Page 27 - 1963-07

Nr. Jtf!» 0 MII SOCifllISMUint Pag. 3

Să Manifestăm mai multă grijă Trustul regional

pentru ridicarea fertilităţii soluOui de construcţii

Solul gospodăriei agricole co- sută şi mijlocie pe 72 la sută din In anul trecut a fost admi­ Hunedoara-Deva
lective din Vinerea, raionul suprafaţa agricolă. nistrat însă gunoi de grajd pe
Orăştie, este de tipul brun de Potrivit documentaţiei agrochi- numai 55 ha, iar în acest an pe recrutează candidaţi pentru
mice întocmită de către Centrul mai puţin de 100 ha. In ceea ce ŞCOALA TEHNICA DE
pădure cu tendinţă spre podzoli- de Pedologie şi Agrochimie din priveşte urina de 'grajd, aceasta
re şi infiltraţii de podzoluri, iar MAIŞTRI DIN DEVA în
Braşov, aprovizionarea cu ele­ s-a aplicat pe o suprafaţă neîn­ specialităţile :
pe lunci lăcovişti şi aluviuni. mente fertilizante a solului se semnată. Din cele relatate mai
Textura solului este grea pe 28 la prezintă astfel: sus rezultă că la G.A.C. din Vine­ — Construcţii civile
rea s-au îngrăşat suprafeţe cu şi industriale.
mult mai mici detit permiteau
Fosfor Potasiu — Instalaţii tehnico-
Elementul fertlUzanl posibilităţile. sanitare.
'(Gradul de aprovizionare) Cu toate insistenţele şi îndru­
Procente din suprafaţa agricolă mările date, consiliul de condu­ înscrierile se fac pînă Ia
cere al G.A.C. manifestă încă pu­ 15 august 1963.
Bine aprovizionat 2.fl 7,0 ţină grijă faţă de asigurarea şi Condiţii:
Mediu aprovizionat 2,3 67,3 păstrarea acestor preţioase în­
grăşăminte. Gunoiul rezultat de — Şcoala profesională.
Slab aprovizionat 95,2 25,7 — Stagiul militar satisfăcut.
la animalele gospodăriei nu este
— Vechime în profesie,
aşezat în platforme pentru a fer­
In ceea ce priveşte reacţia so- cate, problema aplicării îngrăşă­ menta, pentru a-şi îmbunătăţi aseiW'îiK 3 ani.
lului (din suprafaţa totală agri­ mintelor organice şi a amenda­ — Vîrsta pînă la 35 ani.
colă), situaţia este următoarea: mentelor poate şi trebuie să fie calităţile, iar bazinele de colecta­ sa • » * * * Informaţii suplimentare
Neutră spre alcalină 3,8 la sută, rezolvată numai cu posibilităţile re a urinei şi a mustului de băle­ se primesc zilnic dc la
slab acidă 40,6 Ia sută şi acidă existente în gospodărie sau pe gar existente la cele două graj­ jcrviciul cadre, biroul în- !
pînă la puternic acidă 6 la sută. plan local. De la cele peste 500 duri pentru cîte 100 capete vaci văţămînt, str. Horia Nr. t
Din datele de mai sus rezultă că unităţi vită mare existente în fiecare, nu sînt căptuşite în to­ 12—14, telefon 490 int. 14, j
solul gospodăriei din Vinerea gospodărie, rezultă anual o can­ între orele 7—15.
este sărac şi acid. Pentru a pu­ titate de 3.000—3.500 tone gunoi talitate cu ciment, nu sînt sclivi- Noi construcţii pe şoseaua Giurgiului tfin Capitală.
tea da recolte bogate, cl are site. Din această cauză, aproape
nevoie dc o îngrăşare masivă cu de grajd. An de an, prin creşte­ întreaga cantitate de urină se
îngrăşăminte organice şi minera­ rea efectivului de animale, pierde.
le precum şi de administrarea această cantitate se va mări per- FIŞE DE CITITORI N O T A
unor doze însemnate de amenda­ miţînd a se fertiliza anual Foarte puţină atenţie se acordă
mente calcaroase. 150—180 ha teren, sau chiar mai la G.A.C. din Vinerea şi proble­ „închis pentru inventar"
Incepînd din anul 1960 — cînd mei amendării terenului. Potrivit Sebeş — Ioni, 1 iulie. Numeroşi oondudenlă o lipsei dc respect fată
peste 85 la sută din suprafaţa mult, dacă se are în vedere şi planului de amendare a solului, Ma opresc in fufa fiacrului bi- tiranilor pentru a nu scufia nou- | cumpărători se îndreaptă spre maga­ de consumatori, o lipsă de răspunde­
arabilă a satului a fost colectivi­ gunoiul excedentar rezultat de întocmit pe baza aceleiaşi docu­ 4 bliotCcii fi mii nit peste miile tic tăfile". zine. Cum este şi firesc, după o zl re faţă de îndeplinirea sarcinilor do
zată — datorită lucrărilor agro­ la animalele proprietate persona­ mentaţii agrochimice, pînă în f {ifc aranjate una lin ea alta. Fiecare „ .. Pun la locul ei fifa cu mima- r „ ţ
i
*
,
.
