Page 20 - 1963-07
P. 20
Pag. 4 ORUMUl SOCIAtISMUttfl Nr. 2651
Puternice demonstraţii împotriva
ULTIM£L£ ŞTIDI ULTIMELE $TIRI * ULTIMELE $T|DI * ULTIMELE $TlW
discriminării rasiale în S.U.A.
NEW YORK 5 (Agerpres). — doi copil ai acestuia. După demon
La 4 lulte, In S.U.A. au avui loc straţie, ln parcul central al oraşu
noi demonstraţii organizate de popu lui Chicago a avut loc un mare mi
laţia de culoare ln sprijinul drep ting care a demonstrat hotărîrea
turilor sale. populaţiei de culoare de a-şl apăra
După cum relatează agenţiile de revendicările plnă Ia capăt
presă, la Chicago, unde are Ioc La Baltimore (statul Maryland), oi
Vizita delegaţiei Congresul Asociaţiei naţionale pen prilejul unei mari manifestaţii împo
„Căutaţi încheierea de tranzacţii în Răsărit" Miting pentru pate $1 democratic triva segregaţiei, autorităţile rasiste
militare romîne tru propăşirea populaţiei de culoare,
— Raportul unor industriaşi englezi — a avut loc o puternică demonstraţie au arestat 283 de persoane.
în U.R.S.S. la Salonic Împotriva discriminării rasiale. In Arestări au avut loc şl cu prile
LONDRA 5 (Agerpres). — mod artificial ln comerlul ou ţările fruntea unei coloane alcătuită din jul manifestaţiilor de la Jones Beach
MOSCOVA 5 (Agerpres). — Un grup de 20 de cunoscut! in socialiste. Ei subliniază că în timp ce ATENA 5 — Corespondentul Ager rea democraţiei In tară, pentru crea mii de participanţi se aflau condu (New York), unde demonstranţii
Delegaţia militată rontînă condusă dustriaşi englezi din domeniul con- Anglia a pierdut timp stăruind asiduu pres transmite: rea în Marea Medtleranâ a unei zone cătorii asociaţiei, precum şi James purtau pancarte de condamnare m
de general de anuală Leontin Sălăjan, slruclioi de maşini grele, maşini- să fie admisă în Piaţa comună, este Din iniţiativa Comitetului grec lipsite de arma nudeară. Mereditb, primul student de culoare discriminării rasiale.
ministrul Forţelor Armate ale R P. unelte şi metalurgiei au dat publici puţin probabil ca ea să se îi gtndit pentru destindere şl pace. a avut La miting a luat cuvintul Manolis al Universităţii din Mississippi, tra Manifestaţii au avut toc, de ase
Romîne, a vizitat în zilele dc S, 4 $i ştii la 5 iulie un raport Intitulat: tn mod obiectiv la posibilităţile de loc la Salonic un mare miting oare Glezos care a cerut poporului grec tele liderului populaţiei de culoare menea, la Cbapel HUI (Carollna de
5 iulie oraşele Gorki, Kuibîşcv şi „Căuiali încheierea de tranzacţii In comerţ ou ţările socialiste, deşi s-a desfăşurat sub lozincile „Nu baze să-şi intensifice lupta pentru paoe şl Medgar Evers, asasinat recent de că nord), Danville (Vlrglnta), San Dlego
Sverdlovsk, principalele obiective in Răsărit", prin care cer guvernului să această regiune dispune de „un ritm lor", „Pace şi democraţie'’. tre rasişti la Jackson, precum şl cel (California).
dustriale din aceste oraşe, monumen lărgească activ comerţul dintre maJ rapid şl mai permanent al creş Participanţii la miting «-au pro democraţie. Au mai luat ouvtntul i . t ft %
tele istorice, muzeele „V. I. Lenin" şi Anglia şi ţările socialiste. terii economice, dedt Europa occi nunţat pentru încheierea de urgentă Acad. Koslas Varnall6, Leon Kukudas.
„M. V. Frunze”. In raport 6e exprimă părerea că dentală". a anchetei ln legătură cu dosarul preşedintele Asociaţiei Scriitorilor
Delegaţia este însoţită în vizita sa exportul Angliei In ţările socialiste Lambrakis, pentru dizolvarea organi din Grecia şl avocatul Patsaa, din Tactica senatorilor rasişti
prin U.R S.S. de mareşal al Uniunii poate creşte de 3 ori in timp de 5 zaţiilor neofasciste, pentru restabili partea Comitetului păcii din Salonic.
