Page 17 - 1963-07

paatrrAM &tn toate ta mu hnot-va \

mul socialismului Infiinţală în toamna anului trecut,

Creşte numărul
depunătorilor C.E.C.
(^Ul
pianul depăşit ia laţi indicii
agenţia GE.G de Ia noul grup do
Preparatorii de minereuri din Gurabarza au depus lună de lună eior-
turl susţinute pentru îndeplinirea ritmică şl la toţi Indicii a planului de laminoare al GS. Hunedoara, a cu­
prins lună de lună un număr ini
producţie. Antrenaţi In întrecere, el au Înregistrat 'nsemnate depăşiri
UH ÎL COMITETULUI RECIONÂL HUNEDOARA AL Si ale sarcinilor de plan. Astfel, el au prelucrat cu 2,6 la sută mal mult mai mare de depunători.
minereu, Iar prin îmbunătăţirea randamentelor de extracţie au Înregis­ De la Înfiinţarea el $1 pină în pre­
zent, au fost emise peste t.400 II-
trat la metalul de bază o depăşire de 3,0 procente. Prin buna între­
brete GE.G De remarcat că cco
Anul XV. Nr. 2631 StMBATA 6 IULIE 1963 4 pagini 20 bani ţinere a agregatelor şl folosirea lor la întreaga capacitate, preparatorii mai mare parte a depunerilor lu­
au realizat o productivitate sporită, îndepllnlndu-şt pla/nul productivităţii
nare se fao pe bază de consiinlă-
valorice tn proporţie de 105,2 la sută.
mtnt.
In întrecerea pentru Îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan,
M1HAI GHEOIl' HE
E TIMPUL SECERIŞULUI dusă de Ionel Vlad, ştamparil din brigada Iul Ioan Stana, precum şi corespondent
succese de seamă au obţinut lucrătorii brigăzii de la antezdrobire, con­
echipele de la Rotaţie conduse de Nlcolae Boldea şl Aurel Faur care
şi-au depăşit lună de lună sarcinile planificate.
=||=||=tl=IISII=ll=ll=IIS||=l1=||=||=||=||=ll=1l=ll=ll=llSllSl|S||Sll=ll=|l=ll=ll=ll=l1Sll=l =11=11=11=11 Prin muncă patrio! că
AUREL DOBIRCAU
NICI O ZI PIERDUTA, NICI UN BOB RISIPIT! corespondent crătorii uzinelor ..Victoria" din « .i-
Primul semestru a fost pentr.: u-

=n=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=n=ii=ii=u«ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=ii=n=ii=i!=ii=ii=ii=ii=ii=n=ii=ii=ii=ii=ii=:i=ii=}i=i!=if=!i=ii=)i=!i=it=ii=i!=\ Şezătoare len bogat în acţiuni patriotice pen­
Căutători ai noului tru colectarea fierului vechi. !n > - le
literară şase luni care s-au scurs rle la in-
De ia fnoepulul acestui an la fabinetul tehnic ai cepulul acestui an. tineri şi vîrstn:; i
b E.M. Deva au fost înregistrate 2! de Inovaţii. Dintre litercr ..Flacăra** din uzină au prestai peste 2.000 ore
De curlnd. cercul
acestea, 7 au fost aplicate în procesul de producţie,
Iar din celelalte 14. majoritatea se află în fază de de muncă patriotică. In rare au co­
MaÎ experimentare. Numai între 26—30 iunie, la cabinetul din Hunedoara a lectat 863 tone lier vechi. Din aceas­
tehnic au fost înscrise 5 inovaţii. Propunerile făcute organizat la Gru­ ta cantitate. 792 de tone au şi fost
/?1 ; r v contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şl la pul şcolar profe­
realizarea unor economii antecalculate dc- 300.000 fci sional al CS.H. o predate I.CM.-uIul.