.
tehnice aplicate — producţia la lă a colectiviştilor. In acest ritm, ţ • dmtr* acestea reprezintă pe scurt o rul 93. întind mina fi scot o alta \ „„ I de duminică, cei mai mult» dintre ei plan ?

1
1

principalele culturi a crescut în tot terenul arabil al gospodăriei anul 1968 trebuie să fie aplicate . biografic. Scol la inlimplarc o fi fă - - . .. , doresc să-şi procure unele produse S-ar putea ca tovarăşii dm condu­
r
mod considerabil. La grîu, spre amendamente pe 911 ha teren t . 1 1 fişa — numărul 9. Posesorul aecs- ; olîtnenlare. Spre surprinderea lor. dc cerea cooperativei să motiveze că aşa
,
.
,
ţ din primele 100. Poartă numărul , •
.
_
exemplu, faţă de anul 1960, în poate fi îngrăşat în cel mult arabil, pe 337 ha păşune şi pe 65 ă ' l c,a cs[ e frezorul loan Poeniru, * pc rolctelc trase ale magazinelor oli- au primit dispoziţii, de sus, dc la
1962 s-a obţinut mai mult cu 5—6 ani cu gunoi de grajd, iar ha livezi. Pentru acest an, bună­ ţ 20. Pc copertă numele, profesia fi proaspăt absolvent al fcolii profe- | menlare din centrul oroşului, un afiş forurile superioare.
752 kg. la ha — la porumb cu păşunile cu urină şi must de oară, s-a stabilit următorul plan I focul dc muncă al cititorului: Aurel sio)tn!e din Cugir Lltclcozd ca fre- ’ îi înştiin|Ca2ă : „închis pentru inven­ Noi socotim însă că inventarierea
480 kg. — la orz de toamnă cu bălegar. \ Focţa, lăcătuş la U.M.C, seclia ma- Ior lo jj MC . - sec fia mofini-unel- tar". Optimişti, oomenii Iau drumul se putea face la (oale unităţile in
1.038 kg. ele. Producţiile realiza­ de aplicare a amendamentelor: t fini-unelte. Deschid. Constat cn marc f7^ / Uica de pe spre alic unitâli, dc la periferie. ziua dc duminică (dacă exista bine-
te nu sînt însă pe măsura posi­ lc A cclura Acelaşi rezultat. inleles mai multă operativitate). In
bilităţilor. f satisfacţie că în acest an lăcătuful băncile fColH p f sorul dc limba . Un singur magazin alimentar fuse­ cel mai rău caz. trebuia să lic măcar
ro e
Perioada Modul Categoria P.H, Necesar ure
Pentru realizarea şi depăşirea de de Locul Suprafaţa de mediu de • A' l Bocşa a citit 89 dc cărfi... Nn ronfînă a ftiul să-i insufle dragoste ( se deschis, dar şi acesta numai în un magazin deschis în ziua de luni.
e
producţiilor prevăzute în Direc­ aplicare încorporare de hotar (ha) folosiatâ dolomltă | M"' Citesc titlurile cărţilor fi-mi fi l)nsiltllC fn(a de cnrtc Dovada 4 cursul diminelll. După amiază, nici Timpul liber al salariaţilor, putea fi
tivele Congresului al IlI-lea al în KCI (tone) 4 dan seama cit de multilaterale sint cste concludentă: pe fifa frezorii- ^ acesta nu şi-a mal ridicat rolctelc, doar asigurat şi în altă zl.
