Page 22 - 1963-07

ţog. J ORlIMOl' SOClAtlSMDlOI Nr. 2652

Despre amprentele digitale

Desenede fine de pc pielea In China antică există următo­
degetelor, aşa numitele ampren­ rul obicei; dacă o femeie nu
te digitale, sint caracteristice avea mijloacele necesare să-şi în­
pentru fiecare om. De altfel, ase­ treţină copilul şi se hotăra să-l
menea amprente sc înlilnesc nu dea de suflet, ea păstra ampren­
numai pe degetele omului, ci şi la ta digitală a copilului. Aceasta ii
Varietatea animalelor de pe planeta noastră multe mamifere. dădea posibilitatea să-l caute mai
Conturul original al liniilor pa­ lîrziu şi să-şi dovedească cali­
Lumea animalelor care trăiesc pe planeta noastră este extrem de va­ pilare rămîne neschimbat In de­ tatea dc mamă. Orfelinatele păs­
riată. Numai la vertebrate se numără 48 000 de specii. Dintre acestea cursul întregii vieţi. Varietatea trau o descriere amănunţită a co­
circa 25.000 specii de peşti, peste 1.700 specii de amfibil. peste 5.000 amprentelor digitale eslc extrem piilor. precum şi amprentele lor
...Bufniţa este singura pa­ specii de reptile, 10.000 specii de pă sări şi aproximativ 6.000 specii de de mare. Dc fapt r..u există doi digitale.
săre care poate privi obiec­ mamifere. In tolal, împreună cu fiinţele cele mal simple (monocelularei oameni cu amprente digitale Iden­ In ţările europene amprentele
tul care o interesează cu amîn- — există pină la 500.000 de specii. tice. Aceasta permite clasificarea digitale nu începui să fie folosite
dol ochii şi deodată ? liniilor papilare, gruparea lor în- cu mult mai tirziu. In Roma an­
...Pasărea kivlkivi nu are In zilele cind Deosebii de numeroasă este lumea insectelor in care sini cunoscute
tr-un anumit mod pentru a putea
aripi ? Ouăle pe care le de­ navele „Voslok-5 aproximativ 750.000 de diferite specii de Insecte, Iar oamenii de ştiinţă fi folosite în scopuri practice. tică. dc pildă, unde jurisprudenh
a
a atins un înalt grad de dezvol­
pune cînlâresc numai dc patru fi „Voslok-ii“ se descoperă mereu specii noi. Toate acestea au fost stabilite tare, datliloscopio nu era folo­
ori mai puţin decil greutatea roteau tn jurul în 1802 de cunoscutul om de sită in practica judiciară.
ei. Păminlului, mii tic ştiinţă englez Prancisc Hallon Abia în Evul Mediu. în anul
.. Ertc imposibil să strănuţi noi născuţi din Fazele Lunii şi ploile 1000 cunoscutul anatomist Mar-
fără să clipeşti din ochi ? U.R.S.S. au Inimii (rudă apropiată cu Charles Dar-
Win) şi nu pus bazele daclilosco- rcllo Molpigi a început pentru
...Arisîarh din Samoa, astro­ numele cosmonau­ Problema legăturii au prelucrat statistic a fiecărei luni lunare, piei politieneşli. prima dată in Europa cercclarea
nom din an.ichilalc, aiirma ţilor Val cri ţi Va­ dintre fazele Lunii şi materialele aparţinînd Ploi puternice şi fui'tu- Popoarele antice din Asia ştiau proprietăţilor amprentelor digi­
încă in anul 270 f.e.n. că Pă- lentina. ploi a fost ridicata de unui număr de 1.554 ni caracterizează pri- tale. Apoi, în 1823 s-a ocupat de