Sovietice I. H. Bagrnmian. ani. Dar, se spune In raport, depinde Comunicatul Biroului NEW YORK 5 (Agerpres). — lui. Cu ajutorul acestui sabotaj, rî-
Pretutindeni, delegaţia a avut în- dacă guvernul englez va adopta Corespondentul din Washington al staţii speră să oblige guvernul eS
tîlniri cordiale cu reprezentanţii or masuri pentru Înfăptuirea politicii de Conferinţei internaţionale Anglia nu ziarului „New York Journal Ameri renunţe la proiectul său de lege ctf
ganelor locale dc parlid şi dc stat, cu intensificare a relaţiilor comerciale can” anunţă că senatorii rasişti din privire la drepturile civile ale negri
reprezentanţii garnizoanelor militare, dinlre Est şi Vest. pentru problemele la cursa înarmărilor nucleare Statele sudice au început un război lor sau să-l modifice substanţial
cu muncitori, tehnicieni şi ingineri din Autorii raportului cer mal ales să politic şi economic original Împotri ln virtutea regulii stabilite tn
fabrici şi uzine. fie Înlăturare restricţiile stabilite Ln instrucţiei publice — Rezoluţia Conferinţei de la — va guvernului Kennedy. Corespon Senat, senatorii partidului de mo arat
LONDRA 5 (Agerpres). — toate măsurile In vederea dezarmării dentul arată că. tn cadrul unei consfă din 6ta1ede sudice ooupă posturi de
conducere în toate comisiile şl sub*
GENEVA 5 (Agerpres). — In şedinţa sa din 4 iulie Conferinţa şi să contribuie la încheierea unor tuiri a senatorilor din statele sudice, comisiile Importante. Ziarul este de
au fost adoptate Instrucţiuni secrete
anuală a Sindicatului naţional al fe
La 5 iuJ-ie, Biroul Conferinţei inter
Rezultatele vizitei naţionale pentru problemele instruc roviarilor englezi, oare se desfăşoară acorduri cu privire la Interzicerea pentTu senatorii acestor etate, care părere că această taotlcă a rasiştilor
experienţelor nucleare şi la crearea
poate priclnui guvernului mari ne
se află Vcn fruntea comisiilor şi sub
ţiei publice, care are loc la Geneva la Scarborough, a adoptat o rezoluţie de zone denudearizate. comisiilor senatoriale, pentru oo el plăceri, mal cu seamă în prezent,
preşedintelui Franţei la Bonn din iniţiativa U.N.E.SCO şl a Birou- ln oare se subliniază că Anglia nu Aceasta, se subliniază ln rezoluţie, să frîneze prin toate mijloacele po deoarece tn luna Iulie începe noul
lui International de educaţie, a dat trebuie să parliclpe la cur6a Înarmă poate constitui un punct de plecare
publicităţii un comunicat cu privire rilor nucleare, ln rezoluţie se subli pentru Încheierea unor largi acor sibile discutarea şl aprobarea tuturor an financiar şl guvernul are nevoie
BONN 5 (Agerpres). — In legătură cu problemele militare la excluderea delegaţiei portugheze niază că Anglia trebuie să sprijine duri cu privire la dezarmare. propunerilor legislative ale guvernu de noi alocaţii.
Vineri s-r.u Încheiat ia Bonn tra care divizează acum pe membrii de la această conferinţă.