P.M.R., la G.A.C. din Vinerea mai { preocupările lâeăliifidui II interesea- /,„• fi gurC ază ca citite în acest an Potrivit programului, lucrătorii uni­ Neccsor ar fi 6a cei vinovaţi de
trebuie încă multe dc făcut. In Primăv. arâ(. însâm. Sopru 100 arabil 5.7 100 tăţii aveau liber In acea zi. această treobă să fie traşi la răspun­
primă urgen|ă se impune ridica­ Vara ogor de vară Halm 160 arabil 5,6 160 4 ză diverse probleme, lată doar cî- 30 dc că,fi: ideologice, tehnice fi Dezorientaţi, cumpărătorii se în­ dere. Este în măsură comilelul exe­
rea potenţialului de producţie a J leva titluri: Memorator de mela- mod dcoicba dc literatură. A . trebau ; Cc au gindit oore tovarăşii
solului prin îmbunătăţirea cali­ Toamna grapă Ţelini 100 păşune 5,3 200 j lurgie . ..Raport la Congresul al 111- î„ răgit operele scriitorilor noftri fi « din conducerea cooperolivci „Scbc- cutiv ai sfatului popular orăşenesc
d
tăţilor sale fizice şi chimice. t fca al P.M.R. . Dintre sule dc ca- \ / prozatorilor sovietici. 1 şnna" (preşedinte tov. Ilişoiu), care 6ă o facă t Asemenea neajunsuri nu
cc c n c
Bazaţi pe documentaţia agro- large', „Făclia s-a aprins“ ele. _ 7ot Jn iatîmplare. din acceufi \ au luat astfel de măsuri „organizato­ trebuie trecute cu vederea, Altfel, ele
Din acest plan nu s-a realizat
chimică făcută, în anul 1962 s-a însă in primăvara acestui an dc- te de sporire a producţiei la i Mi-am format o imagine sumară dar „ , scol uUimn Citesc: t rice" ? Nu este aceasta o dovadă sc repetă.
gr /; 7 de
întocmit un plan judicios de fer­ toate culturile, alături de apli­ edificatoare despre lăcătuful Aurel „„„„7 33. , 1
tilizare şi amendare, eşalonat pe cît 64 la sută. adică 18 la sută carea întregului complex de mă­ nd tay
din planul anual, iâr pentru
următorii 5 ani, în care s-a sta­ acţiunea ce urmează a fi între­ suri agrotehnice, vor contribui Focţa. un tinăr care se află prin- tcrjj J9Jff loaU dc mmc!i UM C
bilit (în funcţie de sol şi culturi) direct la bunăstarea colectivişti­ trei cei mai pricepuţi muncitori din _ control tehnic. i
felul, cantitatea, perioada şi mo­ prinsă îndată după recoltarea lor, Ia ridicarea nivelului de trai secţie. 11 cunosc bine pc posesorul fifei j
dul dc administrare a îngrăşă­ păioaselor, încă nu s-a transpor­ al oamenilor muncii. ...Scot, din nou Ia mlîmplnrc, o 3^ . midii ani se $
tat nimic din cele 200 tone dolo-
mintelor şi amendamentelor în mită planificată, deşi transportul Iată dc ce acestei probleme Cft nr de WMl —- Gradina de vară; HUNEDOA­
\ mereu printre cititorii ţrun->
scopul aducerii solului la un grad trebuie terminat pînă cel tîrziu deosebit de importante, consiliul altă fifă. tot din piimclc o sulă. idllC tzd Ghidi & RA : Salut viată — cinematograful
dc fertilitate normală şi Ia o la 30 iulie. dc conducere al G.A.C. din Vine­ Arc numărul 93. Este a inuncito- lnfi bibliotecii. Pe fifa lut sint 10 IULIE 1903 „Victoria"; Revista de la miezul
reacţie slab acidă spre alcalină, rea, va trebui să-i acorde mai mini zugrav Mo ga Ludovic Vir- îlirCgutr{tte 40 de cdr {i. E scmnifi- \ nopfii — Grădina de vară; SI-