mintut se roteşte in jurul Soa­ ÎN FOTO: Pe­ multe ori, dar piua staţii meteorologice nord- mele 3-5 zile după lună câ amprentele digitale nu sc re­ această problemă profesorul ceh
relui ? El aiirma chiar că Pâ- diatrul A.N. Aris- acum nu a fost rezol- americane pc o perioa- nouă şi lună plină. Prc- petă. Printre ruinele culturii asi- de fiziologie şi patologie Pnrkm
ro-babilioniene; oamenii de ştiin­
minîtil se lOleştc şi in jurul larltova din Sint- vată. dă de 50 de anî (1000- lucrarea datelor obţinute Dar abia în a doua jumătate a
axei sale. fcropol consuliii D Bradley şi M. 1019 inclusiv) şi au a- de la cele mai mari ţă au descoperit inscripţii scrise sec X l X l e a William Wershcl
cu caractere cuneiforme pe cio­
..Inspectorul sanitar cana­ noii născuţi (tic Woodburn, de la Cn- juns la concluzia că stafii meteorologice din
dian Norman Witakcr a ela­ la slînga la dreap- Icgitil Universitar din precipitaţii abundente S U.A. şi Canada pc o buri din lut. Însoţite dc omprente care se afla in misiune in India
a împrumutat probabil metoda de
borat o nouă nidodă de stîr- ta) Valeri Kolcţh, New York, şi G. Briar, cad relativ mai des perioadă de 01 dc ani digitale. De pildă : „Se consem­ la indieni şi a folosit daclilosco-
nează închirierea casei prin am­
pire a ţîntarilor ? El a inehts Valcri Prokopenho, dc la Institutul telmolo- în timpul primei si cc- a dat rezultatele iden- pia în scopuri juridice
intr-o celulă prevăzuta cu mi- Valentina Mazn- gic diu Massacliusscltcs. Ici dc a treia săptămlni tice. prenta digitală" şi altele de acest
fel.
croion o pereche de ţinţarl, rcnko, fi Valcri In anul 1877, convinqindu-sc de
inreqistrind pe peliculă su­ Siniavin. Polii se deplasează .Este foarte interesant faptul că posibilitatea recunoaşterii persoa­
netele pe care le emile mas­ in limba smscrila veche se (do­ nelor după amprentele digitale.
culul obemînd femela. Aceste seşte acelaşi cuvint pentru „si­ Mersbel a propus aplicarea pe
sunete sini folosite acum pen­ Geologul american dr. John Banc lor. Brodind solul din regiunile mun­ giliu" şi „amprentă digitală". scoră lai ga ti a acestei metode
tru atragerea tfntarllor intr-un a comunicat la Congresul societăţii toase, cursurile dc apă transportă Si in China antică era cunos­ in practică. Totuşi, ideea lui im
nor otrăvitor în care aceştia geologice americane rczullalclc cer­ cantităţi uriaşe dc materiale dintr-un cută daclîloscopia. Arheologii au a găsit sprijin Abia după apariţia
pier. cetărilor sale asupra deplasării poli­ loc Intr-altul. Datorită acestui fapt descoperit in multe muluri si­ lucrării lui F. Hallon amintită
...Marinarii de pe flotila de lor Păminlului. Cauza principală a axa de rota|ic a Păminlului sc schim­ gilii din porţelan reprezentiud mai sus, daclîloscopia a fost pusă
balenierc ,«litri Doinorukl" au acestei deplas&ri ar fi, după păre­ bă. In decurs de milioane dc ani, amprente digitale. Sc pare că şi la baza lucrărilor de cercetare şi
găsit intr-un caşalot S'inat cu rea lui, acţiunea distructivă a ap;- acest proces duce la deplasarea con­ aici sigiliile au fost folosite îna­ investigaţii în toate ţările lumii.
