Page 16 - 1963-07
P. 16
Pag. 4 BRUMA SOCIALISMULUI Nr. 2650
Plecarea Şedinţa Comisiei permanente pentru
din Capitală ULTIMELE ŞTlBl A ULTIMELE ŞTIRI A ULTIMELE ŞTIOl A ULTIMELE ŞtlEi
problemele energetice e C.A.E.R.
a ministrului
BUDAPESTA 4 (Agerpres). — a dezvoltării Industriei energetice,
afacerilor externe
Intre 25 iunie si 1 iulie, la Buda au stabilit nomenclatura utilajului
al Austriei pesta a avut loc şedinţa Comisiei energetic principal care va fi folo
permanente pentru problemele ener sit pină !n anul 1980. Participanţii
Jot dimineaţă a părăsit Capitala
dr. Bruno Kreiskv, ministrul aface geticii a CA.E.R. Participanţii Ia şe la şedinţă au discutat, de asemenea
dinţă au discutat problemele coordo
rilor externe al Austriei, care a fă raportul cu privire la activitatea co
cut o vizită fn tara noastră ia invi nării investiţiilor eopitaJe In dezvol misiei In anul 1962 $1 au aprobat N. S. Hruşciov şl-a Excluderea delegaţiei portugheze de la Conferinţa Sindicatele africane
tarea energeticii In anii 1064—1965
taţia ministrului afacerilor externe si planul coordonării de pwepeetivă planurile aetlvitătl! ei viitoare.
al R P. Romîne, Corneliu Mănescu. încheiat vizita internaţională pentru problemele instrucţiei publice condamni represiunile
împreună cu dr. Bruno Krelsky a
plecat dr. Ludwiq Sleiner, secretar Sesiunea Consiliului Economic şi Social In R. D. Germană GENEVA 4 (Agerpres). — tugaliei de Ia conferinţă. colonialiste dinSwaziland
de stat în MA E. al Austriei. In urma unor furtunoase discuţii, împotriva rezoluţiei au votat Sta ACCRA 4 (Agerpres). —
Oaspeţii au fost conduşi la pleca al O. N. U. BERLIN 4 (Agerpres). — la 4 Iulie, la Conferinţa Internaţio tele Unite, Franţa, Anglia şl alte ţări.
La 4 luiie, N. S. Hruşciov, care a nală pentru problemele Instrucţiei In şedinţa de după-amlază, dele Secretariatul Federaţiei sindicatelor
re. pe aeroportul Băneasa, de Cor gatul Portugaliei s-a prezentat totuşi pe întreaga Africă cu sediul la Acera,
GENEVA 4 (Agerpres). — mal ales de Carta Naţiunilor Unite". vizitat Republica Democrată Germană publice, organizată la Geneva de
neliu Mănescu, ministrul afacerilor La 4 iulie, reprezentantul dedega- Totodată, reprezentantul Senegalului cu prtfejuJ aniversării a 70 de anJ U.N.E.S.C.O. şl Biroul Internaţional la lucrările conferinţei, neţinind sca a dat publicităţii o declaraţie în oare
externe, Pompiliu Macovci, adjunct tiei Senegalului la sesiunea Consiliu a criticat vehement „politica de geno de la naşterea lui Walter Ulbrioht, de educaţie, a fost adoptat cu 40 dc ma de rezoluţia adoptată în şcdinla condamnă represiunile autorităţilor
al ministrului, Mlhai) Petri, adjunct lui Eoonomic şi Social al O.N.U. ale cid pe oare Portugalia o duce la a părăsit Berlinul, plednd spre voturi pentru, 23 împotrivă şl 17 ab de dimineaţă. In semn de protest, colonialiste britanice Împotriva par
ticipanţilor la greva generală ce a
al ministrului comerţului exterior. cărei lucrări se desfăşoară In prezent Africa cu o tncăpăţlnaie feroce pen patrie. ţineri, proiectul de rezoluţie al ţări delegaţiile ţărilor africane. ţărilor
la Geneva a cerut excluderea Re tru a-şi menţine Imperiul său colonial La pleoare, N. S. Hruşciov a fost lor aîrl-ane privind excluderea de arabe şl ţărilor socialiste au părăsit avut loc recent in protectoratul
Ion Craiu. adjunct al ministrului fi publicii Sud-Africane şl Portugaliei condamnat definitiv de mersul Isto condus de Walter Ulbrlcht şl de alţi la conferinţă a delegaţiei portugheze. sala. Ca urmare a acestui lapt, şe Swaziland Deolaralia cheamă «indi
nanţelor, Mircea Ocheană, ministrul din cadrul Comisiei Economice a riei contemporane . Bl a cerut, de conducători de partid şl de stat, de In dutfa Intervenţiilor unor repre dinţa a fost amfnată pentru ziua de catele dun toate statele africane să se
