele legumicole din Arad, Timi­ cursul de admitere va începe In tu două serii, după oun» urmează: de
ia 5 iulie la 4 august şi de la 5
frontul de lucru, in aceste „ abata­ nel Rădulcscu, au fost obţinulc fru­ in valori mai mari se numără Dumitru nătăţit. a crescut numărul unităţilor şoara, Sinicolau Marc. Lugoj şi al­ ziua de 18 septembrie. august la t septembrie. înscrierea
je fără cerime", peretele abrupt ca moase rezultate in difuzarea curfii. Daviţoîu. Virgil Măgurean, P. Cornel Aprozar. De asemenea, in unele oraşe tele din regiunea Banat, au extins La institutele de teatru şi de artp
un zid îşi profilează conturul in toa­ Astfel, de la începutul anului aici au şi alţii. s a introdus sistemul de deservire la anul acesta «u-llura legumelor încă plastice, la conservatoare, precum şi candidaţilor pentru fiecare 6erle se
tă măreţia. Sini oameni veseli, de fost vîndute curţi in valoare de peste MIRCEA C1NCORA domîoi'liu. Ca urmare, numai într-r> pe 3 000 ha, trimiţindu-se în luna la Institutul dc cultură fizică, probele va face pină tn preziua începerii
1E500 lei. Aceasta, ca urmare a preo- corespondent cursului Nu se admit însorlerl pe
singură zl, duminică, In Capitală au iunie, unităţilor de desfacere din ora­ practice încep In ziua rle 7 septem­
liinpul desfăşurării cursurilor de
fost puse la dispoziţia cumpărătorilor şele şi centrele muncitoreşti din re­ brie pregătire din fiecare serie. Candi­
aproximativ 560 tone de legume şt giune o canlilalc de legume timpu­ La facultăţile dc educaţie fizică din daţii din provincie pot beneficia
fructe. rii de circa 2 ori moi mare dcclt cadrul institutelor pedagogice de 3 contra cost de cazare în căminele
Şt pieţele de pe litoral 6Înt bine în aceeaşi lună a anului trecut. Bine ani probele practice încep la 13 sep­ studenţeşti şi de masă la cantine.
aprovizionnle de către gospodăriile aprovizionate sînt şi oraşele Galaţi tembrie. La invăţămîntul superior 6eral şl
agricole de stal şi colective din apro­ şi Brăila, unde numai prin unităţile Pentru institutele şi facultăţile care (ară frecvenţă sc pot înscrie la con­
piere. Pină anim s-au vindut aici Aprozar, G AS. şi G A.C. au trimis încep concursul la 7 septembrie, ce­ cursul de admitere candidaţii care
pină acum pe pieţe peste 7.1 Ut) tone
maf bine dc 25 la sută din cele 34 000 rerile de Înscriere se primesc la întrunesc condiţiile prevăzute dc
de legume şi zarzavaturi. secretariatele facultăţilor, între 15 llotărtrea CC. al P M U. şl a Consi­
tone de legume şl fructe contrac­
august şl 5 septembrie. liului de Miniştri nr. 1 052/1962.
tat^ În aoest an cu unităţile produ- (Agerpres) Concursul de admitere Ia învăţă­
Candidaţii care promovează exa­
menul dc malnrilatc In sesiunea minte! seral începe tn ziua dc 25
septembrie 1903 vor putea să se în­ septembrie şl durează pină la 30
Din activitatea asociaţiei scrie la concursul din prima etapă septembrie. înscrierile candidaţilor
pină la 0 septembrie.
noastre Pentru Institutele şi facultăţile caro se fac la secretariatele facultăţilor,
între 15 şt 23 septembrie.
încep coneursut dc admitere ]a I8scp
Ca peste tot şi în comuna Cut participa la „Cupa agricultuiii", tembrie. înscrierile se primesa între Concursul de admitere la învăţă­
sînt mulţi tineri şi vîrstnici care De asemenea echipa de şah va 25 august şl 16 septembrie. Caudi- minte! superior fără frecventă înce­
doresc să practice sportul. Pen­ participa la concursul plin co­ dalii respinşi la concursurile de pe ia 27 august. Centrele tn oare se
tru aceasta consiliul de condu­ respondenţă. Mal amintesc fap­ admitere din clapa I-a se pot înscrie, va ţine concursul se vor anunţa Ia
cere al asociaţiei noastre a ma­ tul că în acest nn am mai or­ pină in ziua dc 17 septembrie inclu­ limp prin „Gazeta Invălămîntelur şl
nifestat preocupare mai ales în ganizat trei duminici sportive siv, h facultăţile şi secţiile care ţin alte ziare.
direcţia înfiinţării de noi secţii. mult apreciate de colectivişti.