harponul o bucată de chihlim­ siderabilă a polilor. Astfel, Iii urmă intea amprentelor digitale natu­ In deceniul al treilea al se­
bar dntărind 70 de kilograme? cu 600 milioane de ani, după păre­ rile. Sigiliile chinezeşti erau con­ colului nostru, cercolâloarca nor­
Cu cîtcva zile mai inainle alţi rea lui John Bane, polul Nord sc fecţionate în formă do degetar vegiană Cristina Bonnevi, profe­
membri al flotilei sovietice Chirurgia de mi'ne afla în partea tfe sud a Oceanului avînd în partea interioară impri­ sor de genetică la Universitatea
care vinau in apele Polului Pacific. mată amprenta digitală a poseso­ din Oslo. a studiat temeinic am­
Sud au găsit fn(r-un caşalot o In ultimii *;ni. chirurgia se dezvol­ ştiinţifice in domeniul chirurgiei cli­ Dc sus studenţii şi medicii pol ur­ In prezent, fn partea dc sud a rului sigiliului. Sigiliile cu am­ prentele digitale, dilerîtele forme
bucată de chihlimbar în greu­ tă deosebit de rapid. Progresul a- nice şi experimentale, care a luat mări activitatea chirurgilor. Inlr-o Asiei, unde cursurile de apă ero­ prente digitale erau folosite pc ale liniilor papilare şi dezvolta­
tate de 28 kilograme. ceslei ramuri medicale este sirius fiinţă recent la Moscova. La acest altă sală, în lampa scinlitică specială dează munţii Himalaia şi transportă scară largă în China ontică. In rea lor in perioada embrionară,
precum şi legităţile după care
...Algele „Duncli elia Sole- legat dc cele mai noi realizări ale institui sint elaborate noi metode de a lost montată o cameră de televi­ pămint in mare, are loc o uriaşă numeroase documente vechi de se moşieresc aceste semne.
vaia" fntilnitc in cantităţi u- ştiin|ei şi tehnicii — radioeleclronîca. operaţii la inimă, plăinîni şi sto­ ziune în culori, iar înlr-o a doua aglomerare de aluviuni. In cele din milenii se înlîlneşle amprenta în In prezent, doctiloscopia este
loc dc semnătură. Aici sc pare că
riaşe în apele sărale ale Cri- televiziunea, maşini cibernetice. Co­ mac. De asemenea, se acordă o mare sală un televizor cu imagini neqru- urmă, consideră Bane, aceasta va în secolul al XIl-lco daclîloscopia una din cele mai importante ra­
meci sint o sursă inepuizabilă laborarea rodnică intre medici şi ntenlie studierii circulaţiei sanguine alb. Aceasta permite ca operaţiile muri ale expertizei judiciare.
de provilamina A ? Ele conlin ingineri îşi găseşle o expresie în artificiale şi luptei împotriva mor­ rare să fie demonstrate in sala de provoca deplasarea polului Nord pc sc afla în slubja poliţiei.
de opt ori mal multă carotină activitatea Institutului dc cercetări ţii clinice. Institutul vn acorda aju­ cursuri. teritoriul Canadei unde clima va de­
provilamina A decât morcovul tor multor instituţii ştiinţifice şi cli­ Intr-un număr dc 12 săli de ope- veni arctică. Dar aceasta sc va în-
de grădină. nici din Uniunea Sovietică. Toate ralic sînt instalate sisteme automa­ timpla abia peste clleva milioane de
...Un grup de scafandri spor­ Tăcerea înnebuneşte acestea vor contribui la dezvoltarea te complexe, care ajulă chirurgului ani.
tivi finlandezi au descoperit pe oameni continuă a şcolii chirurgicale sovie­ să urmărească starea bolnavului, să
in apropiere de Hango, sub tice, la combaterea afecţiunilor car­ verifice efectul narrozei. frecventa
un strat de mîl gros de cîţiva Pentru a-şl experimenta teleton- diovasculare. pulsului, tensiunea arterială, activi­ „Congresul**
metri, 50 de vase ruseşti care ncle. Compania americană Bell a Institutul a fost instalat înlr-o clă­ tatea inimii, biocurenţii creierului...
