Page 25 - 1963-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE IJNIŢ1-VA I
OH*4s*fta'iutfxa.

WJnXAM

• SPORT
(pag. 2-a)
• Să manifestăm mai multă
grijă pentru ridicarea fertili­
tăţii solului. Minereu mult şi bun
• Îndeplinirea ritmică $1 la
toţi indicatorii a planului de La sfîrşitul lunii iunie, pe graficul de producţie de la E.M.
stat — preocupare de tninte Ghelar au fost înregistrate noi succese. Echipa nr. 135, con­
ORCAN AL COMITETULUI REGDNAL HUNEDOARA AL MM AL SFATULUI POPULAR REGIA 0 a comuniştilor, fpag. 3-«| dusă de Ioan Tlculea, a dat peste sarcinile de plan ale lunii iu­
nie, 154 toue minereu de bună calitate. In tot cursul lunii, echi­
• De peste hotare, pa nu a avut nici un vagonet de minereu rebutat.
(pag. 4-a) Asemenea succese a obţinut şl echipa nr. 136 condusă de
Anul XV. Nr. 2653 MARŢI 9 IULIE 1963 4 pagini 20 bani minerul Vasile Onciu. Minereul extras de această echipă a fost
de bună calitate, şl a totalizat peste plan, 30 tone de minereu.
D ULIAN
corespondent
LA S E C E R I Ş
Sa deivolfA
Fler vechi oţelăriilor
rafaaua
Pe cuprinsul regiunii noastre se desfăşoară o
farmaceutică
nici un bob risi pit! Prin grija ofi­ susţinută campanie pentru colectarea fierului
vechi necesar oţelăriilor de la Hunedoara. Cen­
ciului farmacctUie
regional Deva, in trele de colectare a metalelor din regiune şi-au
depăşit planul semestrial cu 7.759 tone fier vechi
J
Ş2SE52S2555?J?5?Ş2Ş?rj^^?S2S?5?S^25?S?ŞZŞ?Ş2Ş?5?SESESgSBSeSr 5g5^SES?5?S25g52SîgSE5gSd5g5Z725T15i5Z5 £52525^ 5?ITZ^ laŞ^^dSrSZSZScnr ' - r^r ultimul timp s-av şl 4.214 tone fontă veche. S-au evidenţiat pen­
luat măsuri pentru
lărgirea reţelei de tru contribuţia adusă la colectarea fierului vechi,
farmacii. Ca urma­ centrele din Hunedoara şl Petroşani.
Grînele s-au copt —
Colectivişti şi mecanizatori! re, în noul oraş
muncitoresc Colan,
să le strîngem cu gnja la parterul unui Prin muncă patriotică
bloc. s-a deschis o
Participaţi cu toate forţele st rin sul nouă unitate far­ Pină zilcJe trecule. respectivă. Holărirca a
Zilele acestea, în majoritatea unită- combine şi alte maşini agricole. să fie transportată şi depozitată cu maceutică cu pro­ muncilorii de la staţia fost transpusă fn faptă
lilor agrico’ : socialisle din regiunea Pentru ca recoltarea cerealelor să grijă în magazii. Pentru aceasta se gram normal. unghiulară a funicularu- prin contribuţia înlregu-
grînelor! noastră, cu exceplia celor din raioa­ poală (i făcută la timp si fără pier­ impune asigurarea mijloacelor ne­ De asemenea. In lui C M. Teliuc consumau tul colecliv. Col mai
nele Haleg şi Brad unde clima este deri. erste deosebit de important ca cesare de transport si organizarea Teline, punctul far- apă potabilă de la ale- mull a muncit echipa de
Folosiţi toate combinele, tractoarele mai rece, recoltatul orzului s-a ter­ in fiecare unitate să se dea o aten­ deplasării lor cit mai chibzuit. Sar­ maceulic a fost în­ lierul vechi a! secloru- Întreţinere din care s-au
minat sau se apropie de stirşil. iar ţie deosebită organizării muncii, pen­ cini de mare răspundere revin şi locuit prin deschi­ Iui I. Ei au hotărit insă evidenţiat muncitorii Sil­
In m tile gospodării colective cum sini tru folosirea deplină a fiecărei zi bună lucrătorilor bazelor de recepţie şi derea unei farma­ ea prin muncă patriolicâ vcslrti Soimărcanu, Nico-
şi maşinile cu maximum ele randament! de pildă, cele din Boz şi Sirbi, raio­ de lucru si a tuturor forţelor şi mij­ magazionerilor din unităţile agricole. cii cu program să execute lucrările dc lac Negreală şi alţii.