0
R.P. Romine la Viena, de funcţio O N U . pentru Africa. El a protestat asemenea, Naţiunilor Unite să la numeroşi locuitori al Berlinului. zentant! al U.N.E.S.C.O. şl al Birou 5 Iulie. unească In lupta tmpotriva colonialis
nari superiori din Ministerul Aface împotriva politicii Republicii Sud- măsuri împotriva Portugaliei înoe- Pe aeroport, Walter Ulbrlcht şi lui Internaţional de educaţie, ţările Delegatul Portugaliei a anunţat că mului. Ea cere retragerea urgenta a
Africane care .violează cu cinism N. S. Hruşciov au rostit cuvîntărl. intenţionează să participe şi fn con trupelor britanice din Swaziland şl
rilor Exlerne si alte ministere. pînd tu aplicarea de sancţiuni eco africane, ţările arabe şl ţările socia
drepturile omului cele mai sacre In aceeaşi zi N. S, Hruşciov a liste au votat pentru excluderea Por tinuare la lucrările conîerînţel. eliberarea liderilor sindicali arestat!
Au fost de fală dr. Paul Welzler, pentru africani, drepturi recunoscute nomice şi diplomatice pfnă la exclu sosit Ia Moscova. cu prilejul grevei generale.
ministrul Austriei în R.P. Romînâ, de toate constituţiile democratice şi derea el din organizaţie. Federaţia sindicatelor pe întreaga
membri al legaţiei, precum $i func Trupe engleze vor pleca Africă protestează, de asemenea îm
Miting ol prieteniei
ţionari superiori din ministerele fe Demonstraţii împotriva staţionarii submarinelor în Guyana Britanică potriva condiţiilor grele de viaţă şl
derale ale afacerilor externe $i fi la FrankfurI muncă ale muncitorilor din SwazLland.
nanţelor caic l-au insolit pe minis atomice americane in porturile japoneze pe Oder LONDRA 4 (Agerpres). — siliului de Miniştri a! Guyanei bri Biroul de la Acera al partidului
trul afacerilor externe al Austriei FRANKFURT PE ODER 4 (Ager Un purtător de cuvînt al Minis Congresul de eliberare naţională
TOKIO 4 (Agerpres). — Afacerilor Externe pentru a protesta tanice, Brindley Benn.
Un grup de copii a oferit oaspe pres). — terului de Război al Marii Britanii Inlre timp. după cum transmite „Ngwane" a dat, de asemenea, publi
Citeva mii de japonezi s-au adu Împotriva staţionării submarinelor a anunlat la 3 iulie că o companie
ţilor flori. nat la 4 iulie în fata Ambasadei In seara zilei de 3 Iulie, în piaţa a Irupeîor engleze va pleca imediat, agenlia Associated Press, elemente cităţii o deeflaraţie In care cere
(Agerpres) S.U.A. din Tokio şi a Minislerului atomice amerioane In porturile japo din fata primăriei din Frankfurt pe reacţionare continuă acţiunile lor eliberarea liderilor sindicali arestaţi,
neze. Demonstranţii au transmis am Oder, oraş aflat la frontiera dintre pe calea aerului, în Guyana brita teroriste in Guyana britanică. La
RD. Germană şi R.P. Polonă, a avut nică, „din cauza înrăutăţirii situa printre care 6e află şi A. Zwane,
basadorului S.U.A. din Japonia $1 ţiei din această colonie". Potrivit re- 3 iulie a explodat o bombă Intr-un
Preşedintele Franţei a sosif Ministrului afacerilor externe al Japo loc un mare miting al prieteniei. lalărilor agenţiei DPI. evenimentele cinematograf din Georgetown în preşedintele acestui partid. In decla
La miting a hiat cuvinlnl Wallcr
raţia sa biroul Congresului de elibe
niei mesaje dc protest împotriva Ulbricht, prim-secretar al C.C. al din Guyana britanică au constituit care se aflau 300 de persoane. In
la Bonn acestor planuri primejdioase. P.SUG.. preşedintele Consultului de obiectul unei întrevederi care a cursul diferitelor incidente, care s-au rare naţională „Ngwane" cere pro
Stat al R.D. Germane, N. S. Hruşciov. avut loc lo 3 iulie 1? f.ondra între produs miercuri, aproximativ 60 de clamarea Independenţei teritoriului
BONN 4 (Agerpres). — Franţa, care caută flecare să obţi prim-secretar al C C. al P.C U.S.. pre ministrul englez pentru colonii, Dun- persoane au fos' rănite. Swaziland.