anual. şezătoare literară In acţiunea de eolectarc a (ierului
Printre căutătorii neobosit! ai nc ului de la C M. vechi s-an evidenţiat in mod deose­
'tM*te Deva. se numără inginerul geolog Alanase Popescu, cu participarea scrii­ bit lucrătorii secţiilor furnale, ter­
"Ti m*'
care a propus „Modificarea profilelor puţului nou", torului Cornelia mocentrală şi turnătorie I. printre
l lăcătuşii Aurel Drăgan si Roman Canea, maistrul me­ Leu. Cu acest pri­ care amintim pe Marcel Semciuc,
canic Roman Pollak. care au propus „Modificarea He­
lej. atU scriitorul,
4
răstrăului circular mobil pentru confecţionat armături* . cit si membrii cer­ Ioan Hodorog. Ioan Popescu, Victor
Gheorghe Igna şi Aurel Dreiq-p.. lăcătuşi, care au con­ SJmionescu sl alţii, c<uc au prestat
ceput un .Dispozitiv pentru slrunjirea axelor de la cului au citit lu­ cele mai multe ore de muncă pa­
motoarele rompresoareîor fără demontare". Gratian crări originale si triotică.
Rat, Rudoll Turi $1 alţii.
IOAN IANCU au discutat pe mar­ T. VASILE
corespondent ginea acestora. corespondent

In ultimele zile. lânurile de orz âu dat In ptrgS. Prilej de bucurie Muncesc cu spor
nu numai pentru colectivişti, cl şi pentru mecanizatorii dornici să Plecarea din Capitală
înceapă bătălia strîngerii recoltei. S2S2S2 2HS2S a delegaţiei Consiliului Evitarea pierderilor de metal
In fotograiie: aspect de la recol (area orzului Ia G.A.C. din Orăştie. ffl CoresponderAul nostru, tov. <e
J1
ry han Stricaiu, ne informează ry păcii pe întreaga Indie
j£ că şi la G.A.C. din Orăştie se £ sarcină a fiecărui otelar
Au terminat |{j munceşte cu deosebită insufle- Oj Vineri la amiază a părăsit Ca­
nJ lire la recoltatul orzului. Cu In pitala, îndreptîndu-se spre Var­ Una din căile de sporire a pro­ in luna iunie. Săgeata graficului nării şarjei nr. 70.761 s-au pro­
recoltatul orzului iy ajutorul celor patru combine ry şovia, delegaţia Consiliului păcii ducţiei de metal este şi reduce­ se menţine în ascensiune, ceea dus erupţii )a trenul respectiv şi
ne întreaga Indie, condusă de
(îi minuite cu pricepere de către
rea pierderilor de oţel. In această
mccanizato' ii Vasile Barba. Diwan Chauian Lall, membru al privinţă, o contribuţie de seamă ce înseamnă ci de la o zî la alta s-au pierdui în felul acesta 12
pierderile dc oţel provocate de
In ultimele zile, inginerul agro­ Imediat după ce s-a terminat Cr toan Darbu, Gheorghe 7al şi uj parlamentului indian, preşedin­ tone de oţel.
nom al G.A.C. din Bretea Mure­ recoltatul orzului s-a trecut la Cj tiic Andrei, de la S .ALT, din “] tele Comitetului parlamentar de işi pot aduce muncitorii care lu­ erupţii sînt în creştere. Asemenea evenimente s-au pro­
şană a urmărit cu multă atenţie strînsul paielor de pc tarla. crează la pregătirea trenurilor de Consultînd şi graficul din luna dus, din aceleaşi cauze şi la şar­
stadiul de coacere al orzului. Eliberîndu-se terenul, mecaniza­ rfl Orăştie, la gospodăria colecli- IV luptă pentru pace din India, care turnare. Faţă de anii precedenţi, mai, observăm că situaţia este jele nr. 70.581 şi 70.736, turnate
Cînd acesta a ajuns în pîrgă a torii au început de zor la execu­ ry vă din localitate s-a recolta! (}j ne a vizitat ţara intr o efilătorie la secţia O.S.M. nr. 1 a Combina­ cu totul alta. Atunci, pierderile în trenurile 7 şi 5, pregătite in
fost declanşat recoltatul. In la­ tarea arăturilor de vară pe în­ ™ in numai două zile orzul de Di de bunăvoinţă. tului siderurgic din Hunedoara, prin erupţii au fost de 3.4 ori schimbul C (şef dc brigadă Ioan
nul celor 24 ha cultivate cu orz treaga suprafaţă de 24 ha de pe in pe 10 ha. j Dî Tn timpul şederii în ţara noas­ pierderile de oţel cauzale de e lonescu).