tativele franco-vesl-germane la care blocului nord-allantic şi anume ln In comunicat se arată că. în ciuda
au participat timp de două zile pre legătură cu opoziţia preşedintelui de rezoluţiei adoptate la şedinţa din 4 Walter Lippmann despre adîncirea Parlamentul Austriei s-a pronunţat Împotriva
şedintele de Gaulle şi cancelarul Gaulle la planul american de crea Iulie, delegaţia portugheză a conti
Adenauer. Considerată ca o „intil- re a unei forle nucleare a N.A.T.O. nuei să se prezinte la lucrările con- contradicţiilor dintre S.U.A. şi Franţa reîntoarcerii fn ţară a lui Otto de Habsburg
nire de lucru" — prima din înlilni- şt cu intenţia sa de a area o forţă fer Intel şl ln dimineaţa zilei de 5
rile bianuale la nivelul cel mai Înalt nucleară proprie a Franţei (oare ti (uiUe. Secretariatul conferinţei, con NEW YORK 5 (Agerpres). — S.U A. cu perspectiva accesului la V1ENA 5 (Agerpres). — numai de către partidele de opoziţie,
prevăzute prin tratatul franco-vest- fie pusă şi la dispoziţia nulitarişti- tinuă comunicalul, face cunoscut de Referindu-se la călătoria preşedin arma nualeară — dezideratul princi In Austria se manifestă un puter cl chiar şl de partidul socialist,
german — ea a reunit în acelaşi lor vest-germeni), din comunicatul legaţiei portugheze că consideră re telui de GauUe în Germania occiden pal al republicii de 1a Bonn. nic curent de opinie Împotriva re membru al coaliţiei guvernamentale.
timp In capitala R F.G, şi numeroşi comun ca şi din declaraţiile purtăto zoluţia adoptată la 4 iulie ca fiind tală la citeva zile după vizita pre întoarcerii eventuale în ţară a arhi La 4 iulie au avut loc dezbateri par
Statele Unite, 6crie Weller Lipp
membri ai guvernelor celor două rilor de cuvint se poate desprinde executorie şi ln consecinţă delegaţia şedintelui Kennedy ln aceeaşi tară, mann. nu trebuie «a rişte un război ducelui Olto de Habsburg, fl/ul ulti lamentare în această problemă şl cu
ţări, printre care primul ministru o rezervă vest-germanâ mal netă portugheză nu mal poate avea acces cunoscutul ziarist american Walter nuclear pentru a acorda sprijin total mului împărat al Austro-Ungariej, şi acest prilej, după discuţii pe care
Irancez Pompiilou, ministrul său de fată da poziţia francezi. „Germania la lucrările conferinţei. Lippmann atrage atenţia asupra adln- politicii Bonnului faţă de BerlLn, sare se auto Intitulează „pretendent" agenţiile de presă le-au calificat
externe Couve de Murville, vice- occidentală, relata corespondentul In sprijinul rezoluţiei de excludere clril contradicţiilor dinlre S.U.A. şl la coroana „Imperiului Austro- drept „furtunoase”, partidul populist
cancelaml Erhard, succesorul desem agenţiei Associated Prese din Bonn, a Portugaliei propusă de ţările Franţa. Germania răsăriteană sau fată de Ungar". După cum se Ştie, prezenţa a fost pus ln minoritate. Cu 84 de
nat al lui Adenauer, şi alţi mi se situează de partea Statelor Unite africane s-a pronunţat şl Costln „Lăslnd la o parte explicaţiile ofi actualele frontiere cu Polonia, Miiza 9a în Austria fusese Interzisă, dar ln voturi (76 aparţinlnd partidului socia
este prea mare pentru a fl jucată ln
niştri. tn problema N.A.T.O.". Astfel te Nădejde, conducătorul delegaţiei ciale — 6crle Lippmann ln ziarul urma unor manevre diplomatice spri list şl 8 partidului liberai) contra 81
poate Interpreta şi referirea din co cuvîntărl cu caracter electoral
AUt comunicatul final, dl şi de R, P. Romîne. „New York Herald Tribune” din 3 In momentul de fată este mult mal jinite de partidul popultst, unul din — partidul populist — adunarea na
claraţiile oficiale confirmă faptul că municat care arată că oficialităţile Conferinţa Internaţională pentrO Iulie — fapt este că cei doi şefi de Important, este o necesitate vitală, partidele guvernului de coaîttte al ţională austriacă a adoptat o rezoluţie
vest-germane şi-au exprimat deza
această Întâlnire, care trebuia să problemele Instrucţiei publice îşi con «tale sînt acum angajaţi intr-o să aibă Ioc consultaţii Intre Paris şi Austriei, s-a adoptat un text Juridic prin oare „Invită” guvernul să ia
„pună (n mişcare mecanismul trata probarea fată de recenta hotirlre a tinuă lucrărUe. competiţie de popularitate... Ambii Washington privind Îmbunătăţirea prin care se permite reîntoarcerea şi măsuri pentru a împiedica reîntoar
Franţei de a-şt retrage flota din
tului” şi căreia iniţial presa franceză, preşedinţi încearcă să rfştige favoru relaţiilor cu Uniunea Sovietică, 6crle stabilirea sa in Austria. De la început cerea în Austria a Iul Otto de
îndeosebi, ii acordă o mare Impor Atlantic de sub comandamentul rile Germaniei occidentale, ca şi cum Lippmann. Această problemă este acest text a fost viu combătut nu Habsburg.