In prezent în cadrul asociaţiei e- Consiliul de conducere al aso­
xistă secţii de folbal, volei, atle­ ciaţiei noastre va depune şi pe înapoierea de la Moscova a delegaţiei
tism, tir, oină, schi şi şah unde viitor eforturi în aşa fel ca fie­
sînr înscrişi 164 tineri şi tinere. care tînăr sa fie atras de prac­ Consiliului Naţional al Femeilor
Echipele susţin o serie de întîi- ticarea sportului. Joi dimineaţa s-a înapoiat dc la
L . gaţla a test condusă de prof. fng.
niri amicale, se pregătesc intens. VASILE BIT1U Moscova delegaţia Consiliului Njţio- Suzana Gidea, preşedinta Consiliului
întreprinderea de utilaj greu„Progresur'-Brălla. Cel mai mult se pregătesc echipe­ preşedintele asociaţiei sportive nal al Femeilor din R P. Roniînâ Naţional al Femeilor, prorector al
care a participat Ia lucrările Con­
IN POTO1 Noul pavilion administrativ al Întreprinderii. (Foto: Agecpres) le de fotbal şi volei, care vor „Recolta* Cut gresului Mondial al Femeilor. Dele Institutului Politehnic din Bucureşti.

la Teatrul „Comedie Frangalse" „anacronismul'* de pe drumul din­ mai mult metal dcclt s-a folosit la franceze, Iar „Grupul pod" de socie­
9c juca „Pantoful de atlaz'* de Paul tre Londra şi Paris este legitimă. construirea turnului Eifel. Peste pod tăţile constructoare de automobile
Clandel. Reprezentaţia era in toi Cum se poate explica că aceşti cea. POD SAP T U N E L vor Irece două linii de cale ferată, şl societăţile de transporturi auto ?
etnd în sala de spectacol intră gră­ 30 de km care despart continentul o autostradă (cu circulaţie tn am­ In felul acesta lupta dintre „Pod"
bit Frank Davidson — un tînăr avo­ european de Anglia sînt străbătuţi bele sensuri) şi două drumri pentru si „Tunel" poate fl înfăţişată in mori
cat american care făcea practică în- In era noastră cosmică, la fel ca, ni — Reportaj despre Canalul Mînecii — biciclete şi molociclcle. Vor fi in­ simbolio Ga o luptă între transpor­
tr-un oraş provincial din Franţa. In- mulfe veacuri în urmă — cu feri­ o muncă îndelungată şi intensă s-a stalate 1G4 do pilc din beton armat tul auto şi transportul feroviar. Fi­
ttrzierea lui era molivată — David­ botul. Deşi acum aceste bacuri sînt reuşit săparea unui tunel lung de nume de oameni de afaceri englezi specialişti eu expericnlă — cile 6 de ambele părţi ale podului la o reşte că un asemenea simbolism
si francezi din lista conducerii „Gru­ persoane de fiecare ţară — Însăr­
son venea Ia teatru direct de la perfecţionate din punct de vedere J 840 metri, după care construcţia a pului tunel'*. Este important dc sub­ cinată să examineze tn mod Impar­ distantă (te 200 melri una dc alin, simplifică in odiecare măsură pro­
gară (se Jnapoiase *u trenul de la tehnic, deşi numărul lor a crescut fosl abandonată. liniat că toţi aceştia se grupează iar prin mijlocul !ui la o distanţă blema. In realitate lupta dintre cclo
Londra prin Paris). Americanul era de multe ori. deşi durata traversării De fapt, de atunci şi pină la sfîr- de partea engleză !n special în ju­ ţial (I) proieclul „Grupului tunel" si du 425 ni. Podul va li construit la două grupi ri concurente este mult
proiectul „Grupului pod" .şi să alea­
vădit prost dispus. In timpul traver­ s-a redus considerabil, feribotul, do şilu) celui dc-al doilea război mon­ rul „British Transport Commission" gă pe ccl mai bun dinlre ele. Cure 70 melri deasupra apei Incit vor pu­ mal complicată şl multilaterală.
