Page 19 - 1963-07

Nr. 2651 brumui somusmuoi
s Pag. 3
Un sfert de veac pe locomotivă LA CAPATUL UNEI PERIOADE

DE ÎNTRECERE

Te-rri întrebat vreodată, câlăţo- prccierea muncii tale. de către aceia Pe deputatul loan Homorodeami nu fost gata. Tot pe strada Tlle Plntllie
rule. cine este mecanicul care a con- cu care lucrezi alături zi de zi. ceas este greu sâ-J. găseşti. 11 eunoso mulţi s-au executat st unele lucrări de
dus trenul cu care ai călătorit ? de ceas. cetăţeni. El îşi desfăşoară activitatea amenajare. El au împrăştiat pe stra­
Grăbii. Itoate n-ai observat privi­ Pe oricare din lucrătorii 'depou- ca medic la spitalul unificat din dă. po m.c. de piatră schimblndu*l
rea lui caldă, le aţtcptau cei dragi lui ii vei întreba „Cine este Eugen Oriştie. Cînd a fost ales deoutal In complet aspectul. O altă lucrare im­
in gară nu l-ai văzul pe omul M(tn ?“ ţi se va răspunde: „7ova- circumscripţia orăşenească nr. II portantă executata pe strada Ilie
cu părul albit, ce te privea din mar­ răfid Man este un. bun mecanic", iar toată lumea s-a bucurat. Cel mai Pintille a fost săparea unul şanţ pe
chiza locomotivei. Un fluierat scurt majoritatea mecanicilor vor completa: muilt Insă. s-au bucurat celătenli de o lungime de 63 m. necesară Introdu-
: fi mafina s-a desprins de trenul cu „De La dinsul am învăţat mese­ pe strada Ilie PintiTIe, deoarece, tl cerii conductei de apă potabilă După
care ai venit 'Aici călătoria ta a rie". Meritată apreciere. cunoşteau ca om harnic, cu iniţiativă, un calcul făcut o reieşit că numai tn
ajuns la capăt. El insă, iţi conti­ 'Acum elevii din „ţcoala mecani­ bun gospodar. cinci luni din acest an au participat
5 nuă drumul fie furtună, fie timp cului Man“ conduc cu pricepere tre­ De atunci loan Homorodeanu s-a la lucrările de înfrumuseţare a străzii
frumos, zi sau noapte, scrutind cu nuri pe magistralele de oţel ale pa­ întllnit de mal multe ori cu alegă­ Ilie PLnti'lie aproape 1.500 cetăţeni.
privirea depărtarea finelor de otel. triei Horea Şeujan, Eftimie Raţ, Ale­ torii. Cetăţenii veneau în faţa depu­ Pentru acest motiv tn prima etapă a
Drumul l-a început cu un sfert xandru Stiemfan 11, Virgil Udrea, tatului cu o 6erie de probleme. Fie­ întrecerii, circumscripţia electorală
'de vene în mmă. Pe atunci Eugen hroh Ccmf Vasih ’ rial care era dornic ca strada Ilie Pintille,
Mân, mecanicul de azi al locomoti­ numai cîţiva 'dintre ei Numărul lor pe care locuiau, să devină cit mai nr. 11 Orăştle a ocupat primul loo.
vei 230017, fi-a ocupai pentru pri- insă. este mult mai mare. Unii din­ frumoasă. Deputatul se bucura că „Secretul* bunel mobilizări a cetăţe­
tna dată locul din dreapta marchi­ nilor, nu este greu de aflat. 11 explică
zei fi, fluierînd scurt, a împins re­ tre ei fi-au \nlrocut profesorul. O oamenii slnt Interesaţi în a realiza chiar deputatul loan Homorodeanu.
f /
spun caiVi. . • . V i .
gulatorul. După am grei de focăril, lucruri frumoase dar tot el le — La început a fost ceva mal greu
meeanicul Eugen Man a pornit din care vorbesc despre economiile da amintea.
combustibil. Man însă nu s-a su­ eu mobilizarea. Dar am Împărţit
Oradea în prima lui cursă, să stră­ — Putem face multe lucruri bune.