au început recoltatul cele trei care s-a recoltat orzul. ni Potrivit celor relatate de tov. n) tră, delegaţia a vizitat diferite rupţii la ansamble ou fo:-r simţi­ Pc lingă pregătirea incorectă a
combine conduse de mecaniza­ rfl han Stricata. in cursul zilei de ry tor reduse. Dar nu s-a tăcut to­ Pornind podurilor de turnare, apariţia
torii Ioan Ciugudeanu, Emil So- [V astăzi va fi terminal recoltatul [ji Instituţii culturale, ştiinţifice şi tul. O mare parte din pierderile pierderilor de oţel este determi­
noc şi I. Groza. Cei trei mecaniza­ Cu toate forţele au pornit la JV şi de pe restul de IO ha. ocu- ui întreprinderi. De asemenea, dele­ înregistrate în perioada care s-a de la un grafic nată şi de montarea pîlniilor in­
tori au pornit cu însufleţire la re­ recoltatul orzului de pe cele 9,6 K pate cu această plantă. 0j gaţia a fost primită la Marea scurs din acest an puteau fi suficient de uscate. Aşa a proce­
coltarea într-un timp cît mai scurt ha şi colectiviştii din Boz, raionul .n In urma combinelor, mcccnti- }jj Adunare Naţională şi la Minis­ evitate şi deci se cişMgau multe dat în ziua de 24 iunie şeful echi­
a orzului. Datorită funcţionării jQ taiorul Hcitz F.rvin lucrează la terul Afacerilor Externe, unde a tone dc oţel. rnai mici decît cele din perioada pei de la pilnii din schimbul B.
în bune condiţiuni a combinelor Ilia. Aşa cum ne informează co­ ii) recoltatul paielor cu ajutorul rJ 1—24 iunie. Acest lucru nu poate Belehuz Filaret care, apreciind
cît şi a strădaniilor depuse de respondentul nostru voluntar, rfl unei prese. Pină acum această « avut întrevederi. înainte de ple­ Pierderile puteau fi considerat „întîmplător", cum că pîlniile sînt „calde", a montat
mecanizatori, s-a reuşit ca numai tov. Mlron Ţie, recoltatul orzului ry lucrare a fost executată pc 8 ha Oj care, oaspeţii indieni au avut o fl evitate lasă să se înţeleagă unii lucrători două dintre acestea neuscate. Dar
el a apreciat greşit gradul de us­
după două zile să fie recoltat s-a făcut atît cu combina pe care D{ Incepind de astăzi. 6 iulie, ţţj întîlnire cu ziarişti din Capitală. de la pregătire. De vină este, care a pîlniilor respective, iar la
după părerea lor. numai tempe­
In biroul maistrului din hala
orzul de pe întreaga suprafaţă. lucrează mecanizatorul Petru De- jn se va începe cu două corn hi- ry (Agcrpres) de pregătire a ansamblclor de ratura ridicată din hală care-i turnare, cum era şi firesc, s-au
ne şi la recoltatul griului care [h
Recoltă s-a dovedit a fi bună, ea hel, cît şi manual, cu coasa. S-a rfl pe unele parcele a dat in pirgă Di turnare de la O.S.M. nr. 1 există obligă să renunţe la efectuarea produs pierderi.
depăşind producţia medie plani­ reuşit astfel ca întreaga supra­ un grafic. In grafic sînt trecute unor operaţii ce sînt strict nece­ Faptele redate mai sus, care
«^!5ÎS?SESESH2535aSSE5E5?KHSE525252S
ficată. faţă cu orz să fie recoltată. STAŢIUNEA MAMAIA toate erupţiile care s-au produs sare înainte de montarea pîlnii- au condus la pierderi însemnate
lor şi lingotierelor pe poduri. de oţel, puteau fi în întregime
Or, în primele 5 luni ale anului evitate dacă nu se scăpa din ve­
în fruntea întrecerii temperatura în hală a fost în con­ dere atenţia la pregătirea an*
tinuă creştere, iar pierderile prin samblelor de turnare şi se întă­
La gospodăria agricolă de stat din Szekely Pavcl care zilnic recoltează erupţii au fost din ce în ce mai rea controlul asupra lucrărilor c-
Slntămăria Orlea, raionul Haţeg, la­ cite 10—13.000 kg. boabe. Jn ziua de mici, ceea ce dovedeşte că aceste fectuate în hala de pregătire.