Preşedintele franţei, de G.inllc, a nă sprijinul R.F. Germane pentru Atac dezlârafult şedintele Consiliului de Miniştri a] can Sandvs, şi vicepreşedintele Con
sosit la 4 iulie la Bonn. unde va ră- propriile Irterese In cadrul N.A.T.O., de partizanii U.R.S.S., şl J. Cyrankicwicz. membru
mine două zile. El este In<o|it de îndeosebi penlru propriile proiecte al Biroului Politic al CC. al P M.U.P.
primul ministru Pompidou. ministrul militare şi obiective economice. Co dîn Oman preşedintele Consiliului de Miniştri Irakul a rupt reia (iile Date despre sărăcia din Mexic
afacerilor externe. Couve de Mur- mentatorii occidentali consemnrază DAMASC 4 (Agerpres). — al R.P. Polone.
ville, ministrul dc război, Messmer, faptul că, în acelaşi timp, Bonnul fo Patrioţii din Oman Intensifică iupla diplomatice cu R.P. Mongola CIUDAD DE MEX1CO 4 (Agerpres). mai mici de 750 pesos (aproximativ
Peste do-iă milioane dc oameni ai 60 dolari) pe lună.
ministrul finanlelor. Giscard d’Es- loseşte această rivalitate pentru a împotriva colonialiştilor englezi. Re PARIS 4 (Agerpres). — muncii si şase milioane de ţărani
taing, şi de alţi membri ai guver realiza obiectivele politicii sale şl. prezentanţa Imamatului Omanului din U Thant a sosif la Sofia Agenţia France Presse, reterinrtu-se Populaţia rurală şi muncitorii cu
nului francez. tn primul rînd, pentiu a obline ac Damasc a anunţat că partizanii din la postul cîo radio nsgrfad, transmite mexicani sînt desculţi, cu haine venituri mici, se spune în continuare
La aeroporlul dîn Bonn, preşedin cesul la arma atomică. Oman au atacat un post militar SORA A (Agerpres). — câ la 3 iulie Irakul a rupi relaţiile zdrenţuite şi nu au posibilitate să-şi în documentul Confederaţiei, sînt
tele de Gaulle a fost inlimpinat de Ziarul francez „Figaro", care, de englez. Au fost ucişi sau răniţi un Agenlia RTA anunţă că răspun- diplomatice cu R.P. Monqolă. procure hrana cea mai modestă, se condamnaţi să ducă o existenţă mi
cancelarul R.F. Germane, Adenauer, altfel, trece cu lotul cu vederea pifc- zînd invitalioi guvernului Republicii spune in documentul publicat de Con zeră.
mare număr de soldaţi englezi. Potrivit relatărilor agenţiei, această federaţia unică a muncitorilor din
de vicecancelarul Erhard, precum şi mejdia pe cure o prezintă Încura Populare Bulgaria, la 4 iulie a sosit măsură a lost luată in legătură cu Puterea de cumpărare a pesosulu!