nul Mia, Orăştic şi In altele din ra­ loacelor existente. In această privin­ Aceştia Irebuic .vă lucreze dl mai normal. Mtonlore * unei conducle LUDOVIC BOCOŞ
Timpul nu aşteaptă. Ceea ce se poate J ioanele Sebeş şi Alba s-a început re­ ţă conducerile S M.T. au datoria să se operativ, să nu lase camioanele, ru­ VALER RUSU u apă pină la staţia corespondent
coltatul griului, aţii cu combinele îngrijească cu cea mai mare aten- tierele sau căruţele să aştepte limp farmacist
cit şi manual. |ie dc asigurarea maşinilor cu com­ îndelungat încărcate lingă magazii,
i realiza astăzi, nu trebuie lăsat pe miine. Acristă lucrare s-a începui mai în- bustibil şi cu piese de schimb, de să respecte cu stricteţe regulile de
tii pe tarlalele cultivate cu grlu din înlăturarea imediată a defecţiunilor depozitare a cerealelor $î să con­ Grădina colectivei-sursă de mari venituri
Organizincl judicios munca, scurtaţi pe- soluri mai precoce, care au ajuns mai care au şi început pe alocuri să se troleze zilnic starea lor de păstrare.
repede la coacere ivească în timpul lucrului. Este de Important este apoi ca o data cu In --est an. colectiviştii din sa­ voltat bine Dc curind a început
In zilele următoare, lucrările de
rioada strînserii noii recolte! clnngore a recollei de grîu vor în­ asemenea necesar ca în fiecare uni­ recoltatul sa fie grăbită şi eliberarea lul Boz. raionul Ilia. uu extins recoltarea şi livrarea legumelor.
tate să se stabilească viteza zilnică
terenurilor de paie şi snopi pentru
: cepe din plin in toate unităţile agri­ de lucru, finind seama de folosirea a se putea executa arăturile de supralata grădinii cu încă 10 ha Vaîorif ic i rid prin unităţL'c de
cole socialiste deplină a tuturor mijloacelor şi for­ vară. Acestea pol fi executate în Semănate, plantate şi intielinule -'ut Însemnate cantdăli de legu­
Expcr ~nla anilor Irecnli a demon­ ţelor dc muncă existente bune condi|iuni şi pe timpul nopţii. in condiţiile cerule de stiinta me, colectiviştii din lioz au reali
strat că în condiţiile cînd agricul­ La planificările zilnice, este reco- Pentru aceasta conducerile S.MJ. zat pină acum venituri in valoare
tura noastră socialistă este înzestra­ mjndabil să se stabilească precis ce şi ale G AS. sint datoare ca la un agrotehnică, legumele s-au dez­ de aproape 30000 Ici
tă cu un mare număr de combine are de făcut in ziua următoare fie­ număr cit mai mare de tractoare
şi alte maşini, slrinsul cerealelor pă- care brigadă, echipă şi om in parte să asigure şi schimbul doi, astfel Sn-
loase poale fi terminat în unităţile In acelaşi timp. conducerile uni­ cîf ziua să se lucreze la recoîtat sau Creşte numărul inovaţiilor
agricole in cel mult 10—15 zile de treieriş, iar noaptea Ia arat.
luciu. Asemenea condiţii există şi in tăţilor agricole au datoria să ia mă­ Fn această perioadă hotăritoarc
regiunea noaslră. pe ogoarele căreia surile necesare ca întreaga cantitate pentru strlnsul la timp şi fără pier­ La introducer va tor inovaţii sc obtm lei Fa o lost conce­
lucrează acum un număr sporit de de cereale recoltată în cursul zilei tehnicii noi la mina economii posl-calcn- pută şi executată de
dere a recoltei, comitetele raio­ Petrila. o contribuţie Iale în valoare * de maistrul G r i g o r o
nale şi orăşeneşti de partid, comi­ Însemnată o aduc şi 126.000 lei. Selmler Inginerul Eu­
Cu forţe sporite la recoltatul griului tetele executive ale sfaturilor popu­ inovatorii. De Ia fn Dio • inovaţiile a- gen Nicooră este au­
lare şi consiliile agricole trebuie cepului anului şi pină plierile recent amin­ torul altoi inovaţii
La G A C. din Sirbi, raionul Ilia, Olaru şi Ioan lordache s-a recol­ să-şi desfăşoare activitate* pe te­ in prezent, la cabi­ tim : .Modificarea a- care. aplicată, f m b u
recoltatul orzului s-a terminat. tat grîul f!- pe 32 ha Concomi­ ren. acolo unde sc dă bătălia strin- netul tehnic al mi­ lîmentării concasoru nălăteşlc mull siste
/ -im toate foi tele colectiviştilor tent, pe terenurile în pantă, unde gerii recoltei, să ajute e'cdiv la nei au fost înregis­
sînl îndreptate spre recoltarea nu 2- poale munci mecanizat, s-a organizarea munrii si să ia măsuri trate 26 propuneri de lui la moara de ram- mul de rambleere in
griului la timpul optim şi fără început recoltarea manuală a pentru înlăturarea oiieăror deficien- inovaţii, din care bleu", care aduce e- abatajele cameră.