N.A.T.O.
tantă, nu s-a Încheiat cu rezultate Prima aniversare ar fl candidaţi lntr-o campanie elec mal Importantă decît cea privind
pozitive in nici una din problemele In acelaşi timp. tn domeniul pro torală". lorta nucleară de şoc franceză —
principale discutate. După cum rela blemelor militare s-a căzut de acord a Algeriei tndependenfe După cum se ştie, Franţa, revendl- oara reprezintă o perspectivă Înde Victorii laburiste
tează aaenlia France Presse, din co asupra unor măsuri care uşuroezfi dnd hegemonia ln Europa ln detri părtată şt nu de primă importantă
municatul comun publicat la sfirşl- ln continuare accesul trupelor veet- 'ALGER '& (Agerpres). — mentul S.U.A. şl Angliei, încearcă pentru această tară — şi dedt pro în alegerile parţiale din Anglia
tul Întrevederilor reiese că „nu s-a germane pe păminlul francez, praoum La 5 iulie In capitala Algeriei a să obţină ln realizarea acestui scop punerea privind crearea forţei multi
ajuns la nid un acord asupra pro si efectuarea unor cercetări comune avut loc o mare demonstraţie consa sprijinul Germaniei occidentale care laterale a N.A.T.O., propunere care
blemei celei mai grave care opune in domeniul aviaţiei. este In acelaşi tLmp ademenită de deocamdată este tnmormintată. LONDRA 5 (Agerpres). — la alegerile precedente, a pierdut sl
Franţa Germaniei (occidentale) şl In rest, după cum declara Hase. crată primei aniversări a independen La 4 iulie au avut loo în Marea locul ai doilea, fiind întrecut de
anume adoptarea unei politici agri purtătorul de cuvint oficial al gu tei fării. Prin faţa tribunei tn care Britanie alegeri parţiale pentru com candidatul partidului liberal. In cea
cole comune” vernului de la Bonn, „s-au realizat se aflau membrii guvernului in frun- S. U. A. în preajma declanşării pletarea mandatelor parlamentare laltă circumscripţie electorală, West
Această chestiune discutată pe doar progrese minore, Îndeosebi ln U cu Ben Bella, delegaţiile străine rămase vacante Ln două circumscrip Bromwich, în regiunea industrială
fondul actualelor mişcări ţărăneşti domeniul schimburilor culturala şl invitate cu acest prilej fi corpul di unei mari greve a feroviarilor ţii electorale. In ambele cazuri victo din centrul Angliei, candidatul con
din Franţa se pune cu multă acui de tineret". plomatic, au defilat mii de locuitori ria a revenit candidaţilor partidului servator a pierdut, de asemenea,
tate in raporturile Franţei cu cei Preşedintele de Gaulle şl eellalţl WASHINGTON 5 (Agerpres). — cS este foarte pu(ln optimist laburist, care şl-au sporit In mod aproape 20 la sută din voturi. Aceste
lalţi membri ai Pielei comune şi mal membri al delegaţiei francez# au ai ‘Algerului, Seara au fost organi Agenţiile de presă relatează des Greva urmează să fie declanşată substanţial voturile fată de candidaţii alegeri, scrie agenţia Reuter, au
ales cu Germania occidentală care zate mari serbări populare, care au pre iminenţa unei greve care ur la II Iulie. Potrivit agenţiei France guvernului. La Deptford, circumscrip constituit „un nou şoc pentru guver
Închide practic piaţa vest-germanâ părăsit vineri Bonnul, sosind ia ace duroi pini ftrriu. mează să „paralizeze Întreaga reţea Presse, ea va cuprinde aproximativ ţia electorală situată în regiunea nul Iul MaomiMan" şl „confirmă
pentru produsele agricole franceze. eaşi seară la Paria. feroviară a Statelor Unite, antre- 200.000 de persoane şl, ln mod prac docurtfor londoneze, candidatul par •căderea constantă, din ultimul an şl
Ca urmare a Imposibilităţii de a re ntnd consecinţe economice foarte tic. toate sodetâţile feroviare din tidului conservator, «are a obţinui Jumătate, a prestigiului partidului
zolva aceasta problemă, „întregul serioase”. SUfele Unite. numai 10 la iută fată de 30 ta aulă guvernamental”.
