Page 21 - 1963-07

I

După recoltarea orzului
| Pentru ca clin noua recoltă să se au început arăturile
piardă nici un bob, toate combinele, Colect ivişi ii din Cioara, raionul Pentru campania de recoltare a

tractoarele şi maşinile să fie folosite Orăstie sînt cunosouti ca oameni păioaselor, colectiviştii ‘de aici s-ou
pregătit temeinic. Urmărind în per­
harnici şi buni gospodari. Ei depun
la întreaga lor capacitate de lucru! permanent eforturi sporite pentru a manentă stadiul de coacere a cerea­
t efectua toate lucrările agricole Ja lelor păioase, ei au stabilit ca in
timpul optim si de bună calitate ziua de 5 iulie o.c sa înceapă re­
coltatul orzului de pe cele 20 ha.
Fiind cultivat pe terenuri in pantă,
recoltarea lui nu se putea face me­
canizat. In fala acestei situaţii, or­
ganizaţia de partid, împreună cu
consiliu) de conducere al gospodă­
riei. au mobilizat un mare număr
de colectivişti la recoltatul manual
al orzului.
Partîcipîud zilnic Ia lucru cîte
50- 60 de colectivişti, s-a reuşit ca
recoltatul o'zului să lie terminat în
numai două zile. Acum, pe supra­
feţele eliberate, colectiviştii din Cioa­
ra execută arături, în vederea insă-
inintării porumbului sau a altor plan­
te furajere necesare efectivelor de
animale în continuă creştere.
PE CANALUL SULINA

Faptă pionierească

In autobuzul agen­ să oprească. Valea dar fi în această îm­
ţiei din Deva a O NT. Ardealul, revărsată, a prejurare neprevăzută.
Ş.Carpaţi'* se aflau 56 rupt podul peste care — A(i dovedit că
dc pionieri dc la circulă mafinilc, că­ sintc(i adevăraţi pio­
Venituri mari Raţionalizarea tiparelor Şcoala medic „J. A. ruţele, oamenii Ci(iva nieri, le-a spus in-
Vinzind stalu­ Komcnsky" fi Şcoala săteni, in pofida ploii tlTHClonrea superioară
lui pe bază de la fabrica „Ardeleana" dc S ani ,.Dr. Petru s-au apucat dc lucru Aglaia Pnlomaru după
La gospodăria agricolă co­ cotract însemnate Groza“ dm localitate In ajutorul lor au so­ re podul a fost repa­
lectivă din Dobra, raionul lila, cantităti de lapte, La îiibrica „Ardeleana * din Alba-Iulia se acordă Li au pornit. în accs- rit, fără să pregete, rat
1
secerişul cerealelor se desfă­ In lanurile G.A.S. Mintia cerne, lină ouă etc., marc atenţie reducerii consumurilor specifice de ma­ tc zile ale vacantei, si pionierii deveni. Au — Noi vă mulţu­
şoară din plin. gospodăria agri­ terii prime. Organizaţia dc partid împreună cu comi­ intr-o excursie prin ajutat la transportul mim pentru sprijin,
IN FOTOGRAFIE: mecani­ Recollalul orzului a început şi la iov. Eugen îohom inginerul şef al colă colectivă din tetul sindicalului a luat măsura ca in consfătuirile de regiune. Dar, iată co materialului lemnos, dragi copii. Ic-a spus
zatorul Traian Marcu la re­ gospodăria agricolă de stal din Min­ GAS., cu cele 4 combine conduse Orăştie a realizat producţî.: să se pună accent şt pc gospodărirea judi­ renii, senin de dimi­ al bolovanilor, al nisi­ unul dintre săteni
coltatul orzului. tia, mai întîi pe terenurile nisipoa­ de loan Pirvu. Aclhm Cibu, Ludovic dc la începutul cioasă a materiei prime, prin raţionalizarea tiparelor. neaţă, a început din- pului. Au acordai un Pentru p i o ni c r i
se. unde orzul a ajuns in pîrg.