nurile semănate cu orz se întind pe 4 Iulie, spre exemplu, cu combina păreri sînt complet greşite. Cau­
o supralaţă de 100 ha. mlnuită de el s-au strins nu mai zele sînt cu totul altele. Pentru discensiunea
Urmărind cu atenţie stadiu] de puţin de 13.000 kg. boabe. Să luăm cîteva exemple mai re­ săgeţii
coacere al orzului, conducerea gos­ De pe suprafeţele recoltate In par­ cente. In noaptea de 23 spre 24
podăriei a putui să stabilească In celele numite „Răstoaca", „Şetaru" şl iunie, schimbul A nu a reuşit să Experienţa lunilor trecute a
44
mod concret momentul optim înce­ „Martin s-a realizat In medie o pro­ monteze un ansamblu de turnare dovedit că pierderile prin erupţii
perii recoltatului. ducţie cu 200 kg. la ha mai mare de- complet, executînd doar pregăti­ pot fi evitate. In luna mai. dc
Folosind un număr de 4 combine, cit cea planiilcată. rea podurilor. Era spre sfîrşitul pildă, aceste pierderi au fost re­
lucrătorii de la G.A.S. din Slntămăria In urma combinelor lucrează zil­ programului de lucru şi muncito­ duse cu aproape 35 la sută faţă
au recoltat In numai ctteva zile or­ nic două prese care balotează paiele rii Florea Gbircă, Dumitru Croi­ de prima lună a anului. Dar in
zul de pe 75 ha. rămase. torii şi Ştefan Pîinişoară (ultimii luna iunie, ele au fost mai mari
Un loc de Irunte In întrecerea din­ PETRE FARCAŞIU v*.- doi sînt şefi de echipe), au exe­ ca în oricare altă lună.
tre combinerl ii deţine comunistul corespondent j& cutat cu superficialitate monta­ Pentru discensiunea săgeţii din
rea materialului refractar în ca­ graficul cu pierderile prin erup­
nalele podului de turnare. Ei ţii, se cer a fi aplicate o serie
sau grăbit să termine mai re­ de măsuri menite să întărească
pede lucrul şi n-au împănat bine răspunderea fiecărei echipe care
lucrează în hala de pregătire a
materialul refractar în canale. La
ŞPORKEA PRODUCŢIEI DE FDRUţ La timpul optim rîndul său, şeful de brigadă din ansamblelor de turnare. Organi­
Cînd iarba de pe cele 30 ha de Bretea şi recoltării in epoca optimă schimbul respectiv, Ilie Milian, zaţiile de bază pe schimburi au
finele de luncă ale G A.C. din Bre­ a lucernei şi trifoiului de pe cele 22 nu a mai controlat, conform în­ datoria să analizeze situaţia
tea Mureşană. raionul Ilia, a ajuns heclare. Pe ceJe 16 hectare cu lucer­ datoririlor sale, calitatea lucră­ creată în luna iunie, să tragă
js- •/ r*.. .'r/ r^rJPnf: - j j> tn fazo de tnspicare, colectiviştii au na s-a făcut deja coasa a doua. În­ rii care trebuia continuată în la răspundere pe cei care se fac
M'cleSvUarea, eecimfus, pornit cu toate tortele la recoltarea treaga cantitate de fin de lucernă schimbul următor. vinovaţi de nerespectarea in
ei. In numai ctteva zile tnlre-oga su­ $1 trifoi a fost strln&â, transportată Pregătirea trenului respectiv a strucţiunilor tehnologice de tuvru
prafaţă de tinete a tosl cosită ma­ şl aşezată tn şire Ln curtea gospo­ fost continuată de schimbul B. şi de pierderea unor însemnate
Recoltarea fînetelor trebuie intensificată suprafaţă linurile s-au şi slrtns. Ur­ dăriei. Normal, trebuia ca şeful de bri­ cantităţi de oţel. Trebuie for­
nual. De pe cca mal mare parte din
gadă din acest schimb, Nicolae
mată o opinie de masă împotri­