bată cu locomotiva drumurile de părat. ci dimpotrivă, s-a mîndrit cu Trebuie numai să participăm cu tott 6trada pe sectoare. De fiecare sector
i otel ale ţării. Erau zilele grele ale ei: „Asta înseamnă că au învăţat la muncă. răspunde un membru al comitetului
•" lui 1933, zile in care pentru bogă- meserie, nu glumăAu de la cine de cetăţeni. Cînd întreprindem o
învăţa. Ori dc cîtc ori se ivcfte
"• ta fi omul nu valora nimic. Muncea La începutul anului acesta din Ini­ acţiune el antrenează oamenii. Dar
■* pi no la istovire, mereu cu privirea vreo greutate lui i se adresează: ţiativa comitetului executiv al Sfatu­ cel mal important lucru este acela
V aţintită înainta. Man-baci cum să fac, consum prea lui popular orăşenesc Orăştle a fost
mult combustibil ? După citova cli­ că cetăţenii nu aşteaptă să fie rugaţi.
*■ Anii războiului l-au găsit mcca- pe de gindirc experienţa \fi spune organizată o Întrecere Intre cir­
■" nic la depoul din Tciiif. 7ol în cumscripţiile oraşului *ub lozinca î Ei slnt interesaţi oa slrada lor să fie
*■ 7ciuţ <t fluierat prelung sirena lo- cuvintul: „Forţa trenului, băiete; „Pentru cea mal frumoasă circum­ cit mao frumoasă.
»* comotivci lui in ziua in care gurile cca vie, cum ii spuneţi voi acum,
% ameninţătoare ale tunurilor au amu- ea trebuie folcsilă cu pricepere Să scripţie. pentru cele mal multe ore
vezi cum scade consumul. $i mafina muncă patriotică prestate". Chemarea In aceste ziile cetăţenii din strada
: . .
:
Aici începe cca de a dana line- să-ţi fie dragă... Altfel nu te as­ a fast lansată de circumscripţia elec­ Ilie Pintilie din Orăştic se gîndesc
m refe a mecanicului Eugen Man, în- cultă". Practica i-a confirmat întot­ torală nr. 16 unde este deputat la realizarea altor obiective, Întrece­
•" cununată de bucuria muncii împli­ deauna sfaturile Remus Deasă Deputatul loan Homo­ rea dintre oircumscriptii continuă. In oraşul Brad, care se dezvoltă cu flecare zl, au luat fiinţă noi unităţi de deservire a populaţiei.
nite. Locomotiva lui a început să Locomotiva lui este oricind gătită. rodeanu cunoştea cetăţenii din «tr- IN POTOGRAPIE: aspect din librăria deschisă In oraşul nou. Foto; 1. TEREK
î alerge parcă, mai sprintenă, ducînd parcă, de sărbătoare. Cînd intră în
trenuri încurcate cu rodul bogat al staţii acarii fi impiegaţii de mifeare mmscnplic. De aceea a fost de acord
ogoarelor, cu negrul dc abanos al o cunosc de la distanţă. Nu-i fti- cu chemarea la Întrecere. In fond Toata brigăzile
cărbunelui, ducînd ţarii oţelul Hu­ tub care să nu lucească de curăţe­ aceasta era un stimulent pentru re­ Deficiente iia gospodărirea
nedoarei de foc, sau inlrecindu-se nie. „Vuie bătrînul" , Ifi spun pri- zolvarea mai grabnică a unor proble­ şi-au îndeplinii planul
Cu cintecul zglobiu ol copiilor. vintl acele ceasornicului de parcă
I le-ar verifica. Iii ţie călătorule, îţi me gospodăreşti din circumscripţie. materialelor pe şantierul iar. După datele operative existen­
Afa an trecut anii. Comunistul $i oamenii au pornit Io treabă. Primul te reiese că muncitorii, tehnicie­
Eugen Man era mereu in frunte în place că vezi cum in capul trenu­ nii şi inginerii lotului III elec­
i întrecerea cu minutele, acolo unde lui, înaintează semeaţă, spinlecînd lucru pe care l-nu făcut a fost plan­ Se Împlinesc aproape trei luni dueînd nivelarea unor gropi, O supraf iţă de circa 400 m.p., trotehnic al I.C.S. Hunedoara
era mai greu. Călătorii din trenurile depărtarea, un colos dc oţel îngrijit tarea do pomi ornamenlali dc-a lun­ dc cînd îritr-un raicl-anchctu, pu­ maistrul loan Plastir, nu sa sin­ pavaj a trebuit refăcută din şi-au îndeplinit planul de pro­
remorcate de cl au ajuns întotdeauna ca o bijuterie. Sini multe asemenea gul întregii străzi. Apoi mai era ne­ blicat în ziarul nostru era mar­ chisit dc faptul că astupă cu nou.