mecanism al Pielei comune, arată Ţăranii franoezl oontinuâ Încă de la mijlocul lunii maJ, Intre
agenţia Franco Presse, rămlne prac reprezentanţii societăţilor feroviare
tic ln pană”. S-a hotărlt doar ca acţiunile revendicative din S.U.A. şl ai sindicalelor ferovia
ea să fie reluată la o viitoare Întru rilor se duc tratative In legătură cu înrăutăţi rea situaţiei din Guyana Britanica
nire a miniştrilor Pieţei comune la PARIS 5 (Agerpres). — Această ipăsurâ provizorie a gu noile „reguli de muncă” pe care pro
Bruxelles, cadru ln care ea a mal Ca urmare a puternicelor mişcări vernului francez. «are opreşte tem prietarii căilor ferate vor să le in LONDRA 5 (Agerpres). — englez să dea curs „răspunderii ce-l pe viată pentru cel ce se fac vino
fost discutată de mai multe ori fără ţărăneşti care s-au desfăşurat tn porar Importul numai la roşii şl troducă, fn vederea uşurării proce Agenţiile de presă anunţă că gu revine conform constituţiei de a spri vaţi de violente de acest fel.
nici un rezultat. ultima vreme In Franţa Împotriva fructe, este tieparte de a mulţumi durii de concedieri a muncitorilor. vernul britanic continuă să trimită jini guvernul Guyanel Britanice ln Pe de altă parte, Robert Wlllts,
Comunicatul se referă şl la viitoa politicii oficiale de sprijinire a im pe micii producători care nu-şt po( Poziţia rigidă a patronilor a provo trupe In Guyana Britanică unde, menţinerea legalităţii şi ordlnel". lider sindicalist britanic trimis în
rele negocieri dintre S.U.A. şl Piaţa porturilor de produse agricole pe vinde produsele din cauza concu cat ruperea tratativelor. după cum a dedarat un purător de Guyana pentru a ancheta situaţia
comună su privire la tarifele vama plata franceză, deşt Franţa nu are rentei monopolurilor şl, ln semn de După cum relatează agenţia Uni cuvint al Ministerului de Război al provocată de greva dezlănţuită de
le, subliniind cunoscuta poziţie pe nevoie de ele, guvernul a fost silit protest, el oonMnuâ acţiunile reven ted Press International, la 4 iulie Angliei, „situaţia se Înrăutăţeşte”. GEORGETOWN 5 (Agerpres). — către conducătorii unor sindicale,
care Franţa şl R F.G. au adoptat-o să dea publicităţii ua comunicat ln dicative. Intre preşedintele Kennedy şi minis Deşi de citeva săptâmLni guvernul Agenţiile de presă relatează că legaţi de Interesele străine ln Gu
care se spune că, lnceplnd ou data trul muncii aJ S.U.A., Willard Wlrtz. ln Guyana Britanică elementele reac
tn aoe&ată privinţă, poziţia care a După cum relatează coresponden britanic trimite tn Guyana Britanică yana, a declarat că Intenţionează
de 1 Iulie, Franţa va Înceta ln mod a avut loc o prelungită întrevedere, noi şl noi trupe, acestea nu între ţionare continuă acţiunile teroriste
provocat o profundă nemulţumire la provizoriu importul de roşii şl tul dLn Paris al agenţiei United al cărei obied l-a constituit Imi In localitatea Mackenzie, oentru al să se întoarcă la Londra „pentru a
Washington. fruct o. Pres9 International, la 4 lylle, auto nenţa grevei feroviarilor. Părăsind prind niraio pentru remedierea si producţiei de bauxită, teroriştii au face cunoscut Utrcgli lumi care slut
de ţărani veniţi din diferite loca Casa Albă, Willard Wlrtz a decla tuaţiei. adevăraţii responsabili pentru pre
lităţi din sudul Franţei au demon rat ziariştilor că „trebuie Împiedi După cum reJaleoză agenţia Reuter, Incendiat o clădire. Trei persoane lungirea situaţiei dramatice”.