de alte persoane oficiale vest-qer- jarea militarismului vest-german. Ca răspuns, autorităţile coloniale la Sofia, Intr-o vizită oficială de trei demersul R.P. Mongole la O.N.U. Mexic in legătură cu planul de dez mexican scade neîntrerupt. Potrivit
mane. scrie că ,,Germania occidentală se engleze au efectuat operaţii de pe zile, U Thant, secretar general al voltare a Mexicului, care se elabo datelor oficiale în uHImll 12 ani,
In mod oficial s-a nnunlat că comportă ca acel copil care. între depsire şl au operat arestări în masă. Organizaţiei Naţiunilor Unite. rează in prezent. puterea de cumpărare a pesosulu)
aceasta csle o vizită de lucru — bat dacă doreşte uni sau dulceaţă Confederaţia relevă că două Iretmi s-a redus cu peste 50 la sută. CostuJ
primul din contactele periodice la pe pline. răspunde : amindon.V'. Zia Feroviarii englezi cer naţionalizarea Noi execufii samavolnice vieţii a crescut In perioada menţio
nivel înalt Intre Franţa si RFC-, rul citat sintetizează jocul dublu al în Irak din familiile mexicane au venituri nată de peste două ort.
prevăzute prin tratatul franco-vcst- diplomaţiei de la Bonn, care s-a pro transporturilor
german care a intrat zilele trecule nunţai allt penlru planul S.U.A. de BAGDAD 4 (Agerpres). —
în vigoare. creare a forţelor nucleare mullila- LONDRA 4 (Agerpres). — întregul sistem transporturi din După cum anunţă postul de radio Incendii pustiitoare în Canada
In cadrul Conferinţei anuale
Anglia să tie tran<î<r«l sul» admi
In cursul zilei de joi au avut loc lerale ale N.A.T.O., dar nu ignoră de Ia Scarborough a Sindicatului na- nistraţia ş( conlro'ul stalului. Bagdad, la 2 iulie, în Irak an loM
întrevederi sepirale atit tntfe de nici conceplia franceză, opusă celei |ional al feroviarilor din Anglia, la executaţi 11 comunişti. Din declara — Varga — acaleeaşl agenţii aproximativ 2.000 de
Participanţii la conferinţă s-au
Gaulle şl Adenauer. cit şi între mi americane de creare a unei forle de 2 Iulie a lost adoptată in unanimi pronunţat împotriva Inlenţici guver ţia dală publicităţii dc guvernatorul OTTAWA 4 (Agerpres). — oameni, 51 de avioane şi 12 elicopte
niştrii celor două lârt, Potrivit re şoc naţionale, care să fie pusă si tate o rezoluţie In care se cere ca De II zile !n provincia Ontarlo din re sînt mobilizate pentru locaJlzarea
latărilor agenţiilor de presă. în cen la dispoziţia militarismului vest- nului de a închide unele căi lerate. militar at Irakului, rezulta că ei erau Canada incendiul cuprinde noi şi noi incendiilor.
trul acestor disoutii se situează pro german. acuzali de a fi participat la înăbuşi suprafeţe împădurite. Potrivii agen Din luna aprilie pînă în prezent,
rea rebeliunii de la Mossul, in martie
blemele aplicării (ratatului militaro- După cum relatează coresponden Instituirea monopolului de stat asupra 1959. ţiei Associated Press. în prezent In
politie franco-vest-german, în con tul din Paris al ziarului „New York provincie se numără 68 de incendii. menţionează agenţia, fn provincia
textul divergentelor care s-au ma Herald Tribune", citind surse diplo petrolului în Ceylon Acelaşi post de radio a anunţat la Oficialităţile relatează că „situalia se Ontario s-au semnalat 799 de Incendii
0
nifestat în ultima vreme intre par matice franceze, o altă problemă 3 iulie executarea ailor 3 Irakieni poale înrăutăţi , li dintre incendii care au distrus 35.000 de acri de
tenerii alianţei atlantice. care va o-cupa un loc principal în COLOMBO 4 (Agerpres). — referă la toate produsele petroliere, cărora li s-a adus aceeaşi învinuire. nu pot fi controlate, deşi potrivit păduri.
Referîndu-se la această vizită, pre discuţiile Irenco-vest-germane de la Ministerul comerţului şl industriei cu excepţia benzinei de avion.