:= „bijuterii', dur ducă o vei vedea pe ...Am trecut şi pe la frontul ducţie pe luna iunie în propor­
«■ la timp. fără înlirzieri. iar în re­ voie ca şanţul de pc marginea străzii cată grija şi atenţia ce se acor­ pămînt unele piese metalice a ţie dc circa 120 la sulă.
gistrul de „evenimente". in dreptul aceea cere poartă număr ni 2 30.017 pe o lungime de 380 m. să fie desfun­ dă gospodăririi şi depozitării pnrţinînd sectorului montaj, de lucru al maistrului Ladis- Cele mai bune rezultate au
numelui lui, înlr-un sfert dc veac 7eiuf, să ftii că e locomotiva con­ dat. Ploile care au căzut in primăvară materiilor prime şi materiale­ sau că în groapă sînt aruncaţi lau Bogoşî. Aici totul c în or­ fost obţinute dc brigada com­
dine. Materialele refractare fo­
I nu s-a scris nimic. Tovarăfii lui din dusă de Eugen Man, de omul care au adus pămînl şi alte resturi acope­ lor pe şantierul nr. 1 construc­ înlocuitorii dc cărămidă în per­ losite la repararea caupcrelor 1 plexă condusă clc Valentin Sla­
fectă stare de întrebuinţare. Cu
ţii al I.C.S. Hunedoara. După cîtc
intr-un sfert de veac a învăţat să
vic, care a terminat înainte dc
'depou s-au obişnuit ca in preajma
sărbătorilor vechea fotografie a lui simtă pulsul maşinii, care scrutind rind aproape în întregime şanţul. In se vede, lauda a măgulit prea toate că in materialul amintit, şi 2 de la furnalul 5, au fost ma­ termen staţia de conexiuni 2-A
nipulate şi stivuite cu multă
mult făcîndu-i pe unii construc­
maistrul 1 Plastir era criticat
Eugen Man să fie înlocuită la pa­ depărtarea, a străbătut sute de mii acest fel apa se revărsa pe stradă, tori să se culce pe laurii succe- pentru aceeaşi lipsă dc răs­ grijă. Peste iot sc vede simţul dc la corpul principal al fabricii
de kilometri.
dind un aspect uriL loan Homoro-
î noul "da onoare cu una nouă. Nimic S. P O P deanu a chemat cetăţenii la execuţia partid şi conducerea tehmeo-ad- pundere în gospodărirea mate­ şi mina bunului gospodar. Dc noi de aglomerare. Toate lucră­
lor. Firesc era ca organizaţia dc
nu ţoatS. fi mai "de preţ dccit a-
altfel şi în depozit produsele re­
rialelor. conducerea şantierului
rile executate au primit la re­
,
w.\ .w.\v.\v.v.\v.\%v.v.v.v.\v.\v.v.v.\\v.v.v.v.v acestei lucrări. In scurt timp ea a ministrativă, după apariţia ma­ nu l-a ajutat să lichideze cu a- fractare sînt soriate şi stivuite cepţie calificativul de „foarte bi­
terialului in ziar să chibzuiasca pc tipuri şi dimensiuni.
ce măsuri trebuie luate pentru Merită amin li t şi maistrul ne", iar planul dc producţie a fost
dezvoltarea succeselor şi înlătu­ Pe urmele loan Bică, caic deşi a lucrat în depăşit cu 40 la sută.
rarea tot mai mult a risipei ele unui raic'-aneheîa condiţii grele la depozitul de Ingrijîndu-sc de aproviziona­
materiale pe şantier. Din păcate, materii prime şi estacada de rea la timp cu materiale şi pie­
nu s-a făcut acest lucru. La o ceste lipsuri, şi să-şi schimbe a descărcare, a realizat totuşi în- se dc schimb, Ilie Bratu, îm­
nouă vizită făcută zilele acestea tituclînca faţă de bunul obştesc. semnate economii dc ciment Şi
pe şantier am înlîlnit multe de­ Complet necorcspunzător se cherestea. preună cu brigada pe care o
ficienţe. face şi depozitarea unor mate­ conduce, a îndeplinit planul dc
Sub prelcxtul că lucrările de riale. Bunăoară, la corpul prin­ Cele semnalate vor trebui să producţie în luna iunie în pro­
construcţii la noua fabrică dc cipal, punctul de lucru al maiş­ facă obiectul unei temeinice a- porţie dc 125 la sută.