Foto : V. PÎŢAN Bustea şi Avram Petre.scu. s-a recol* anului şi pînă in Eficienţa acestei măsuri sc vede astăzi cind econo­ tr-ndo.tă să se întu­ sprijin dc nădejde la bucuria acestor cievin-
Fină in prezent, potrivit relatării tat orzul de pe mai bine dc 20 ha.
prezent venituri miile sporesc ic la o lună la alta. Numai în 5 luni nece, prevestind, furtu­ repararea podului. Pio­ te a fost nespus da
băneşti in valoare croitorii şl ştanţorii au realizat peste 590 m.p. piele, na. încă cîteva clipe nierii. lozefina Dor- marc. Era o răspla­
p
Bilanţ bogat ne ce nu au putut de pesfe 400.000 din care se pot confecţiona circa 2.200 perechi dc fi, la munte cit fî în naucr. Leifornco Tc tă binemeritată pen­
lei. bocanci bărbăteşti. rimpie, ploaia fi-o icni. Dorina Alexan- tru fapta lor hotărită
La gospodăria colectivă din Vine­ procedat insă aşa. din dispoziţia pre S-au evidenţiat tov. Marin Angelescu care a eco­ deschis larg zăgazu­ drov. Lucia Ştirbit fi demnă de titlul dc
%W. Numai ferma de
rea. raionul Orăşlie, orzul cultivat şedintelui gospodăriri care a hotărît nomisit 78 m.p. piele, Ana Moldovan 7.442 dm.p. piele, rile. al(iî, s-au dovedit ‘în­ pionier.
i? iulie. In curtea gospodă- pe 23 ha, a dat in pîrg. La indicaţia să se aştepte piuă la reîntoarcerea păsări, a adus co­ şlantorul loan Hajegan 500 kg. talpă şi alţii- ..In satul Ardcu. treprinzători ji harnici
riei colective din Miercurea ci- *• inginerului agronom. Mircea Glodea- maşinii. lectiviştilor veni­ din raionul Orăflie. nu numai ca elevi in PETRE JURCONl
•* fiva oameni discuta aprins •" nu, în ziua de 5 iulie cele trei com­ turi care însumea T. SERAFIM fO ferul a fost nevoit hmpul anului şcolar. corespondent
Ji — Umidomelnd a indicat că *• bine conduse de mecanizatorii Si- In felul acesta s-a provocat o ză 170.000 lei. corespondent
pe unele parcele putem începe •* mion Bobolea. Iulian Danciu şi 11 ie stagnare a lucrului de cileva ore.
recoltatul orzului, preciza irigi- *• Fărcaş au început recoltatul. Drept rezultat, in prima zi de re­ Concert — spectacol Şedinţă de comunicări ştiinţifice
ncrul agronom •* Mînuile cu pricepere, maşinile coltat, la G.A.C. din Vinerea nu
— Să începem deocamdată *• s-au realizat decit 5 ha, fată de cel In cadrul turneului pe care l-a în­ — spectacol un aport deosebii l-au Simbătă a avut loc la prevenloriul heparină şi cortico-lerapie" , „Vinde­
■* cu două combine; Cu cele ■* funcţionau din plin. Totul se des­ puţin 15 ha cil s-ar li putut recolta treprins recent prin Valea Jiului. adus cunoscuţii solişti vocali Mihai T.B.C. copii — N-alaţi. raionul Haţeg carea cavernelor tuberculoase re­
"• conduse de loan Lupcan fi Ni- 2* făşura normal. în cazul rînd n-ar fi existat între­ Ansamblul de estradă „Optimiştii" Petcu. Anemarie Stralulat, AnMol o şedinţă de comunicări ştiinţifice. cente". „Aspecte radio-tomogralico".