sării Canalului Mînecii deasupra orice fel ar fi el, rămîne tot feri­ dial. problema traversării artificiale situată în fruntea căilor ferate en­ tea trece |>c sub el cele mai mari Comisia specialiştilor va hotărî
strSmiorii se slîrnisc o furtună pu­ bot. Nici un om cu raţiune sănătoa­ n Canalului Mînecii nu a fost rc gleze şi dîspunînd de un important erau proiectele prezentate de cclc nave transoceanice din lume. Se­ ce să prefere — capitalul reprezen-
ternică. Timp de peste 8 ore feri­ să nu poate nega necesitatea creă­ luată, sau mai precis, nu a ieşit din pachet de acţiuni al „Chanel Tunnel două ((rupe concurente ? curitatea navigaţiei va fi asigur-ală tînd „Grupul tunel" sau pe cel re-
botul a fost pradă stihiei dezlăn­ rii unui mijloc de traversare a Ca­ zidurile laboratoarelor specialiştilor Company"; iar de partea franceză TlfNEL. Lungimea tunelului — dc sisteme speciale . radar. proiec­ prezcnlînd „Grujnil pod". Sorcina
ţuite (de obicei traversarea nu du­ nalului Mînecii corespunzător spiri­ entuziaşti. — in jurul SNCF (Societatea naţio­ de 52 Icm — este necesară din cau­ toare puternice şl scmuali/aloare so­ este grea. dovadă faptul că comi­
rează mal mult de jumătate dc oră). tului sl tehnicii vremurilor noastre nală a căilor ferate franceze), băn­ za particularităţilor geologice ale nore. Autorii proiectului au acordat sia examinează cele două proiecte
— Este pur şi simplu extraordinar Ca să fim obiectivi, trebuie să Despre anacronismul Canalului cilor Rolschikl şi Union Paristenne, lărmului englez care nu permite să o deosebită atenţie, securilălii trans­ (Ln septembrie 1962.
— ii şoptea indignat avocatul ame­ amintim că tdeea creării unui mijloc Mînecii a început să se vorbească precum şi a Societăţii internaţionale se sape un tunel In apropierea portului pe pod. mai ales în timpul Nu s-a luat fncă o hotărlre de­
rican vecinului său francez — că de traversare o Canalului Mineeii din nou cu seriozitate abia acum a Canalului dc Suez care mai exis­ slrîmlorii (tn locul unde c>fe pro­ cetii deie. finitivă. Sc spune că ea nu va în-
in aclualu! secol al tehnicii poli să preocupă de mult mintea englezilor 7-8 ani. Nu avem nici un temei să tă încă şî dispune dc capitaluri sub­ iectată construirea tunelului lăţimea Polriviţ calculelor specialiştilor, tîrzia mai mull de cîteva săptflniînt;
mai depin'i în aşa măsură dc capri­ şl francezilor. Din documentele care contrazicem revista „Constelalion" stanţiale. Canalului Mînecii esle de 33 km) construirea podului ar coste 3 mi­ Sc zvoneşte Insă şi s-a scris chiar
r
ciile naturii! $i asta unde? — în­ s-au păstrat se cunoaşte, de pildă, rare îi numeşte pe Davidson şi De El va fi alcătuit din trei artere co- liarde dc franci noi, iar u tunelului în presă că experţii ar prefera tu
1
tre Londra ş) Paris. Să mă Ierte proiectul unui tunel pe sul) Cana­ Vilry întemeietorii „Societăţii pen- Tn primi* trei ani de existentă municînd Intre ele : — cele dc la — 1 8 miliarde. S-a calculat, de a- nclul.