aglomerare sînt pc terminale, trilor Petru Popa şi M. Mitrana. ralize. Comitetul sindicalului, De remarcat faptul că toate
conducerea şantierului a negli­ varul se descarcă la un loc cu împreună cu organizaţia dc
jat întrecerea socialistă. Or, sc piesele metalice, fierul vechi şi partid şi conducerea tehnico ad­ brigăzile şi-au realizat sarcinile
ştie că tocmai atunci cînd sc cheresteaua. Această deficienţă ministrativă a şantierului, să mi­ de plan în luna iunie.
execută lucrări mărunte, de fi­ e cauzală şi de faptul că nu liteze cu consecventă pentru ri­ I. CONSTANTIN
nisare, trebuie inteosificat mai există o colaborare mai stvî.nsă dicarea tuturor echipelor şi bri­ corespondent
mult controlul şi evidenţa asu­ între cele două colective : con­ găzilor la nivelul celor fruntaşe.
pra gospodăririi cimentului, că­ strucţii şi montai. Fiecare tra­ Bine ar fi dacă pe tema gos­
rămizilor, varului, cherestelei şi ge focul la oala lui — cum sc podăririi materialelor se vor or­
celorlalte materiale de pe şan­ mai spune — ccca ce cou/.cn/ă ganiza si ci leva schimburi de ex­ Fruntaşii
tier, ce sînt mutate des de la in'eresului general. perienţă cu puncte dc lucru mo­ întreprinderii
un punct de lucru la altul. încă un exemplu. Colectivul del. Evidenţa materialelor şi
Şi iată efectul. Prin 20 iunie condus dc inginerul Cornel Şu- controlul gospodăririi lor pe întrecerea socialistă pentru reali­
a.c. lingă stalia de nămol a noii mn, şeful lotului II construcţii şantier trebuie să stea în perma­ zarea şi depăşii ea sarcinilor de plan
fabrici dc aglomerare s-a descăr­ şi maistrul Romulus Crişan a nenţă în atenţia conducerii şan­ a cuprins marea majoritate a sa-
cat o autobasculantă cu beton executat greşit pavajul atelieru­ tierului.
preparat. Betonul nefiind ridi­ lui ele sub estacadă. Urmările ? T. SEBAST1AN lariaţilr r l.G.O. Orăştic. Astfel s-au
cat la timp a făcut priză, şi deci obţinui rezultate frumoase în mun­
nu s-a mai putut folosi. Ceea ce Primele veniluri că. De curînd a avut loc decerna­
surprinde mai mult este faptul Primele venituri 'băneşti pc Ele au fost însă depăşite. Pînă rea fanioanclor de evidenţiaţi în în­
că deşi betonul a fost descăr­ care le-au realizat anul acesta la 20 iunie a.c., dc pildă, gospodă­
cat în perimetrul de lucru al colectiviştii din Şerel, raionul ria vîndusc statului pc bază de trecerea socialistă. Printre cîştigălori
maiştrilor loan Plastir şi Petru Haţeg, provin din zootehnic. contract 12.000 litri lapte, 599 kg se numără tov. losif Stoia, zugrav,
Popa, nici unul din ei nu recu­ Potrivit planului de producţie, ei dc lină, 745 kg brînză dc oaie, Nicolae Tudornn, tîmplar, Ilie Petru,
Oraşul siderurgiştilor liunedoreni creşte mereu. Blocuri moderne, confortabile, cartiere nosc acest lucru, iar conducerea vor realiza din acest sector, pc 210 kg carne dc porc, 75 de miei sobar. Vasile Băroin, electrician si
noi, înalţă coslructorii pentru oţelari şi furnalişti, pentru luminători sau cocsari. An dc an, şantierului nu a stabilit nici întregul an, venituri în valoare clc. Din vînzarca lor s-au reali­
sute de familii de siderurgişti se mută în apartamente noi, unde dispun de cele mai bune pînă azi cine se face vinovat pen­ de 230 000 Ici. zat mai bine dc 49.000 Ici. alţii