sa franceză nu ascunde faptul că Bonn va fi şl aceea a nivelării pre al Ceylonului a dat publicităţii un De la I Ianuarie 1064, se spune
prezenta lui de Gaulle în Germania ţurilor intre produsele agricole vest- comunicat In care se spune că gu In comunicat. Societatea petrolieră
germane şi cele franceze, problemă vernul cevlonez a adoptat la 5 Iu ceyloneză va avea în exclusivitate
oceldenlală, la numai ctleva zile
pusă cu deosebită acuitate în pre nie a.c., o hotărire potrivit căreia dreptul la Importul, exportul, vin-
după vizita lui Kennedy, este lega zent cind nemulţumirile ţăranilor zarea şl distribuţia benzinei, pe
tă de rivalitatea dintre S.U.A. şl francezi se manifestă foarle puternic. incepînd de la I ianuarie 1964, cu trolului lampant şl a motorinei. So
distribuirea petrolului In Întreaga
cietatea se va ocupa, de asemenea,
Insulă se va octioa Societatea petro da exploatarea şl prelucrarea petro
Dezbaterile din Camera Comunelor lului.
lieră ceyloneză. Această hotărire se
au luat slfrşst Guvernul francez a adoptat proiectul de lege
LONDRA 4 (Agerpres). — discutată a ereării „forţelor nuclea care îngrădeşte dreptul la grevă
Miercuri au continuat în Camera re multilaterale" cerute de S.U.A. In
Comunelor dezbaterile de politică cadrul N.A.T.O. şl că participarea PARIS 4 (Agerpres). — tr-un viilor apropiat proiectul de lege
externă, în cadrul cărora s-a dis Angliei la aceste forte urmează să La 3 iulie, ConsiJiul de Miniştri al antidemocratic va fi prezentat parla
cutat politica guvernului britania în mai fie discutată şi în viitor. Franţei a aprobat un proiect de lege mentului.
problema dezarmării. In cadrul aces ★ care de fapt îngrădeşte dreptul la Toate organizaţiile sindicale şi par
tor discuţii, liderul opoziţiei labu LONDRA 4 (Agerpres). — grevă al lucrătorilor din instituţiile tidele de stînga protestează împotriva
riste. Harold Wilson, s-a pronunţat In seara zilei de 3 Iulie au luat şl întreprinderile de stat. acestei măsuri a guvernului Iul de
din nou în favoarea unei politici sflrşit dezbaterile din Camera Comu Potrivit acestui proiect de lege, Gaulle. Ele califică proiectul ca un
care să permită realizarea unul acord nelor cu privire ta politica externă. sindicalele vor fi obligate ca ai cinci nou pas in ofensiva capitaluJui mo
cu privire la dezangajarea militară In încheierea dezbaterilor, primul zile înainte de declararea grevei să nopolist tmpotriva drepturilor sin
în regiunea Europei Centrale, even ministru Macmillan şl-a exprimat anunţe autorităţile pentru «a le per dicale şi libertăţilor democratice din
tual pe baza planului Rapackl. Li speranţa că la apropiatele tratative mite să la măsurile necesare ... In tară.
0
derul laburist a declarat, de aseme de la Moscova cu privire la fncstari-a
nea, aă ar fl de dorit să se stabi experienţelor nucleare se va ajunge
lească unele regiuni lipsite de arma la un acord. El a declarat, de aseme „Declaraţia de la Rio de Janeiro“
atomteă. nea, că la fel ca şl preşedintele
Reprezentanţii guvernului, în pri Kennedy, el consideră că încetarea RIO DE JANEIRO 4 (Agerpres). — profesorilor dusă de către autorităţi
mul rînd primul ministru Macmiilon. experienţelor ar reprezenta *o Imen La 2 iulie, la Rto de Janeiro şi-a le din Paraguay.
au fost siliţi, tinlnd seama că opinia să contribuţie la oauza păcii şl încheiat luorările cel de-al 8-lea con
Congresul a ales un nou comitet
publică este favorabilă unui acord prosperităţii omenirii". Un acord în gres al Confederaţiei corpului di executiv al Confederaţiei care. po
fn problema dezarmării, să declare cheiat !n această problemă, a spus dactic din America Latină.
că Anglia ar îi dispusă să semneze tn continuare Macmillan, or putea Intr-o declaraţie intitulată „Decla trivit unei rezoluţii, îşi va stabili se
un acord de încetare a experienţelor deschide calea spre dezarmare. Tot raţia de la Rio de Janeiro", aprobată diul în Chile. Următorul congres al
nucleare. odată, Macmillan şl-a susţLnut In de către congres, se subliniază că Confederaţiei va avea loc la Caracas
* 4
In ce priveşte problemele alianţei continuare punctul de vedere Io le profesorii trebuie să continue lupta (Venezuela). COREEA DE SUD: Clica militară aruncă pe spatele populaţiei po
occidentale, premierul Macmillan a gătură cu «strategia nucleară" şi a împotriva tuturor formelor de inter vara înarmărilor. La Scul domneşte foametea. Orezul, hrana de bază a
recunoscui că In momentul de faţă criticat pe parlamentarii care cer ca venţie şi exploatare colonială, pen
este vorba ,,de un pas Înapoi în con Anglia să renunţe Ia arma nucleară. tru dezvoltarea liberă a popoarelor Argentina: Peroni* i nu vor participa populaţiei sud-coreene, a fost raţionalizat.