aşa cum este potrivit pentru ma­ Necesitatea realizării produc­ multă atenţie, astfel îneît sarci­ gil, născut la 1 martie 1914. Luci ca- /j fi eîtcva titluri: „Pa­ Programul 1: 5,07 Piese de es­ MERI A : Cocoful sperie moartea
ţiei la hectar, stabilită dc Con­
cn v sd d
m
m
joritatea plantelor de cultură. gresul al IIMea al P.M.R., impu­ nile stabilite prin planul dc mă ză la U M C , secţia mecanic fcf. , j economici politice". ,,Cursul dc tradă; 5,30 O'ulece din folclorul — cinematograful „!. PinlUie ;
nou şi jocuri populare; 6.07 Mu­
t i»r. Dacă problema îngrăşămintelor ne utilizarea ' pe scară tot mai suri întocmit pc baza documenta­ Este un vechi muncitor al uzinei, c c n zică uşoară inie".pretată la havn- PE’FROŞANI: .A fast prietenul
‘ fj ţtiin(ific , „Pistoane". „Pa­
chimice este pentru un moment largă a îngrăşămintelor organice, ţiei agrochimice să fie înfăptuite soc lo sm iană; 6,35 Clntcce de muncă; meu — cinematograful „Al. Sahia ,
mai greu de rezolvat, ea depinzînd minerale şi a amendamentelor cal- întocmai. harnic fi priceput în meseria sa. trdic mori « CuiQ _ tenton,, 8,30 Melodii populare; 9,30 Mu­ Fraţii — cinematograful „7 Noiem­
de capacitatea de producţie a caroasc pe solurile cu exces dc Ing. MIR CEA GLODEANU Pc Moga Ludovu Virgil îl cunosc , ibcr al AmericiP ele Preocupări zică distractivă din operete; 12,00 brie" ; ALBA 1UL1A : Toată lumea
fabricilor şi dc repartiţiile alo­ aciditate. Aceste mijloace eficien­ G.AX. Vinerea, raionul Orăştre bine muncitorii uzinei fi-l stimca- multiple, pe măsura oamenilor de Muzică populară din Ardeal; c nevinovată — cinematograful „Vic­
ză... Parcurg la repezeală cărţile astăzi. 13,10 Muzică uşoară; 14,00 Con­ toria“; Vals pentru un mi­
din fife. fu acest an an fost citite, cert de prînz; 15,00 Din folclorul lion — cinematografid „23 Au­
...Am scos, fără să aleg, patru gust" ; 0 zi zgomotoasă — Gră­
Bane ai* f dacă • •• numai de la biblioteca clubului, 54 fifâ dc la 1 pînă la 100. Pentru muzical al popoarelor; 16,15 Vor- dina de vară; SEBE$: Tinlin fi
de cărfi Este interesant dc refinut beşlc Moscova I; 17,10 Tineri in- misterul „Linei de aur“ — cine­
...Sectorul I.G.O. Lupeni ar lua lucrările stagnează, lâr sprijinul co- ...Taxatoarea Ana Negrul care lu­ tui fapt : din totalul volămclor ci- biblioteca clubului din Cugir aces­ , Icrpreţi de muzică populară : Mi* matograful „Progresul"; Bufonul
„
.
. , .
mftrnri pentru înlocuirea tuburilor initetu*- executiv este aproape crează pe auiohivzii) de pc Iraseul lite. 43 aparfin scriitorilor noftri tea nu suit visa cele mai repre- nodora Nemeş şi Ion Lăceanu ,* regelui — cinematograful „M. Sa-
:
..
.. .
v
fluorescente şi n becurilor din siste­ inexistent. Brad—\'aţa $l-ar Schimba atitudinea zcnluhvc. Numărul muncitorilor care 18,00 „Melodii... melodii..." emi­ doveanu*: Tinlin fi misterul „Li­
...
,
mul i • ■:-7uI public din cartierul Un grup de cetăţeni faţă dc călători. Nu înţelegem dc ce clasici fi contemporani, restul sini , , _ dcpafcsc peste 100 cârti . ... siune de muzică uşoară romî- nei de am “ ; — Grădina de vâră;
citite in
.