Pe la ora 10 insă, şeful de bri­
•* colae Pajliu — hotărî prefe- •* gadă Nicolae Tărlărean începu să ruperi. al Consiliului Central al Asociaţiei Coca, precum şi interpreţii de mu­ Tematica referatelor a cuprins im­ Referatele au fost prezentate de către
*• dintele gospodăriei dea semne de nelinişte. Privea me­ Asemenea practici sînt dăunătoare. orbilor din R.P.R, a prezentat în sola zică uşoară Margareta Barabaş, Ga- portante probleme ca : „Tuberculoza colectivul secţiei dc pediatrie şi spi­
Cei vizaţi nu mai aşteptară % reu înspre sat. Ele provoacă pierderi din recoltă. Teatrului de stat „Valea Jiului" din briela Baltag — Leu si Viorica la copii". „Consideratîuni In legătură talul T.B.C regional Deva, dispensa­
/ ca prefedinlele să termine vor- *• De acest lucru ar trebui să tină sea­ Petroşani, in fa|a unui numeros pu­ Ţurilă. cu îmbolnăvirile T.B.C. la contacti". rul T.BC. Haţeg, colectivul sanato­
•* ba şi tractoarele care poartă •* Deodată, peste lanuri se aşternu ma preşedintele colectivei. blic, concerlul-spectacol intitulai Spectacolul prezentat s-a bucurat „Terapeutica iniţială masivă Intrave- riului T.B.C Brad şi dispensarul
combinele o porniră spre tar- .■ o linişte apăsătoare. Combinele s-au „Jaz şi ‘haz..: după caz“ de Anatol de o caldă apreciere, interpreţii fiind noasă cu bacterîostaticc asociate cu T.RC, Petroşani.
laua indicată. ■. oprit. Alergă în grabă la ele. Mfc» M, R. Coca şi Vasilc Snacoveanu. răsplătiţi cu indelungi aplauze.
»■ S-a început bătălia stringern «• canizatorii au coborît de pe maşint. La reuşila acestui frumos concert I. CH1RAS
\ recoltei. Paletele combinelor "I Ce s-a întimplat ? S-au terminat sacii. corespondent
•" mufcă nesăţioase din lanurile ■“ Nu mai aveau in ce să recolteze. Primul costum medieval
bogate fi sacii, unul după al- "• Camionul gospodăriei, care potrivit Studenţi în practică descoperit în fara noastră
tul doldora de boabe, sînt in- •* planului trebuia ca în jurul orei 10 să
cârcoti in camioane carc-i trani- % aducă sacii, nu mai sosea. Inlîrzîe- 357 dc studenţi ai institutelor po­ Cu prilejul lucrărilor de restau­ de brocart umplută cu hamei şi
portă spre magazie. ■* rea a făcut ca maşinile să nu lu­ litehnice din Bucureşti, Iaşi. Cluj. rare a mînăstirii Voroneţ din covorul de provenienţă orientală
Se muncefte cu spor fi re- *• creze cîteva otc. Cauza penlru care Braşov, ai Institutului de ştiinle eco­ regiunea Suceava, renumită prin pc care a fost aşezat corpul ne­
zultatcle nu înlirzie să se arate. *• s-a intîrziat aprovizionarea cu saci nomice din Capitală şi ai Facultăţii picturile sale murale exterioare, însufleţit ai logofătului, precum
Bilanţul fiecărei zile e bogat. *■ nu se datora vreunei defecţiuni a dc 'Construcţii din Timişoara au în­ ce se păstrează de aproape o ju­ şi alte obiecte dc îmbrăcăminte
S-a recoltat in numai 5 zile camionului. Vina aparţine doar pre­ ceput, zilele wecutc, practica de mătate dc mileniu, s-au descope­ confecţionate din stole caro
aproape 'IO ha. Cit despre pro- *■ şedintelui gospodăriei colective, tov. vară în Combinatul siderurgic hu- rit numeroase obiecte care clari­ aveau ţesute in ele fire dc metal
ductie, aceasta întrece aftep- •" Nicolae Herlea, care fără a tine sea­ nedorean şi pe şantierele de con­ fică o serie de date privind preţios. Dc asemenea, s-n găsit
ţările. In medie s-a realizat, cu *• ma de planul de desfăşurare a cam­ strucţii ale l.C.S.H. De remarcat că, istoria medievală a patriei noas­ inelul de aur al logofătului cu
tiOO Itg. la ha moi mult decit ■* cu cîtva timp în urmă. o parte din­ tre. Printre descoperirile mai im­ inscripţia „Velchi logofăt Gli­
prevrdp planul paniei a dispus ca maşina să trans­ tre ^geştia au lucrat ca muncitori portante se află, un costum gorcea".