s-au scufundat în anul 1717 creat o cameră izolată fonic sulă la dire cu şase etaje Pereţii sălilor de Puternicele instaîalîi de aer condi- elefanţilor
fn timpul unei bătălii navale ? sută. In această cameră iţi poţi auzi operaţii sint căptuşiţi, nu cu obiş­ lionat creează aici un climat artifi­
Această descoperire va per­ bătăile inimii şi fişiltul cămăşii in nuitele plăci albe, ci cu plăci de cu­ cial. Radianţi de ultraviolete insta­ Rccrn', turme uriaşe de elefanli
mite să se afle dale preţioase timpul respiraţiei, Un om nu poate loare verde şi albastră. Dc aceiaşi laţi pc perele purifică aerul de mi­ aii invadat Parcul naţional din Kenya,
despre arta construcţiilor na­ Tăniînc însă mai mult de o jumătate culoare sînt halatele si bonetele per­ crobi. unde 15.G00 din aceste pahiderme au
vale din acea vreme. sonalului medical. S-a conslalal că
de oră înăuntru Iară a risca să În­ Pentru diagnosticarea unor boli ocupat o inarc parte din rezervaţie.
nebunească. acesle culori obosesc mai puţin ve­ cardiovasculare complexe sînt folo­ AuloritNtilc ştiinţifice organizează
derea chirurgului, şi ti sporesc tot­ site instalalil Roentgen cu televiziu­ o anchetă pcnlru a stabili de unde
odată capacitatea lui de munca. ne şi aparate electronico-optice. Doze au venit aceşti elefanţi şi cauzele
IJbbii îsioa'ă» fotografiei In trei săli (le operaţie plafonul de radiaţie cslc de 50 ori mai ni'.că „congresului** lor. Deocamdată spe­
este înlocuit cu o cupolă străvezie. decit la aparatele Roentgen ehl-iriiic. cialiştii nu au găsit nici o explicaţie
Fotografia este folo­ cută dc Dagucrrc in In secolul XX arta valabilă. Invadarea rezervaţiei zoo­
siţii in toate domeniile IS.'IV reprezintă un bu­ fi tehnica fotografiei an logice dc către elefanţi a pricinuit
activităţii umane. levard din Paris, avind luat n marc dezvoltare. pagube considerabile si pune tn pri­
Arta fi tehnica foto­ in prim plan un lustra­ Astăzi sint fixate pe laisuflu fantomă mejdie viata „populaţiei" dc rinoceri.
grafici îşi au începutul giu care curăţă pantofii pelicula aparatului foto­ Cotropitorii cu trompă au dezrădă­
în secolul al XlX-lca. unui cetăţean. In iSoO grafic imagini ale par­ Această insulă a fost descoperită nilor puternice valurile mării au cinat nenumăraţi tineri boabnbi şl
Dcfi vitratul dc ar­ a fost imortalizată pen­ ticulelor elementare''; se pentru prima oara ri*e pescari. Ea o erodat şt au împins în mare păuiîn- au devastat pădurile de pe suprafeţe In R.D. Germană, pe malul rîului Sprcca sc montează în
gint fi hiposulfitul dc tru prima dată ca aju­ folosefte pc scară lar­ apărui din valurile Mării Azov în lul ei argilos, friabil. Dar micul vul­ întinse. S-a holărîl instalarea a nu­ prezent, pe o suprafaţă dc 50.000 m.p 6 rezervoare caic vor
sodiu necesare in teh­ torai unei fotografii o gă „lupta timpuluise apropiere de linia dc navigaţie can a continuat nt incâpăţinarc să meroase contie de adăpat în diferite adăposti circa 3 milioane litri petrol, necesari încălzirii centru­
nica fotografici erau cu­ defilare a armatei fran­ realizează I olograf ii în Tcmriuk-Kcrci. Nu este prea m:re lupte împotriva stihiei marine. Şi locuri pentru a obliga pahidermeîe lui oraşului Berlin.
noscute mai mult. totufi ceze care se întorcea culori.* sînt fotografiate — ca are o lungime de aproxima­ iată că insula fantomă a ieşit o'.n să se Împrăştie în zone mai îndepăr­ IN FOTO: Aspect dc la montarea prin sudură a celor 6
abia in anul ISI0 Vran- din Italia; in IS59 ti­ corpurile cosmice prin tiv 40 metri şl o lăţime de aproa­ non la suprafaţă din valurile mării. tate şi să nu răniinâ grupate cum au rezervoare dc petrol, fiecare din ele avind o capacitate de 500
(ois Ncccphorc Nicpcc pare prima fotografic a mi jloace auIornate ; a pe 30 metri, in primele zile după Dar pentru cit timp ? stat pînă acum. mc.