strat pe cele patru poduri «are tra Brindley Benn. prim-minlstru adjunct ou foet rănite. La Georgetown alto
8tagnare în comerţul şi industria versează rlul Durance, 1Ln apropie cată cu orice preţ declanşarea aces al Guyanel Britanice, aflat 1a Londra trei case au fost distruse de Incen Din Londra, agenţia Reuter anun*
re de localitatea Meyerargues. îm tei greve, care ar ft catastrofală”. încă de săptămlna trecută penriu a dii provocate de terorişti. Acţiuni ţă că Duncan Sandys, ministrul eo-
principalelor ţâri capitaliste potriva demonstranţilor, care manifes Totodată, el a menţionat că dacă nu discuta ou oficialităţi ale guvernului similare au avut loc tn localităţile loniilor al Angliei, a declarat la 4
tau paşnlo Încolonaţi In rlnduri, se va putea ajunge la o reglemen britanic şl cu membri al Parlamen Victoria, Wisraer, Mahalcony etc. iulie ln Camera Comunelor eă in
PAJUS S (Agerpres). — trimestru consecutiv, şl cblar şl Im precum şi uroaţl pe tractoare şi au tare prin arbitraj, va fl necesar să tului britanic siluaţia din Guyana In legătură cu aceasta, guverna
Ziarul „Les Echos”, organul cercu porturile acestor ţări au scăzut, ca tovehicule, au fost trimise puterni fie supusă congresului discutarea Britanică, a dedarat că „guvernul torul britanic din Guyana a promul tenţionează să pleca In Guyana Bri
rilor de afaceri din Franţa, a dat urmare. — potrivit părerii ziarului, ce forle poliţieneşti Înarmate ou problemei, astfel fndt „legiuitorii gat o lege oare prevede închisoare tanică săptămlna viitoare.
publicităţii rezultatele unul studiu a Iernii grele, precum şl a puterni puşti şl bastoane de cauciuc, ln tim americani să poată lua măsurile ne- j britanic, guvernatorul şl comisarul \
Întreprins de Ministerul Comerţului celor greve ale docherilor americani. pul ciocnirilor, după cum a decla cesare pentru a Împiedica această politiei din acest teritoriu poartă În
britanic asupra comerţului şl pro In acelaşi timp, ziarul trece tot pe rat un reprezentant al politiei. 27 grevă pe plan naţional". Dar fn ce treaga rflsipundere pentru Înrăutăţi Recenta hotărîre a O.S.A. primită
ducţiei In fărlle capitaliste din care seama grevelor docherilor reducerea de demonstranţi au fost arestaţi. priveşte arbitrajul, el a mărturisi! rea situaţiei”. El a cerut guvernului
reiese că In ansamblu, atit exportu Importurilor S.U.A. fn primul trimes cu dezaprobare în America Latină
rile cit şl producţia Industrială a tru al anului 1963, Importuri consi HAVANA 5 (Agerpres). —
principalelor ţări capitaliste au scă derate ca fiind cele mai slabe ln drepturile şl garanţiile prevăzute 4a
zut tn cursul anului trecut. Ziarul ultimele nouă luni. „Bolivia nu va duce la îndepli constituţia Uruguayului.
Un alt ziar uruguayan, „HI Popu
arată că stagnarea ln domeniul co Referindu-se la Industrie, ziarul ni™ nloi o hotărlre a OS.A. la a lai”, subliniază că „recomandările"
merţului şl industriei a continuat să scrie că dacă producţia Industrială cărei aprobare ea nu a luat parte", O.S.A. ştirbesc suveranitatea naţio
se menţină şl In primul trimestru a Statelor Unite a rămas oarecum a dealarat reprezentanţilor presei nală a ţărLl. Ziarul califică hotărî-
al anului ln curs. Comerţul intre slăbită In primele trei luni ale aces Fellman Velarde. ministrul afaceri rea O.S.A. drept o măsură ruşi
ţările vest-europ'îne membre aJe tui an, in ţările vest-europene lor externe al Bollvlei. comentlnd noasă.