condiţii de viaţă. tru a fi tras la răspundere. Pentru primele două trimestre T. LÂZÂRESCU
In fotografie: Noi blocuri în oraşul Hunedoara. In una din zilele trecute, con- s-au stabilit venituri mai mici. corespondent

Pe teritoriul acestui principat există ocrotirea Italiei, lucru întărit de Con­
peste 3 000 locuitori, Populaţia
Liliputanii © ® W? ® (16.800 locuilori în 1960) formată In o reţea de căi ferate Arlberg-Exprcs venţia despre prietenie si relaţii de
liiiropei
W ® 1 ®
J
bună vecinătate încheiată in 1897 In
leagă capitala tării dc Viena şi Pa­
majoritate de germani, locu'eşte
ris, şosele moderne leagă oraşul Vă­ perioada 1922—1943, în San-Marino
două ţinuturi — Schellenberg şi Va- dii/ de principalele localităţi, s-au aflat la putore elemente fasciste
In Europa există patru state li­ vizitata în flecare an de peste 700.000 Monaco este una din cele mai fru­ bucură de dreptul dc a dizolva îna­ duz. Limba vorbită este germana. In ţară apar publicaţiile „Lieclilcn- care au fost înlăturate o dală cu că­
liputane ca suprafaţă $1 numărul de turişti. moase staţiuni de pe Riviera fran­ inte de termen consiliul naţional, poa- Principalul a fost constituit in slein, Valcrland" revistă bisăplămî- derea fascismului italian. In San-Ma­
populaţiei. Acestea sînt: Andorra, Statul es-te condus de un organ ceză. Clima accslei ţări e caldă în te să numească şi să schimbe pe cei nală cu orientare democratică care rino a fost instaurat 6Îstermil de­
Monac», San-Marino st Llechten- reprezentativ — Consiliul general for­ lot cursul anului. (Temperatura esle irei consilieri ai ministrului de siai. anul 1699, afiliat la Confederaţia ger­ apare la Vaduz şi „Licchlenslein mocrat al alegerilor. La 4 septembrie
etein. mat din 24 de membri aleşi pe patru In Monaco există trei comune con­ mană înainte dc reorganizarea Ger­ Volksbîatt" revistă cu orientare con­ 1944 teritoriul a fost Insă ocupat de
ANDORRA este o ani. Primul ministru al republicii este dc plus 12 grade în luna Ianuarie duse de Consilii municipale alese. maniei de nord (1866) esle autonom servatoare fondată în anul 1866. armatele hitleriste izgonite apoi de
mică republică si­ Rcig, Preşedintele Republicii franceze şi de plus 24 grade în luna Iulie). Sistemul judiciar constă din tribu­ şi guvernat de familia princiară de armatele americano-cngleze.
tuată în sudul Pl- şl Episcopul de Urgcl au titluri ono­ Numărul mare de turişti care vin aici nale oivile, tribunale de primă in­ Liechtcnstein. Din anul 1921 princi­ SAN-MARINO Puterea legislativă aparţine Consi­
rinellor oare se în­ rifice în acest mic stat. Consiliul ge­ sînt atraşi de frumuseţea naturală stanţă şi tribunal apelativ care se este o republică su­ liului mare compus din 50 dc per­
neral a adoptat la 10 februarie 1963 conduc după legi franceze (cu mici palul depinde de Elveţia din puncl verană din nordul
vecinează cu Fran­ a acestei ţări. O parte însemnată din Peninsulei Italice, soane şi este ales pc patru ani. Func­
ţa şl Spania. bugetul ţării pc anul în curs în va­ populaţie se ocupă cu deservirea tu­ excepţii). Condamnaţii sînt închişi in de v.'dore monetar, poştal si diplo­ mărginită de mun­ ţiile Judiciare slnt îndeplinite de tri­
loare de 50.000.000 pesetas din care închisori franceze. Consiliul guverna­ matic.