a obfinut intr-o camera unei actriţe — Sarah fast fotografiat Pă min­ „apariţia ci pe lume" această fărimă
obscurii primele imagi­ licrnhardt ; tot în ISâU tal dc pc bordul nave­ de uscat s-a comportat destul dc
ni fotografice. In anii este fotografiată o c.v- turUinos. In partea ci centrală eru­
următori aceasta tehni­ pediţie în Mont Plane, lor cosmice: se execută pea un mic vulcan, nu prea pu­
că a fost pcrfccfionalti in 1S7S sc realizează fotografii sub apă: sînt ternic. din al cărui crater sc scur­ ]\ j ccu nisuwtâtiloi
v.v.w.v.w.w.v.w.
in S.V.A. o fotografic
dc Dngucrrc, care din fotografiate părţi inter­ geau încet şuvoaie de noroi şi lavă.
infăţifind un cal gah- După cilcva zile insula „s-a uscat"
anul IS39 a început s-o ne ale corpului ome­
pintl, performanţă deo­ şî a fost imediat îndrăgită dc pă­ Oamenii de şlîinlă şi inginerii lului — prinderea prăzii şi 21,35 metri. In cl au fost insta­ După cilva timp inima rechinu­
folosească pc scară lar­ sebită pentru acea vre­ nesc: sc transmit ima­ sările marine. îşi bal copul cu rezolvarea unor salvarea de duşmani. lnchipuiţi-vA late nişte bare de metal care dacă lui reacţionează la sunet fără im­
gă. Prima fotografic fă­ me. gini la mari di stanic. Regiunea in care se află insula, probleme care nu prezintă nici o un Aparai electronic construit după erau atinse făceau să sune un clo­ pulsul electric, ceea ce înseamnă
csle semnalată pe harta Mării Azov dificultate pentru... broaşte, peşti, acest principiu E! ar găsi multe poţel. In primele 20 dc minute del­ că rechinul şi-a găsit unda sonoră.
Nu s-a stabilit încă dacă rechi­
Dinţii noştri drept primejdioasă pentru naviga­ păsări şi chiar cele mai -obişnuite aplicări. Pe aeroport, urmărind c- finii au înotat in acest labirint lă- nul reacţionează la sunet fără un
cranul radarului, el ar putea des­
cînd să sune clopoţelul de patru
ţie. Aceasta sc datorează activităţii
insecte.
Niri un dinte stricat nu a fost descoperit pe maxilarele omcnv‘şti vulcanice a Peninsulei Taman, unde. Animalele sint adeseori înzestra­ coperi crice avion care se înde­ ori. Probabil că ei atingeau baia cu antrenament prealabil ai slimulenti
dalind de peste 8.500 dc ani înaintea erei noastre. In neolitic se găsesc (Tapă cum se ştie, ertip din tind 1n te cii mecanisme aiil dc desăvârşi­ părtează de linia sa şi ar putea aripioara orizontală din coada o- electrici. Cu alte cuvinte, nu se
3,81 Ia sulă dlnţt cariaţi in fosilele inventariate in Fren|a, in Galia cel- cînd numeroşi vulcani. te, rncil dacă le-ar putea reproduce transmite pilotului indicaţii pentru lunci cînd corpul lor pornea îna­ şlic care anume sunete ii atrag
tir5 — G,34 Io sulă, iar după Invazia romană — 13,35 la sută. Autorul Noua insulă a apărut şi a dispă­ omul nr avea In dispoziţie multe corectarea zborului. Instalat la inte, alcnliâ.