pierd :ri. In numai trei zile, cu griului. le. In (elu! acesta întreaga recoltă s-au aplicat 20 conomii antccalculale C. BADUŢA
ajutorul celor două combine mî- Participind zilnic în medie la va ajunge in hambare,* fără nici o corespondent
\ Lr jVP lucru cîte 50—60 colectivişti, s-a Prin aplicarea aces­ în valoare de 24.000
nuite de mecanizatorii Roman pierdere
reuşit ca pină acu ni să fie re­
coltat manual grîul de pe încă
Pc ultimul ogoarelor lucrul sc desfăşoară din plin, citate combinele, secerătorile-legăloii. toate maşinile, 15 ha.
Harnicii colectivişti şi mecanizatori se străduiesc sa cu­ agricole de mare randament. ,,Nici un bob de griu pierdut"
leagă rodul bogat, să siringă în . hambare grînele. Peste este lozinca colectiviştilor din Cu microfonul prin staţie
tot e o muncă plină de entuziasm, de însufleţire IM FOTOGRAFII: Aspecte din munca desfăşurată Sîr’ i, care sînt hotărîţi să depună
Oamenii muncii de la sale ştiu că orice zi irosită în aceste iile de către colectiviştii din Sintandrei pentru toate eforturile pentru ca tot ro­
duce la pierderi mari de recoltă. De aceea, ci sc întrec a slringe la timp şi în cclc mai bune condiţiuni rodul dul bogat al ogoarelor să intre Obişnuit. într-o tură de 12 orc de tură Cornel Munleanu. Ioan Popa — Transmitem radio-reportajul in­
să adune spic cu spic, să folosească la întreaga capa­ ogoarelor. în hambare. in nodul de calc ferată Simeria cir­ din partea personalului de tren, titulat i „Zi şi noapte la datorie", in
culă im număr stabilit de trenuri, impiegatul de mişcare Ioan Morarii care redăm citcvn aspecte din mun­
lată insă că in una din zilele tre­ //, casicrifa de bilete Victoria Bnn-
Potrivit datelor comunicate re­ ca ceferiştilor din stafia Simeria
dacţiei, în ziua de 6 hilic au în­ cute. numărul trenurilor a sporit. Pe dtişa, Manole Pălraşcu de la biroul Emisiunea a început în ritmul citi-
ceput recoltatul griului şi colec­ lingă aceasta trebuiau făcute multe de informaţii, şefi de manevră, ma­ tecului „Cale lungă, drum de fier"
tiviştii din Orăştie. Cu ajutorul manevre, iar la cele Ci direcţii de gazioneri şi alţi lucrători, care in
celor 4 combine, pină acum s-a mers. trenurile aşteptau să plece sau cuvinte puţine, dar pline dc miez, Tot timpul cit a durat emisiunea oa­
strins recolta ele pe aproape să intre în stafie. au împărtăşit din experienţa şi me­ menii au simţit cu multă bucurie au­
30 ha. Nu era timp de pierdut. Fiecare tenticitatea. atmosfera de lucru a ce­
clipă era preţioasă Trebuia să se todele muncii lor. Au arătat cum ou feriştilor. Forfota din săliie dc aş­
muncească din răsputeri pentru a reuşit să reducă staţionai ea va­ teptare. făcătiUul comportoui clor dc
Treierâ orzul asigura linii libere Garniturile tre­ goanelor, cum sporesc sarcina statică la casele de bilete, discuţiile dc la
nurilor de călători trebuiau să fie pc vagon, cum se asigură regulari­
Colectiviştii din Crlstur au fost formate din timp, iar ataşarea sau tatea circularei trenurilor biroul tic informaţii, anunţarea ple­
prinlre primii din oraşul regional detaşarea vagoanelor să nu intîr- cării şt sosirii (renurilor. fluierul
Deva, care au terminat recoltatul or­ zie plecarea trenurilor. Manipularea . Seara, la sutele de difuzoare strident al locomotivei
zului. Lucrarea respectivă a fost exe­ coletelor şi mărfurilor la magazii tre­ din localităţile Simeria, Simeria-ve- EMIL CREŢI»
cutata manual pe întreaga suprafaţă buia de asemenea zorită che. Spini. Ripaş şi Săulcşti s-a auzit impiegat de mişcare
(34 ha) intrucit terenul nu a permis vocea crainicului Marin Pinten. in staţia C.F.R. Simeria
recoltarea mecanizată. l'es'.e tot oamenii sc străduiau să
Secerat din vreme, strins în snopi facă fa(ă cu cinste sarcinilor. 5*
şi aşezai in clăi, in nurual cileva zile eforturile lor n-au fost zadarnice.