mează ca în ateste zile linul să fie Execud-nd la timpul optim lucrările Fîntîneanu, să controleze mai va celor care comit asemenea a-
In raionul Orăştie fîncţele na­ perioada optimă în toate gospo­ La G.A.C. din Romoşel s-au recol­ transportat dc pe cîmp la gospodă­ de recoltare a furajelor, coleotivlştll întîi dacă operaţiunea executată bateri. Fiecare comunist de aici
turale ocupă o suprafaţă de dăriile agricole colective. tat din 253 ha fineţe naturale, rie şi aşezat in şire. din Bretea Mureşană au asigurat ani­ în schimbul precedent a fost trebuie să devină exemplu în exe­
aproape 10.500 ba. Acestea, re­ Pentru a veni în sprijinul con­ doar 40 ha, la G A.C. din Tărtă Aientie au acordat oolectivîştii din malelor nutreţuri de bună calitate. bună sau nu. Acest lucru însă nu cutarea corectă a lucrărilor pen­
coltate la timp, asigură anima­ siliilor de conducere ale G.A.C. ria, din 117 ha sau recoltat 10 l-a făcut şi a dat dispoziţii de tru pregătirea ansamblelor dc
lelor o hrană bună şi ieftină. Fi­ am elaborat grafice pentru re­ ba, iar la GA.C. din Cioara din Cu grijă de buni gospodari montare a lingotierelor. Care au turnare.
nul natural, recoltat atunci cînd coltarea fîneţelor pe gospodării 681 ha s-au recoltat numai 54 ha. fost consecinţele? In timpul tur­ I. CIOBANU
plantele sînt înspicate, sau la care prevăd: perioada optimă de Pentru lichidarea rămînerii în tn ultimul timp. mai ales. colecti­ toate cele 56 ha, iar ln prezent exe­
început de înflorire, depozitat şi recoltare care s a stabilit în func­ urmă şi grăbirea ritmului de re viştii din Lăpuşnic, raionul Ilia, au cută coasa a doua la lucernă. De ase­
păstrat în condiţii corespunză­ ţie de aşezarea geografică a te­ coltare, s-au luat măsuri ca, în dezvoltat considerabil eleclivefe de menea. au recoltat fînul de pe În­
toare, se apropie de valoarea renului ; necesarul de braţe şi animale proprietate obsiească Pen­ treaga suprafaţă de finele (76 ha)
hrănitoare a cerealelor. Proce- zile-muncă. în funcţie de supra­ toate gospodăriile colective, sâ tru a obţine producţii sporite de si l-au întins pentru a se usca.
lucreze la recoltatul fîneţelor un
dîndu-se astfel, se obţin fînuri faţa pe care o are de recoltat număr sporit de oameni. Astfel, lapte, carne şi lină. ei se preocupă Concomitent cu recoltarea furaje­
bogate în vitamine pe care ani­ fiecare gospodărie; data pînă la începînd cu 1 iulie, la G A.C. Ro­ cu grijă de buni gospodari de asigu­ lor, pc măsură ce acestea s-au us­
malele le consumă cu plăcere. care trebuie terminat recoltatul moşel lucrează 20 de cosaşi, la rarea unor canlilăti corespunzătoare cat. ci au muncit neobosit la tran­
Fînurile recoltate tîrziu, plouate, pe fiecare gospodărie în parte. G.A.C. din Tăriăria 25, iar la de luraje, necesare animalelor.
cu frunzele scuturate se apropie Astfel, pentru fîneţele situate în G.A.C. din Cioara 20. La fel au Iată şi cileva lapte semnificative sportul linurilor şl Ia aşezarea lor tn
de valoarea paielor. Lunca Mureşului s-a stabilit ca procedat şi alte gospodării co­ ln această privinţă. Pină în urmă cu şire, tn apropierea grajdurilor. In pre­
Prin recoltarea finului de pe recoltatul să se termine pînă la lective rămase in urmă ca cele ctteva zile. membrii acestei unitiili zent, întreaga cantitate de trifoi şi lu.