acestei statistici este Harlvveg dc la Muzeul Omului din Paris. rut in M-*-rea Azov de cilcva ori. dispozitive noi şi minunate. postul dc control al unei şosele In următoarele 20 de minute, clo­ Pentru a studia mai bine via|a
Explicaţia, dc altfel controversată e următoarea : caria ar fi în­ Specialiştii afirmă că aceasta sc da- ■ ată. dc pildă, călugăriţa. Cre- mari, el ar putea primi informaţii poţelul a sunat şi mai rar, iar după locuitorilor mării, oamenii de ştiin­
ceput o dată cu consumul do hidriţi dc carbon (făină, apoi dulciuri). loreşlc faptului că in timpul furtu­ " ierul acestei insecte este o a- dc la celelalte şosele care duc in aceea delfinii aii înotat in bazin ţă au lixat pc spinarea unor re
adevăratâ maşină de calcul care oraş. reglemenlinc! astfel traficul. fără să atingă barele nici în în­ chiui, balene, delfini şi broaşte tes
acţionează rapid şi lără greş. In a I n nările albeslrosului există tunericul cel moi deplin. loa.se aparate de radioemisie cn
20-a parte a unei secunde călugă­ nn mecanism neobişnuit datori Experienţele an dovedit că del­ care le-au dat drumul în ocean.
rita coordonează toate informaţiile tă căruia acesta poale bea apă dc finii dispun de un radiolocator pro­ Este adcvăiat că aceste aparate
redeptionale de creier şl îşi prinde mare. priu pentru stabilirea rapidă a vo­ funcţionează niimni atunci cind an­
prada. % sie plăcut să lucrezi cu un co- lumului obiectelor. .In bazin s-a tena sc află deasupra apei. dar a-
A li văzut vreodată un liliac in ■-laborAior care Ic inlelcge de aruncai un peştişor de vreo 15 rm parulclc minuscule culeg şi înre­
^ căutarea prăzii ? Vara el ob­ fla primul cuvint. Delfinul este un lungime pe care il mân încă cu mul­ gistrează informaţii despre foaie
servă de departe^ un obiect in miş­ prieten si un favorit al oameni­ tă plăcere şî un peşte mare care nu mişcările liinlelor marine şi despre
care. calculează cu precizie traiec­ lor de şliinlă Este un animal in le place deloc. Oricît de murdară apa care le înconjoară. Cînd an­
toria zborului, pentru ca să ajungă toligenl, dotai cu o serie de „me­ şi de tulbure era apa, delfinii nu tena iese din apă (oale acesle dale
fulqciălor la victimă şi s-o prin­ canisme" pe care le invidiază oa­ greşeau niciodată — oi se îndrep­ sini transmise aulomat.
dă. Se ştie că liliacul dispune de menii de sliinlă şi inginerii. tau direct spre peştişorul preferat noi''talc,t uimiluare a păsări-
un radiolocator original — un dis­ Cum reuşesc, de pildă. aceste Peste ochii delfinului se apli­ ^ lor dc a migra interesează nu
pozitiv care ii permite să stabi­ mamifere sfi atn.gă in apă o vi­ că nişte discuri de cauciuc, pen­ numai pe omilologi şi vinălori. in
lească diicctin sunetului. teză pina ta 72 km pc oră? Este tru a studia cap-uilalea acestor ultimii ani sc interesează de aresi
Pc oamenii de ştiinlfi îi intere­ lesne dc tnteies cit do util ar li mamifere marine dc a Înota or­ fenomen meteorologii, radiotehnicîe*
sează în mod deosebit liliacul pes­ pentru navigatori răspunsul la a- beşte ni», specialiştii în radio!ora|ie şî aslro-
car Acesta este înzestrat cu un coaslă întrebare. Unii cercetători Calea urmată dc delfini poale fi nomii. S-ar putea ca păsările să le
radiolocator pentru delectarea peş consideră câ delfinii ou capacila urmărită în felul următor. Corpul dea cheia pentru elaborarea siste
Iilor. Liliacul zbooift aproape dc tea să reducă torta de frecare Apa airmaliiliii se acoperă cn o vop­ mulul de orientare în spaţiul cos
supralata apei. işi înfige brusc ovroîeşte nşoj bolul ascntil a) a- sea uşor solubilă in apă. Dira lă