orzul s-a uscat bine, permiţind co­ La analiza bragraniulni dc lucru fă- Contribuţia muncitorilor de Ja întreţinere
lectiviştilor ca ieri. 8 iulie, pe aria c.ulă scara. pc cci din schim- 1
din timp amenajată, să înceapă tre- La îceputul anu cu multă atenţie pic- poliată oţelăriilor pa-
ierişul. bul de ii îi aştepta o surpriză lui, muncitorii de la sele uzate (buloanc, triei. Cele mai bune
Intr-o singură zi — ne comunică Pentru prima dată colectivul centru­ întreţinerea căii fera- tirfoanc, plăci, cclise), rezultate au fost obţi-
corespondentul nostru, tov. Eroillan lui de rodiofir.are s-a deplasat cu te din districtul nr. 1 ei au reuşit să colec- nule dc echipele con-
Clei, s-a treierat recolta de pe aproa­ magnetofonul la sfîrşitul unei ture Simeria, s au angajat teze în prima juniăta- duse dc Ion Voica şi
pe * ha. să trimită oţelarilor te a anului peste 113 Grigorc Naum.
Cu deosebită insuilelire muncesc dr serviciu. însemnate cantităţi de tone fier vechi, cânii
la Ircicriş colectiviştii furca Ladis- Rind pc rind au fost solicitaţi să fier vechi Strîngînd tate carc a şi fost cx- C. FMANOIL
corespondent
lau, furca Ana, Korodv losif. furca vorbească in fala microfonului şeful
Andrei şi alţii.

ÎNAINTARE

P^nlru grăbirea darii în exploata­ fost folosite exclusiv pentru lucră­ ma pe maşină şi lună a fost depă­ formaţiilor de munca. Spre deosebire a.c., lalâ de 1.28 m.c./post cit era
re a minei lîîljn, aşa cum reiese din rile proprlu-zise de săpare Monta­ şită cu 293 inc. Reali/ăii Iruinoa- de săpare*, gilcriei de < o,istă. unde planul, s-a realizat 2,66 m.c/post.
Directivele celui de dl lll-lea Con­ rea tuburilor rle aeraj, întreţinerea se s-au obţinui şi in lunile aprilie brigada era specializată pe un anu­ Succesele amintite au fost dezvol­
gres al partidului, s-a pus un decent pei locatoarelor şi inaşiniloi de în şi mai. clnd planul pe maşină şi lună mit tip de lucrări la săparea si be- tate şi mai mult fn lunile urm3toare.
deosebit pe cunoaşterea clin t i m p a cărcat, prehingnea conductei de apă a fost realizat în proporţie rle 133 tonarea puţului am ajuns la ton In aprilie, lată de 1.31 m.c/post, s-a
ţ aramei i dor geologici caic condiţio­şi aer comprimat şi celelalte lucrări la sută Şi respectiv. 172 la sută De cluzia ca djlâ huirJ interpălrunderea realizat 2,92 m c./posl Faţă de ace­
nează punerea in practica a prore auxiliare an Ir st lăsate in scama al­ asemenea, fn fiecare lună randamen­ diferitelor faze de luoru C->»e mai laşi plan. randamentul obţinui fn
deelor lehnirc preconizate. De cu­ tor muncitori, repartizaţi pe (iecarc tul planificai a fost depăşii cu bine să orgmizăm o brigadă mixtă
noaşterea anu< ipalâ a parametrilor schimb 0,20—0.30 m.c./post. Conducerea acestei brigăzi o fost luna mai a întrecut 3 mc.'post.