In foto: Cetăţeni înfometaţi se înghesuie in faţa unui centru de
cepţia unităţii europene" ca urmare Răspunzind celor care se tem de şi împotriva forţelor oligarhice şl a distribuire a cartelelor dc aPmcntc la Seu).
a divergenţelor dintre Anglia şi accesul Germaniei occidentale la monopolurilor. Declaraţia relevă, de la alegerile prezidenţiale
Franţa, care au dus la eşecul tra arma nucleară. (în urma ereării „for asemenea, dreptul popoarelor la au
0
tativelor pentru aderarea Angliei la ţelor nucleare multilaterale ale todeterminare şi principiul neinter BUENOS A1RES 4 (Agerpres). — Ca urmare a hotărirrl Frontului Grevă în Chile
Piaţa comună. Atlt Macmillan cît şi N ATO.), Macmillan s-a ridioat (o Agenţia UPI transmite că Frontul popular şi naţional din Argentina,
ministrul de război. Thorneycrofl, au apărarea actualilor guvernanţi ai venţiei. Ea cere formarea unor cen popular şi naţional din Argentina, candidatul acestui Iront la alegerile
declarat că guvernul britanic nu a Bonnului, care se străduiesc să pună trale unice ale profesorilor în fie coaliţie electorală care reuneşte prezidenţiale, Vicente Solano Lima, SANTIAGO DE CHILE 4 (AgeT- salariile lor să fie mările cu 50 60
luat încă atitudine în problema mult mîna pe arma nucleară. care tară membră a Confederaţiei. considerat de agenţia UPI „drept preş). — la sută.
Congresul cheamă la lupta pentru partidul Uniunea populară de ten La 3 iulie, aproximativ 7.000 de Reprezentanţii greviştilor nu avut
un invăţâmînt public liber, pentru dinţă peronislâ, partidul radical in unul dintre cei mai puternici can muncitori dc la mina de cupru Te- în aceeaşi zl o întrevedere cu pre
O nouă hotărîre reacţionară lichidarea analfabetismului şi pen transigent al fostului preşedinte Ar- didaţi in cursa electorală", nu va niente. apart'mirul societăţii nord- şedintele Republicii Chile. Jorge
turo Frondizî şi alte cîteva grupări mai participa la alegeri. americane „Braden Copper Coin- Alessandri, cărui-a i-au înfăţişai con
adoptată de O. S A. lru îmbunătăţirea condiţiilor de trai politice, a anunţat într-un comunicai Pc de altă parte, după cum trans pamy", au declarat o grevă pe termen diţiile Inumane de trai ale minerilor
ale educatorilor. Aceeaşi declaraţie dat publicităţii In noaptea de 3 spre mite agenţia UPI, guvernul argen nclirmlat, In semn de protest Împo de la miinele de cupru. Ei au decla
WASHINGTON 4 (Agerpres). — Hotârîrea a fost adoptată în duda condamnă politica de persecutare a 4 iulie că nu va mai participa la tinian „acţionînd sub o presiune pu triva refuzului patronilor de a accep rat că nu pot accepta cererea guver
Agenţia France Presse anunţă că faptului că Împotriva ei s-au pro alegerile prezidenţiale de la 7 iulie, ternică din partea militarilor", a in nului dc a amina greva, întrucit
Consiliul Organizaţiei Statelor Ame nunţat Brazilia, Chile, Mexic, Ve deoarece „guvernul a Invalidat pe terzis in ultimul minut participarea ta cererile privind mărirea salariilor. „muncitorii nu pot avea încredere
ricane a aprobat, în urma „unor dez nezuela şl Haiti, ale căror delegaţii Creşterea costului vieţii unii din candidaţii la alegeri ai aces la aJegeri a candidatului preziden Pentru a putea face fată scumpirii nici tn compania Braden si nici In
bateri furtunoase", un proiect de au declarat că măsurile cuprinse în tui front". In acelaşi timp, potrivit ţial, dr. Râul Malera. Dr, Matera. costului vieţii, muncitorii insist a oa promisiunile acesteia".