Dumnezeu, dar Canalul Minccii eslc lul Mineeii aprobat in amil 1802 dr Iru pregătirea construirii tunelului „Grupul Iui-ol" nu a stricat cu nimic extremităţi — vor fl artere ferovia­ somenca. că fiecare automobil cu Conducălorît „Grupului tunel,,
nn anacronism | Napoleon şi de loslul prim-miuistru sub Canalul Minocn". („Grupul tu­ dispoziţia liderilor lui. investind pes­ re cu un diametru de cile 6.5 m im călător ar ptăli penlrti folosirea convinşi di victoria lor, au declarat
Do Vilry, aşa sc numea francezul al Angliei din vremea aceea, Fox. nel". cum denumeşte anim pe scurt te 5 milioane de franci noi tn lu­ fiecare, iar cea din mijloc jicnim tunelului o te.vă de 80 dc franci, îar unui corespondent al agenţiei Fran­
rai o şedea alături do Davidson. era Sa păstrat chiar corespondenta în revista această societate). Totuşi în crări de cercetare $i proiectare, ci serviciul de conlrol şi reparaţii va pentru Ir.ivorsarca podului — 90 de ce Pressc că lucrările vor Începe
I>i it*lon111 acestuia şi. ceea ce este legătură cu aceasta dinlre împăratul ultimul număr al revistei „Paris au aşteptat cu răbdare terminirea avea diametrul de 3,5 m. Circula- franci. nu mai devreme de 6—9 luni după
Match" există o altă versiune cu
mai important pentru povestirea francez şi şeful guvernului englez. acestora pentru a alege cea mal lolia în sens unic şi dirijarea auto­ S-ar putea realiza beneficii nu nu­ aprobarea proiectelor de către am­
noaNră, tiu] unuia dinlre cei mai Napoleon presupunea că prin tunelul privire la apariţia acestei organi­ bună varkntă Urina ca el să fie mată vor permite ca la fiecare 10 mai din taxele de traversare „Gru­ bele guverne. Se presupune că Iu-
zaţii. Nu este un lucru cluar atit de
maii magnaţi ai industriei franceze, săpat In fundul Drimlorii şi lumi­ aprobat apei dc guvernele Angliei rninule să treacă prin lunci o gar­ pul tunel" şi „Grupul pod" au luptat nclul va (l dat in folosinţă la în­
dejlnind funcţia de director genc- nat cu lămpi de petrol el ar pu­ important. Principalul este că am­ şi Franţei, după care să înceapă nitură cu o viteză pînă la 140 km In primul rînd ca firmele şi socie­ ceputul anului 1969...
bele reviste îl caracterizează în
fără înlîrziere lucrările de construc­
ial al cunoscutei societăţi chimice tea traversa călare canalul în 4 orc.. mod Identic pe cei care conduc acum ţie. pe oră. Tunelul va fi instalat fnlr-o tăţile lor să obţină comenzi avan­ Si asltel lupte pentru Canalul
JVchiney". După cum se ştie, înfumuratul îm­ activitatea furtunoasă a societăţii tranşee săpată pe fundul strîmtorii tajoase la construire şi in ai doi­ Minccii. mai bine zis lupta pe.itru
In antract, tîneiii an hotfirît să-şi părat a pornit călare în Rusia după sus amintite. Preşedinte de onoare Dar iată că la 27 decembrie 1960 .şi acoperit cu un strat (le părnint lea rind pentru ca sâ păstreze şi controlul asupra celei mai Importan­
unească oforlurilc pentru lichidarea ce. vai, nu-i ruai păsa de La Manchc al acesteia a devenit fostul amba „Grupul tunel" a primit prima lovi­ rle 50 de inetrî. Una din principalele mai departe controlul asupra traver­ te artere de transport, care urmea­
tură : sub preşedinţia fostului minis­ greutăţi in construirea sl exploata­
..anacronismului Canalului Mineeii". Proieclul prezentat de inginerul sntor al Franţei la Londra — Rene sării. Nu esle deci tnlîmplător că ză să unească Anglia cu Franţa, se
\Ma sc înlîmpla în anul 1956. Doi Thomas de Gnmon în 1856 era ne­ Vfassigly. diplomat ni experienţă, tru Jules Moch In aceaslâ zi n rea tunelului o constituie problema pentru pod, de pilda, se pronunţă apropie de sfirşit- Soarta celei niai
a n i mai lîrziu. americanul Frank: obişnuit : pe calea ferată instalată care avea vaste rctajîi personale cu fosl creală „Societatea pentru pregă- ventilaţiei. Din cau2a cî specialiştii monopolurile olclulul din Franţa. La mari construcţii vest-europene se va