Ea are importantă 300 de pesetas sînt alocaţi exclusiv riştilor 6lrăini. vizitatorilor staţiunii mental al principalului Monaco este tele Tilano. Ea se bunalul numit de Consiliul celor 12.
strategică datorită achiziţionării de muniţii pentru sal­ şi ai tripoului aflat in acest oraş. format din ministerul de interne, fi­ Populaţia ţării se ocupă cu cultiva­ l "fi întinde pe o su- In anul 1952 a fost semnat un acord
faptului câ pe aici vele de onoare trase In cinstea unor Prima aşezare în Monaco a fost nanţe. lucrări publice şi lucrări con­ rea cerealelor, fabricarea vinului, p* praf.tlă de 58 km. cu Dalia oare prevede o subventio
trec d r u m u r i l e înalţi oaspeţi. Stalul arc 16 poliţişti clădită în anul 968. Din secolul al cesionate. $efu! statului esle prinţul creşterea ovinelor şi bovinelor, deser­ . pătraţi. ropulaţia anuală In valoare de 150 milioane lire
oare leagă Peninsula Iberică de Eu­ care se ocupă de păstrarea ordinci. XHI-leo Monaco a devenit o pose­ Rainer al lll-lea al cărui străbunic, virea serviciilor de turism. Şelul sta­ dc naţionalitate ita­ pcnlru linia ferată Rimini-San-Marino
ropa. Micul stat se află sub suve­ In afară do acest buget s-a mai alooal siune feudală a dinastiei italiene prinţul Albert. a promulgat constitu­ lului este principele Franz Joszclf a] liană. numără 15 000 de locuilori distrusă 1n perioada războiului, iar
ranitatea Franţei şi a episcopului de un buget extraordinar pe trei ani Grimaldi. Din 1524 Monaco a intrat ţia de la 7 mai 1911. ll-lea, ales Ja 25 Vil 1928 — prin­ (1959). Principalele centre olc tării San-Marino se obligă să nu parmilă
Urgel din Spania, O linie de comuni­ pentru construirea unor şcoli, insta­ sub protecţia Spaniei, iar din anul La 17 decembrie 1962, a fost anu­ cipe de Liechtcnstein duce de Trop- sînt Borgo-Maggiorc. Setravallc, Fio- pe teritoriul el funcţionarea tripou-
caţie leagă Franţa dc Spanta la Înăl­ laţii de relele telefonice şi pentru 1641 acest teritoriu depinde de Fran­ lată constituţia adoptată în anul pan şi Jagerndorf. Principele exer­ ronlino, Aguaviva şi altele. rilor, statuilor dc radio şi de tele­
viziune.
ţimea de 7.800 picioare, construirea unui tunel 6ub munţii Pi* ţa. In timpul revoluţiei burgheze 1911 promulgîndu-sc o nouă consli- cită drepturi legislative împreună cu Economia ţării esle bogată în grîu, In San-Marino domneşte o dictatură
Andorra are o suprafaţă de 465 km rînci care să permită circulaţia In Iranceze de ia sfirşitul secolului al futic a principalului care a conferit o Dietă formată din 15 membri aleşi viţa de vie. vin, produse lactate, clericală mascată. Oamenii muncii
pe 4 ani prin vot generai şi 6ecrct.
pătraţi si o populaţie de pctde 6000 toate anotimpurile anului. XVlII-lea. dinastia conducătoare Gri- dreptul la vot şi femeilor Alegerile carne, lină, materiale de construcţie. din San-Marino sînt conduşi în lupta
locuitori eare vorbesc limbile: ca­ Mioa republică Andorra nu are or­ maldi a fost îndepărtată. Iar Monaco s-au desfăşurat oa şi in Franţa, adică Toţi cetăţenii, care au împlinit virsia Republica exportă lină. vin, cera­ lor pcnlru drepturi democratice dc
a fost realipit Franţei. In anul 1814,
talană, spaniolă si franceză. Capi­ ganizaţii şi partide politice, pc teri­ în două tururi de scrutin. Noua de 21 ani, au drept de vot. In cazuJ mică. piatră de construcţie din carie­ Partidul comunist creat în 1921,
tala statului este oraşul Andorra de toriu) ei nu apar nioi un fel de pu­ după căderea lui Napoleon, în Mo­ constituţie mai prevede în afară de dizolvării Drclci funcţionează un Co­ rele muntelui Tltano. Capitala este care se pronunţă împotriva asupririi
naco a fost instaurată puterea prinţi­
Vieja sau, cum 1 se mat spune, An- blicaţii. lor şi potrivit holăririlor Congresului acordarea dreptului la vot femeilor mitet naţional compus din preşedin­ legată de Rimini s! Coasta Adrialică clericale, în apărarea libertăţii, de­
rlorro la Vella, unde locuiesc 2.250 MONACO este şi dreptul Ia grevă, precum şi desfiin- tele Dietei şi 4 deputaţi. SefuJ gu­ prinlr-un funicular şi o cale ferată mocratici şi suveranităţii. Partidul co­
de persoane. un principat consti­ de la Vicna acest teritoriu a intrat vernului si membrii acestuia sînt nu­ electrică lungă de 32 km. In San- munist din San-Marino uneşte în ju­
sub protecţia Sardiniei. In anul 1848, Inrea pedepsei cu moartea. Activita­ miţi de principe pe o perioadă de
Primele dale Istorice despre An­ tuţional situat pe sub influenta revoluţiei franceze din 6 ani. Dieta mai alege şi doi con­ Marino există citeva exploatări .de rul său majoritatea populaţie! progre­
dorra dalează de la începutul seco­ Coasta de Azur. lebruarie, a avut loc o răscoală care tea partidului comuni6t este inter­ silieri pe patru ani. sulf, fabrici ale industriei textile şi siste in lupta pentru crearea unui
lului al IX-lea care atestă existenta El are o suprafaţă a fost Înăbuşită de către trupele din zisă în Monaco. Preşedintele Dietca este dLr. Joscf alimentare. Oraşul Borgo Muggiore larg front unic.