geologici oslo legată şi îmbunătă­ Activitatea inlregii brigăzi s-a des O bună şi valoroasă experienţă a încredinţată minerului Dionisie Bar- Din experienţa noastră în executa­
ţirea ae/ajului, posibilitatea concen­ rea unor astfel de lucrări se desprind
trăm piinclelu» de olar aflate simul Ccc ce £L.17: citeva concluzii preţioase. Din punct
lan în lucru.
de vedere al avantajelor ce le adu­
Uiipă stabilirea acestor măsmi, LA CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII?
conducerea minei a încredinţai să­ ce este bine să se aplice puşcarea
parea galeriei rle coastă unei bri­ cu simbure pană Perforarea spre
găzi care t mai executat asemenea lăşnral după o ciclogramă în caro dobîndit colectivul nostru şi la să­ •ha, bun cunoscător al unoi aseme­ tavan a unui număi mai mare de găuri,
|u( rări. şi care avea o bogată ex­ erau prevăzute succesiunea şî flora parea şi belonarea puţurilor de nea lucrări încărcate cu exploziv mai puţin, va
perienţă şi o injllă pregăliie pro- la fiecărei oneroţiuni In lelu) acesta mină. Pentru priina dată fn ţara, fn Belonarea pulului s-a lăcut în cea permite o profilare mai corectă a ga­
ffcsionnla a oamenilor, brigada con­ brigada a reuşit să realizeze In 27 practica săpării acestor puţuri, ve­ mai marc parte mecanizat. Pentru
dusă de m i n _ r 111 Angnslin Demcler de zile lucrătoare o înainlare de chea metodă dc betonare cu colraje dirijarea cofrajelor metalice au fost leriei Pentru folosirea cit mai ju­
O atenţie sporită s-a acordai apoi 750 m. la o galerie dublă cu prolil rlin cherestea a lost inloctdlă cu instalate două Irolii acţionate elec­ dicioasă a timpului de lucru se re­
stabilirii concrete a formaţiilor de de )2 m p., denăşindu se în mod sub cofraje metalice glisante. Avantaje­ tric. Au mai fost amenajate silo­ comandă ca schimbul să se facă )a
lucru în cadrul brigăzii Cei 29 do slanţial sarcinile de plan. Buna or­ le sînt evidente In primul rînrl sc zuri penlru pietriş şi nisip şi două faţa locului, fără întreruperea ope­
oameni din brigadă au lost împăr­ ganizare a muncii, aiil fn frontul de exclude complet consumul dc lemn betoniere. La betonare s-a lolosit raţiunilor din ciclu. Asistenţă tehni­
ţiţi fn patru echipe, avind liccarc cile lucru, cil şi in transport, a permis şi se asigură un rilm de betonare un ciment special, cu pri2ă rapidă,
un şcl rle schimb. La alcătuirea echi­ ca o dată cu lucrările dc săpare, o mult superior. Folosirea ofrajclor ceea ce a dat posibilitatea respec­ ca calificată, controlul operativ şi
pelor s-a avut in vedere pregătirea allă brigadă să realizeze belonarea mclalice glisante dă posibilitatea tării tnlocmai a graficului de beto­ buna aprovizionare a locului de
profesion ilă a oamenilor fn aşa Ici galeriei pe o distantă de circa 120 m. r.a pe măsură c se execută săparea nare. muncă, sînt cerinţe fundamentale în Pc şantierul noilor blocuri dc locuinţe din Hunedoara lucrează şt bri­
ca fiecare din ci .să poată minui cu Pentru încărcarea sterilului s-au puţului, să se facă şi belonarea lui. In felul acesta la săparea puţului obţinerea unor realizări şi mai mari, gada dc (ierari-betonişti condusă de tov. Petru Hoca. Fa este evidenţi ut a
pricepere maşinile de încărcai şi folosit maşinile de încărcat E.P.M.-l. Punerea la punct a noi metode a ne­ au fost realizate ’ randamente cu fng. BOŢEA M. ALEXANDRU în întrecerea socialistă.
executa orice lucrare in front. Im­ care au dai rezultate foarte bune. cesitat. de asemeneo. un studiu pro­ mult mai mnri decît cele preîoni- Iată-i pe o Parte din membrii brigăzii, intr-o clipă de răgaz citind
portant este că cele 4 echipe au Bunăoară, fn trimestrul I ac., nor­ fund asupra organizării şantierului şi zote De exemplu, în trimestrul I şelul R M. Dflja -tarul Foto : L TEREK