GHEORGHE LOMN A$ AN porte piatră. Si acesta n-ar fi cel mai in acelaşi Ioc unde astăzi. în cali­ medieval găsit in mormîntul ma­ Acesta este prunul costum me­
corespondent mare rău. Sacii puteau fi trimişi la tate de sludenti. îşi efectuează prac­ relui logofăt Gligorcea, care da­ dieval descoperit în ţara noastră.
combine cu vreo căruţă. Nu s-a tica. tează din anul 1.600. S-au păstrat El se aseamănă foarte bine cu
C. VASILIU bine căciula şi haina confecţiona­ reprezentările din tablourile evo­
corespondent te diutr-o stofă de catifea, perna catoare ale epocii
Pentru continua îmbunătăţire a controlului
financiar intern Fărcaş şi „ lui
In sala festivă a Sfatului popular colae lonesou, şefuJ corpului de con­
regional a avut loc o $edin|3 în oare trol financiar intern al Sfatului popu­ Ce zioi, baci FăTCaş, o să le puteţi Pe Fărcaş il supără tăcerea lor, nu le-a fost prea uşor nici băieţilor
s-a analizai activitatea deslăşurată lar regional Hunedoara, au reeşit o repara ? de aceeî se oţărî la ei Băieţii n-au din echipa lui Cazan. Dar loan
de controlul linanciar intern în sco­ serie d" aspecte bune şi mele părţi losif Fărcaş stătu o clipă pe qîn- spus „nu", au stat pe gindun. Se Nicula, Gheorghc Bolcu. Frânase
pul urmăririi, prevn 'ii şi recupe­ negative in activitatea desfăşurată durî. Maistrul avea dreptate Băie­ vedea că n-au nimic Împotrivă, dar Bartha si Ştefan Avram s-au descur­
:
rării pagubelor din avutul obştesc, pînă în prezent. Pe marginea refera­ ţii din echipa lui sini harnici şi îşi măsurau forţele. Aşa făcuse şi el. cat.
in unităţile economice din subordi­ tului s-au purtat vii discuţii. pricepuţi în meserie, dar reparaţii Tnlii iulie era aproape Aproape
ne* Sfatului popular regional. Pe baza raportului prezentat si al capitale la maşinile de încărcat nu — Le facem, mă copii, le facem ! terminate erau şi cele două maşini
La şedinţă au participat directori discuţiilor ce au avut loc a fost s-au mai făcut în Atelierele centra­ La 1 iunie s-au apucat de lucru. de încărcat. Trebuiau doar să fio
de întreprinderi, şefii contabili, şefii adoptat un plan de Măsuri menit să le Gurabarza Trebuie demontată Au demontat maşinile bucală cu bu­ vopsite ca să fie „noi noule" — rom
serviciilor C.F.I. contribuie la îmbunătăţirea continuă fiecare piesă, verificată... fără schi­ cată, Dc schiţă n-a maî pomenit spunea Fărcaş, Cu două zile înainte
Din releratul prezenLat de Iov. Ni­ a activităţii în această direcţie. ţa maşinii... Dar nu putea da îna­ nimeni pină-ntr-o zi cînrl, Vasile de sfirşilul lunii, bătrinul s-a dus
poi. I-ar fi jignit pe băieţi I Şî-apoi Bucium, Cornel Bolcu şi Ştefan mindru la maistru:
Expunere pentru constructori şi el are mîndria lui, profesională. Aurel s-au oprit în faţa maşinii. — Hai la „recepţie" — i-a spus,
— De la întii ne apucăm dc lu­ — E uzat pistonul motoraşului, se e „oficială" I Amîndouă echipete-s
Zilele trecute, la şantierul T.R.C.H. nal penlru cultură şi artă — Brad, cru şi pînă la sfirşilul lunii termi­ vede. Dar ch e de marc uzura ? de faţă.