teritoriului ca stat de sine stătător. de 1,49 km p şi o Sardinia Două oraşe au fost vlndute La Monaco apare 6ăptăminalul ofi­ Hoop. La 24 aprilie 1962 au avut loc esle centrul economic şl cultural al Atacurile împotriva sediilor Parti­
Din 1278, contele de Fua avea o populaţie dc- 23.000 Franlei în anul 1861 pentru 4.000.000 cial „Journal de Monaco" editat de alegeri generale la care au luat parte dului comunist, condamnarea la pe­
-
serie de drepturi asupra acestui te­ locu i lori. Densi­ funii, iar teritoriul Monaco a fost ministerul de stat (fondat în 1858). Partidul cetăţenesc progresist, Parti­ tării. depse şi închisoare a unor conducă­
ritoriu Independent. Andorra plăteşte tatea populaţiei pus sub „protecţia" Franţei prin LIECHTENSTE1N dul munoiî patriotice şi Partidul creş- PrimeJe date istorice despre San- tori ai Partidelor comunist şi socia­
Franţei un tribut anual simbolic, iar este de 15436 lo­ păstrarea „suveranităţii" (acest acord este ua principat tin-socialist. Marino datează din anul 301. După list nu au putut înfrînge lupta clasei
Episcopului dc Urgol 460 pesetas. cuitori pe km.p. Capitala principa­ a fost consfinţit în anul 1918). O constituţional din Oamenii muncii sînt uniţi în sin­ 1631 papii au recunoscut independen­ muncitoare din San-Marino care este
Populaţia acestui mic teritoriu 6C tului esle oraşul Monaco cu o popu­ dată cu retragerea garnizoanei din sudul German H dicatul muncitoresc. ta teritoriului. La mijlocul secolului
îndeletniceşte cu agricultura (cultivă laţie de 2000 locuitori. Limba ofi­ Sardinia, Monaco a devenit o en­ cu o suprafaţă Principatul are o armată formată unită ai oîaso muncitoare din Italia:
cereale, cartofi, tutun) şl creşterea vi­ cială este franceza, Iar cea uzuală îta- clavă a Franţei. 157 km.p. El din 12 oameni şi potrivit holărîrll al XlX-Jca Republica San-Marino a Republica San-Marino întreţine le­
telor (m ine şi bovine). Republica po­ liana. Potrivit constiluţiel promulgate în invecinează cu parlamentului efectivul acesteia va fost patria emigranţilor polltld din gături diplomatice cu o serie de ţări
sedă o hidrocentrală care asigură Principatul este împărţit în trei di­ anul 1911 puterea legislativă apar­ Austria şl Elveţj*- spori ou încă 4 oameni. Italia. In 1851, Austria şi Roma papală printre care: U.R.S.S., Anglia, S.U.A-,
energia electrică necesară consumu­ viziuni administrative: Monaco, La ţine prinţilor şi consiliului naţional Capltala tării, ora­ Interesele ţăiil legate de străină­ au atacat cu trupele» lor republica. Io Fzanţa şl altele.
lui Intern şl exportului. Andorra eete Condamlns- Monte Carlo. ales pe patru ani PrlnoiDele *e rii y a d ti z, ate tate tfînt reprezentate de Elveila. fcmil J862 San-Marino B tntr«t 10b ISTOG DONCA