întreaga suprafaţă a raionului data de I iulie, a acelora situa­ din Orăştioara de Sus, Jeledinţi, au recoltat lucerna şl trifoiul de pe oernă este depozitata.
nostru la timp şi în condiţii op­ te în zona de deal pînă la data Orăştioara de Jos, Dineul Mare
time se poate realiza un spor de de 15 iulie, iar a acelora situate Un furaj valoros —
300 U.N. (unităţi nutritive) la în zona de munte pînă la data şi altele.
hectar, ceea ce este suficient de 1 august. Prin măsurile luate pentru In ultima perioadă, la fabrica dc o mare parte din păstăi au fost arun­
entru a se obţine în plus 31.287 Aceste măsuri, împletite cu o grăbirea recoltării fîneţelor, gos conserve din Haţeg a început pre­ cate.
E 1. lapte. Prin nerecoîtarea la bună organizare a muncii de re­ podăriile colective din raionul pararea conservelor de mazăre. Dc Uşurinţa şl nepăsarea dovedită de
timp s-ar putea pierde 2.000 tone coltare, au dus la obţinerea nostru au posibilitatea să ter la batoza care separă boabele, re­ cel sesizaţi, iese şi mal mult ln evi­
de fîn pe raion ceea ce repre­ unor rezultate bune în multe mine recoltatul într-o perioadă zultă însemnate cantităţi de păstăi, dentă dacă precizăm că afMnd des­
zintă asigurarea cu hrană a 150 gospodării agricole colective din de timp cît mai scurtă, aşa cum bogate în substanţe nutritive. Admi­ pre această sursă de nulret, attt co­
s-a stabilit prin grafice şi fără
U.V.M. (unităţi vită mărci pc raionul nostru. Fruntaşe la re­ pierderi. nistrate proaspăt sau însiilozale, lectiviştii din Pianul de Jos, raionul
toată perioada de stabulaji; . coltarea fîneţelor naturale sînt Consiliul agricol raional va acestea ar constitui un bun nu- Sebeş, cit şi cei din BaJomlr. raionul
Din cele arătate mai sus reic gospodăriile colective din Orăş- controla şi îndruma mai îndea­ 1 roţ pentru animale Apreciind Orăştie, au venit cu camioane şl au
tic, Beriu, Şibot, Turdaş, Geoa acest lucru, conducerea fabricii de transportat mari oantttăti din acest
se clar importanţa economică a giu şi altele. Pe întregul raion, proape consiliile de conducere conserve a anunţat attt consiliul ra­ furaj pe care-1 vor folosi In hnana
recoltării la timp şi păstrarea în pînă la data de 1 iulie, se re­ ale gospodăriilor colective pen­ ional Haţeg, cît şl unele gospodării animalelor detLnute de gospodăriile
bune condiţiuni a finurilor na­ coltaseră 3.520 ha fineţe naturale. tru ca recoltatul şi depozitarea coleolive cum şlnt cele din Haţeg. lor.
Hnurilor naturale să se facă în
turale. Avînd în vedere acest lu­ Situaţia faţă de grafic, la une cele mai bune condiţiuni. Toteşti. Sintâmâria, Peşteana etc. des­ Acesta e un lucru bun, Rău este Şl astăzi rezultatele au fost dintre cele mal bune... Aşa par să spună
cru. consiliul agricol raional a Ie gospodării colective, nu se pre aceste rezerve de nutTeţ. Pînă tnsă că nu procedează ln felul acesta leţele minerilor din lotogratia noastră. Ei (ac parte din echipa con­
SILVIU CRĂCIUN acum tnsă nu s-a prezentat nici une dusă de minerul Constantin Ardp de la E.M. Barza, secţia Musariu.
luat măsuri pentru ca recoltatul prezintă tocmai bine, rămînîn tehnician cu baza furajeră din aceste gospodării ca să ridice şl gospodăriile colective din ra-lonul Această echipă şi-a depăşit planul de producţie pe luna Iunie cu 15
fînetelor naturale să se facă în du se în urmă cu o săptămînă Consiliul agricol raional Orăştie păstăile rămase. Din aceasta cauza Haţeg. la sută.