au ales căile ferate electrificate
Davidson şi (mucezii] De Vitry au pe fundul strîmiorii urma să Ireară lirca construirii podului peste Cana­ construiiea podului ele ar asigura hotărî Intr-un viitor apropiat. Oa­
devenit iniţiatorii „Societăţii pentru o garnitură rle vagoane special con- oficialităţi engleze şi cu reprezen­ lul Mineeii". Aresta era realizarea Crearea unui tunel suplimentar pen­ întreprinderilor lor de lucru pe ci- menii simpli din Anglia şi Franţa,
tru circulaţia automobilelor ar costa
pregătirea construirii tunelului sub slruite în acest scop, asemănătoare tanţi ai cercurilor financiare si in­ celor ruai mari societăţi franceze, liva ani de acum înainte. Cc, c glu­ aprobînd fără discuţie ulcea creării
Canalul Minerii". unor submarine pe roti. In istorie dustriale. Dar predic, liderii „Gru­ engleze şi chiar americane (de fapt foarte scump din cauza necesităţii mă să înstelezi 800.000 de tone do unei posibilităţi de traversare a Ca­
purificării continue a tunelului de
pului tunel'* sînt francezul Louis
Cu această relatare a inlilmrii în sint cunoscute şi multe ale proiecte capitelul american figura destul de construcţii de oţel ? nalului Mînecii, corespunzătoare teh­
sala teatrului „Comedie Francaise" de traversa*e ,,pc uscat" a Canalu­ Armând şi englezul Leo Erlanqer. serios şi tn „Grupul tunel") siderur­ gazele de esapampnt Proieclul tu­ Deşi proiectul podului prevede nicii secolului XX. urmăresc lot isl
netului prevede ca autovehiculele să
a doi tineri şi prosperi oameni do lui Mînecii din a doua jînnnlnte a Primul — mare capitalist, unul din­ gice. corslrur loare de nutomohile, două linii de cale ferată, afluxul cu o vădită nelinişte lupta făţişă
tre regii căilor (erate din Franţa,
afaceri îşi încape ziaristul Uiiborl secolului trecut. Dar tonte au ră­ al doilea — cel mai mare bancher, de drumuri şi de transporturi a.tio. circule pe platforme de cate feraiă penlru acest canal tnlre diferitele
Emmanuol articolul „Puternicii lu­ mas doar pe birlic. Numai în anul Concurenta a devenit vădită. A s|)cciale, bictajate. principal de mărfuri va fi transpor­ grupări de societăţi industriale şi
mii se slîşie pentru La Maurlic Pod 1882 s-a încercai să se rezolve prac­ pe vremea aceea preşedintele socie­ început o luptă invizibilă tn ex­ POD. Podul va avea o lungime de tat peste pod dc automobile, Iar la financiare. Locuitori» ambelor tărt
tăţii „Cîiancl Tunnel Company" care
sau In noi ?“* publicat tn revista fran­ tic această problemă : de pe malul terior, dar cruntă înlre cele două 32,2 km. şi o lăţime de 36 m E) proiectul tunelului, monopolurile se sc împacă foarte greu cu Ideea că
ceză „Constelolion \ francez, a început săpaiea unui tu­ a supravieţuit nn îr.lîmplător, rreată grupuri de financiari şi industriaşi va fi realizat din construcţii puter­ pronunlă numai pentru căi ferate în verdictul pe care il va pronun­
pentru finanţarea construirii tunelu­
Lăsăm no scemn conşliinlei au­ nel. Totuşi posibilităţile tehnice dc Ambele părţi au înţeles prea bine ţa comisia experţilor, latura tehnică
torului motivele caro au determinat pe vremea aceea erau încă insufi­ lui de sub Canalul Mineeii încă la că merita să lupte. nice din oţel, cîntărind tn total Si nu este oare caracteristic faptul a problemei joacă un rol neîn­
pe De Vilry şi Davidson să sc ocu­ ciente penîru înfăptuirea unei ex­ sfîrşilul secolului Irecut, Cu acordul guvernelor Angliei şl 800.000 tone. La construirea acestui că „Grupul tunel" esle reprezentat semnat.
pe de La Manche. Dar referirea la perienţe alît de complicate. După Am puica cita şi o serie de alte Franţei a fost creată o eomlsle de pod se va cheltui de 100 de ori ln special de căile ferate engleze şl B. VAS1LEV