rezoluţie care propune să se trans raport contravin drepturilor omului In Brazilia relatărilor agenţiei Assooiated Press, cunoscut penlru vederile sale pero-
mită guvernelor membre ale O.S.A. şt principiului neamestecului. reprezentanţii a 62 de uniuni sindi niste. a fost exclus recent din parti
un raport cu privire la pretinsa Printr-o majoritate mecanică de RIO DE JANEIRO 4 (Agerpres).— cale. membre ale Confederaţiei Ge dul peronist sl şi*a prezentat can Revoltă la o închisoare din Venezuela
„subversiune comunistă în America voturi, Consiliul O.S.A. a aproba! ra Potrivit informaţiilor Institutului nerale a Muncii din Argentina, au didatura în r.umele partidului creş-
Latină. Raportul cere guvernelor portul. în care, între altele, se re Vargas, costul vieţii în Brazilia in adresat un apel alegătorilor argen- tin-democrat. CARACAS 4 (Agerpres). — direa cazărmii poliţieneşti de pe
respective să dea curs recomandări comandă interzicerea vizitelor în prima jumătate a anului curent a tineni în care-i cheamă să boicoteze După cum transmite agenţia La închisoarea „Junchlto" din lingă închisoare. A avut loc un
lor cuprinse în *.cest document. Cuba şi stabilirea unei „colaborări crescut cu 30,8 la sută. Preturile la alegerile de Ia 7 iulie, Introducînd France Presse, potrivit legii electo apropierea capitalei VenezueJei, a schimb de focuri In cursul căruia
Raportul a fost elaborat de comi mal strînse" intre statele americane produsele alimentare au crescut cu în urne buletine de vot albe. „Lide rale din Argentina, cel 1!.500.000 de izbucnit o revolta la care au parti paznicii au fost nevoiţi să cheme In
sia specială a Consiliului O.S.A., în domeniul militar. 24,5 Ia sută, la Îmbrăcăminte şl în rii sindicali şi peronişti, transmite alegători din această ţară se vor cipat aproximativ 300 de tineri, prin ajutor întăriri.
creată ea urmare a conferinţei in Raportul propune, dş asemenea, călţăminte cu 42.2 la iută, la medica agenţia, au declarat că alegerile, prezenta la urne pentru a alege un tre care şi deţinuţi politici. In timpul Politia a înăbuşit revolta. Au fost
terministeriale de la Punta del Este, guvernelor ţărilor din emisfera occi mente cu 34,1 la eu-tă. Incepînd de la aşa cum au fost pregătite de guvern, număr de 476 „mari electori". Aceş unei încăierări înverşunate între de răniţi 16 tineri.
comisie compusă din reprezentanţii 1 Iulie «-au majorat preţurile la me sînt frauduloase si au condamnai re tia din urmă se vor Întruni la 31 ţinuţi şi paznici, aceştia din urmă au Camera deputaţilor din Congresul
statelor Peru, Panama. Columbia, dentală să interzici organizarea unor dicamente cu 30 la sută, tar tarifele fuzul comandanţilor militari de a-şi iulie în capitalele diferitelor provin folosit grenade cu gaze lacrimogene. naţional a numit o comisie specială
pentru anchetarea cauzelor care au
S.U.A., Salvador, Republica Domini Inttlniri internaţionale „prooomunis- pentru transportul aerian cu 20 la respecta promisiunile lor privitoare cii penlru a alege pe noul preşedinte In acelaşi tîmp un grup de persoa
cană, Argentina şl Guatemala. te" pe teritoriile ţărilor lor. iută. la libertatea de vot“. al Argentinei. ne înarmate a atacat din afară clă dus la Izbucnirea revoltei.
ftodiQlIn fl lAmlişls Italie Studio! It*» § Mertlf et» Telefon IM, 169, 95, 974. TtX# plătit! Io oumeiar conform aprobări) Direcţiei Generala P.T.T.R. nr. 263.328 dlo 8 noiembrie 1049. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică «I Mal — Deva.