..recomandările” adoptate la 3 Iulie
O.E.C.D. a rămas neschimbat la În aceasta a scăzut, fn comparaţie cu Ziarul „Tercora de la Hora”, or
ceputul acestui an, pentru al treilea trimestrul precedent de Organizaţia Statelor Americana
de a nu se permite cetăţenilor din gan al Partidului radical din Chile,
ţările Amerieil Latine să viziteze salută Intr-un articol de fond decla
Cubo. raţia ministrului afacerilor externe
Noi d «etnsîemte despre crimele Ziarul uruguayan „Epoca" a con chilian. Carlos Martlnez Sotomayer,
că Chile Intenţionează să voteze îm
damnat. de asemenea, „recomandă
suvirşi&e de («fdbke şi potriva planurilor adoptate cie Orga
rile" Consiliului O.S.A. care Inter
nizaţia Statelor Americane, planuri
BONN 5 (Agerpres). - (n administraţia hitleristâ din oraşul zic vizitele ln Cuba. Aceste „reco care urmăresc să Izoleze Cuba dr>
Revista „Stern". care apare la cehoslovac Eline (actualmente Got- mandări". subliniază ziarul, Încalcă celelalte ţări latino-americuncî.
Hamburg. bazlndu-se pe o serie de twaldov), erau condamnat! la moarte
documente, citează noi fapte despre piloţii cehoslovaci luaţi prizonieri,
trecutul criminal a! actualilor Înalţi care făceau parte din aviaţia alia
funcţionari de la Bonn. Globke şi ţilor. in preajma alegerilor din Argentina
Hopf. Primul deţine postul de se Revista j.ublicâ extrase din aceste BUENOS AIRES 5 (Agerpres). — lor lor să boicoteze alegerile de
cretar de stat In Departamentul can documente, in care se arată că
celarului federal, lor al doilea este Globke, opinlnd pentru condamnarea In scopul împiedicării exprimării duminică şi să introducă tn urne bu
secretar de stat la Ministerul dc la moarte a piloţilor prizonieri a ac libere a votului cu prilejul alegerilor letine albe.
prezidenţiale care vor avea loc la 7
război. Agenţia United Press Iniernational
ţionat chiar fără aprobarea lui Hil- Iulie, guvernul argentinian a invali menţionează, de ademenea, că liderii
Plnă In prezent, despre trecutul dat o serie de candidaţi din partea
nazist al Iul GlObke se ştia că el a Ier. Dictatorul fascist nu se decidea Frontului popular şi naţional din celor 62 de uniuni sindicale, membie
fost interpretul cel mai competent la această măsură pentru că se te Argentina. Potrivit agenţiei United ale Confederaţiei Generale a Muncii
din Argentina, oare, după cum s-a
mea de contramăsurl Împotriva pri
ol legilor rasiste ln Reichul hltlerist. Press Internaţional, 11 candidaţi al
Noile documente Ilustrează un alt zonierilor germani de către aliaţi. acestui front pentru funcţia de gu mal anunţat, au cerut membrilor lor
aspect ai activităţii sale din timpul $tlind acest lucru. Globke a obllnut vernatori au fost descalificaţi. «ă boicoteze alegerile Introducînd in
nazismului. Din iniţiativa Iul Globke. ca sentinţele de condamnare la urne buletine de vot albe. s-au în
ceae era pe atunci consilier In Mi moarte să fie pronunţate nemijlocit l'E PLAJA DIN MJbUZYDROJL (R. |>. POLONA). UNA DIN LOCA U FA I ILE BALNEARE CELE MAI In urma acestor măsuri, cele şapte trunit tn seara zilei de 4 iulie pentru
a discuta posibilităţile declanşării
nisterul Afacerilor Inlerne, şt a lut de către administraţia protectoratu 'CĂUTATE DE PE COASTA MARII BALTICE. partide făclnd parte din Frontul
H.op.’, oare era consUlet superior lui german al Roemiei şl Moravdel. popular şl naţional au cerul membri unei greve generale.
Redacţia şl admlnlsltaţla rtarulol rtr. 8 Marti# ut, 0b Telefon 18* 180, 95, 074 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.Î.7JL or. 263.328 din 0 noiembrie 1040. - Tiparul: întreprinderea Poligrafici .1 Mai — Deva.
u