din Brad a fost organizată o inte­ a vorbit pe tema „Munoa creatoare năm două. Aşn-i planificat N-a primit răspuns întrebarea Ştia maistrul că cele două maşini
resantă expunere pentru construc­ — bază a educaţiei omului de tip — O să luorezi împreună ai echi­ Nici nu se putea fără să cunoşti sînt gata ; tot timpul s-a interesat
tori Cu acest prilej, în faţa a circa nou". pa Iyd Cazan. Si el arc băieţi buni. dimensiunea pistonului. Nici piese de de ele. Dar se duse. Unul dm băieţi
70 de partiGipanli, tov. prol. Emil Expunerea n fost urmărită cu viu O si !!£ înţelegeţi. schimb nu aveau. I-au ajutat strun­ se aşeză lingă maşină. O mînuire
Popa, preşedintele Comitetului raio­ interes. Dupci ce se despărli de maistru, garii. Ion Faur şi Dionisie Pop au de manete şi maşina începu să se
îşi adună toată echipa. L-a chemat tot măsural, au lot încercat, pînă mişte înainte şi înapoi, ridicînd şi
şi pe Traian Cazan, cu băieţii lui. cind au reuşit să facă pistonul de coborind cupa
Contribuţia tinerilor — Auziţi voi. ne-o întrebat mais­ parcă or fi fost nou. La fel au făait — Cu două zile mai devreme. îi
trul dacă putem repara nişte maşini şi cu segmenţii. Rotile dinţate au spuse maistrului, privindu-şi mindru
In cadrul gospodăriei agricole colec­spre exemplu, din iniţiativa organi­ fost şi ele uzate, dar strungarii Teo­
tive din Cut. raionul Sebeş, muncesc zaţiei U.TM din gospodărie, un nu­ de încărcat, două de tip P.M.L. şi băieţii. Si încă fără schiţă. Da' se
mulţi tineri şi tinere Alături de co­ măr de 35 tineri şi tinere au partl- una L.Z K. Eu om 2is că „da“. Nu­ dor Golcea şi Nicolae Felea au ară­ poate şi cu o săptămină mai repede.
lectiviştii mai virslnlci, ei depun efor­ripat prin muncă patriotică la strîn- mai că n-avem schiţele maşinilor şl tat că se pot repara, iar frezorul Acum ne pricepem, sintem „specia­
turi sporite pentru continua întărire qerea linului de pe 6 ha linele na­ reparaţiile-s capitale. Voi cc ziceţi ? Nicolae Negrea s-a întrecut parcă lişti" 2ise Fărcaş ştergînd ou mina
a gospodăriei lor colective, iniţiază turale. Oamenii se priviră unii pe alţii. pe sine la confecţionarea lor. fire nevăzute de praf de pc luciul
diierite acţiuni pentru care merită S-au evidenliat in mod deosebit ti­ Nu răspunse nici unul. Cind a început montajul şi fie­ maşinii. Să ni le trimită minerii de
toată lauda. nerii losîf Vlad. loan Rahoveanu şi — Ce, să fi spus „nu" ? Nu sîn- Ia Barza şi nn ne-om face de ruşina
In zilele de 29 şi 30 iunie a.c„ Augustin Nistor. Foto: S. TRUTÂ tem in stare, nu ne pricepem ? care piesă a fost pusă la locul ei, S. POP