ghiarele asculile în apă. din care nimalulm purul tn care pielea lui sală. de v ni>tp,i este foiogratiată mic şi dirijarea automată n apara­
scoate dc fiecaie dală un peşte este apreape lipsită de stngc. In ( icrcelâloni ştiinţifici au arătat telor cosmice. Pe spinarea păsări­
t r fi inieiesanl de ştiut de cc apropierea cozii înde curentul de că rechinul este o adevărată lor se instalează un aparat minus
mijloace de comunicaţie dispun apă care înconjoară corpul anima­ torpilă naturală teleghidată. După cu) de radio-emisie care poate „po­
unii peşti tropicali? Cum ştie fiecare lului decme turbulent, există o toate probabilităţile, acesta işi des­
peşte dintr-un banc momentul pie- cantitate mult mai marc (le vase coperă victima nu cu ajutorul mi­ vesti" despre drumul parcurs de
cis cind sc întorc ceilalţi peşti şi sanguine ale pielii. Este posibil ca rosului său foarte dezvoltat eoni acoslea. poale explica cum reacţio­
în ce direcţie să sc îndrepte? Miş­ o asemenea circulaţie suplimentara se credea in Irccul, ci cu ajutorul nează pasărea la schimbarea cim
cările lor sini totdeauna coordonate a slugelni să lavorizeze circuitul. unui sistem locator cu rare percepe pului magnetic, şi ce puncte de
şi simultane S-ar putea ca peştii Dacă este aşa. ar fi bine ca sub­ toate sunetele şi vibraţiile. Cerce reper foloseşte ea în timpul zbo­
să folosească nişte impulsuri sla­ marinele şl navele să fie tmbră lătorul american dr Warren Whishv rului.
be. Experienţa o dovedit că unele cate intr-o „piele" dc masă plas încearcă acum să descopere taina â' indacul scarabeu ar putea fi
specii de peşti tropicali reacţio­ lică (arc să iniile construcţia pie­ acestui mecanism. fo’osil la o unilale de oviaţL*. ,
8
nează chiar la un cîmp electric lii acestui animal. In inima rechinului se instalează Cu ajw4«»rii| ochilor săi complecşi
creat prin introducerea in acvariu S-a vorbit de multe ori despre după ce acesta a fost anesteziat.
a unui pieptene, trecut in preala­ (aptul că delfinii dispun de un e!ertrri2ii unu* «pirat spolia* Apoi el capălii informul» extrem de pic
bil prin păr. minimal apar-it radiolocator. se dă drumul peştelui iu haz In. cisc despre viteza mişcării obiec­
Recent, baliscahtl american „Triesle" a olcdiut cercetări pentru găsirea epavei submarinului alomic roasca nu îşi îroseşlc nici- Recent, s-a făcut următoarea ex­ In apă se reproduce nn sunet ase telor. Tehnicienii au reprodus
„Throsher", care s a scufundat anim cîlcva luni cu 149 persoane la bord. După mai multe irrccrcârl fără ■•odată atent ia Ochii şi croicnil perienţă * doi delfini au fost puşi mănător celui emis de peşti Jn structura ochiului acestei Insecte li
rezultat, autorităţile americane au anunţat că cercetările încetează. ci. unili într-un dispozitiv extrem tnlr-un bazin marc. plin cu apă timpul luptei. Ir. arest moment re si acest clement loioeleclric cu
lată o fotografic realizată de„TTie$lc*‘ pc fundul oceanului, cu ajutorul aparatului de luat vcdcTi sub de simplu, exclud toate informările murdara. Vizibilitatea nu trecea dc chinul capătă nn uşor impuls cler multe celule csle încercat acum în
apă. Ea înfăţişează o sticlă asemănătoare cu cele caro se ailau pe bordul submarinului dispărui. Cele secundare şi-şi concentrează aten­ 50 de centimetri. Dimensiunile trie. Aparatul înregistrează că ini aviaţie.
două linii in diagonală şl sfera din centrul fotografiei fac parlc din instalaţia de iluminat a aparatului > .* ţia numai asupra principa­ bazinului erau de 10,75 metri pe ma rechinului ,.saltă"
de luat vederi sub apă.