Braia. In felul acesta, cetăţenii n-ar conducerea autobazei n-a luat nici un cărfi tehnice sau din literatura uni­ acest an Cste marc. Luaţi, de pil­ nească (reluare),- 19,15 Program ORASTIE; Cumpără-fi un balon —
mai circula pe Întuneric noaptea. ...I.G.O, nrari ar tine scama dc cele fel de măsuri, deşi taxatoarea aminti­ versală. muzical pentru evidenţiaţi în în- cinematograful „V. Roaitâ”; Tre­
două dorinţe arzătoare ale locatarilor dă, fifcle cu minierele SIC. 210, 3S1, Irncerea socialistă; 20,15 Cîntece
M. CINCORA tă a avut deseori atitudini jignitoare Am stat d°. vorbă de multe ori cerea interzisă — cinematograful
corespondent diu colonia nr. 5 Gurabarza: dc a fata de călători. Credem că or fi 237, 255, 2.520. 3.034, 4.263 fi vă vc(i şi prelucrări corale — Alexandru „Flacăra"; HAŢEG: Lupii la
avea apa potabila în permanenţă şi timpul să se ia măsurile cuvenite. cn muncilor ui Moga Ludovic. hni edifica singuri de acest adevăr. 4 Paşcanu i 20,40 Ciută orchestra slinu — cinematograful „Popu­
...Comitetul executiv Ol sfatului curent electric. Din moment ce ei Ar fi mai bine şi pentru călători şi place literatura noastră fi vreau f de muzică uşoară condusă de lar" ; BRAD: Miracolul lu­
populai comunal Rişculita, raionul achită taxele respective este un drept pentru ea. s-o cunosc bine — îmi spuse odată. L AlEXANDRESCU \ Jcon îonescu; 22,55 Mnzicîî dc pilor — cinematograful „Steaua
Brad, s*or hotărî <&a Impulsioneze ce li se cuvine. Urmăresc in fiecare zi vitrinele li- corespondent f dans. roşie ; LONEA: Petre cel islct
n
filmul dc luam In căminul cultural GHEORGHE BONŢA MARIA FURDUI 4 Programul II: 11,03 Cîntece — cinematograful „Minerul" ; TE-
din «Mu-I Baldovini. Dc mai mulţi ani corespondent corespondentă pentru cel mic»; 11,30 Formaţii IUŞ: Meşter la toate — cinema­
de coarde; 13.40 Cintă Viktoria tograful „V. Boaită“ ; ZLATNA
Tvanova şi Mark Bernes; 15,00 *Acord final — cinematograful
atenţia Î11 două direcţii principale şî deplinirii ritmice a planului şi obţi­ Arii din opere; 15,30 Muzică „Muncilorui" ; ILIA : Laţul — ci­
îndeplinirea ritmică anume: sprijinirea comitetului sindi­ nerea de economii suplimentare la populară ; 16.30 Muzică uşoară nematograful „Gh. Doja“; APOL-
r
Interpretată la diferite instrumen­
preţul de cost, despre căile de creşte­
calului în organizarea cit mai te­
DUL DE SUS .* Raze pe gheafa
meinică a întrecerii şi spre îmbună­ re a produolivilăţu muncii şi dc re­ te; 18.25 Cîntece populare; 19,00 — cinematograful „23 'August* ^
t
tăţirea continuă a muncii politice de ducere a preţului de cost ele. Aceste
şi la top indicatorii a planului de sfat — masă. Atunci cînd chemăm pe mun­ expuneri au fost făcute de membrii Muzică uşoară rofuînească; 19,30
Leclia dc limba rusă (pentru avan­
citori, ingineri şi tehnicieni să rea­ de partid din conducerea fabricii. saţi) 20,01 Din repertoriul tara- (Buletin.
Pentru ca munca politică de masă
preocupare de frunte a comuniştilor lizeze o productivitate mai înaltă a golisUilui Ion Murgii; 21.15 Noi meteoralog.ie
muncii, să îmbunătăţească calitatea să se desfăşoare cit mai bine şi să
formalii de amatori la microfon;
produselor şi să reducă preţul lor de răspundă sarcinilor care ne stau in 22,20 Muzică din operele. PENTRU 24 ORE
Colectivul de muncă ol F. C Oră- de producţie. Comuniştii 6-au situat de posibilităţile concrete din fieoare cost facem acesl lucru prin interme­ (aţă, comilelul de partid a îndrumat Radiojurnale şi buletine (le Vreme ncslabilă cu cerul tem­
şlle, îndrumai şi călăuzii zi de zi dc întotdeauna în fruntea avinlului secţie pentru a le traduce in viată. diul comuniştilor, al organizaţiilor dc organizaţiile de bază, organizaţiile şliri: 5.00; 6.00; 7,00; 13,00; porar uoros ziua, cînd vor cădea
călrc comitetul de parlid, a reuşit creator al maselor, constituind un Proccdind în acest fel obiectivele partid din secţii, care folosind mij­ sindicale şi de U.T.M, toţi factorii 17,00; 20,00 ; 22,00; 23,50—23,55 averse slabe de ploaie, însoţite de
să obţină realizări de scamă în în­ exemplu mobilizator pentru toţi mun­ p2 oare le stabilim sînt mobilizatoare loacele muncii politice de masă, ii care contribuie la desfăşurarea mun­ (programul I) 10.00; 12,00; 14,00; descărcări eleclrîce. Vint moderat
conving pe oameni de necesitatea îm­ cii politice de masă, (agitatorii, co­
deplinirea rilmică şi la toţi Indica* citorii. şi efo sînt nu numai îndeplinite ci lectivele do redacţie ale gazetelor 16,00; 18,00; 21.00; 23,00; 0,50— cu intensificări din sectorul sud şi
lorii a planului de Slot. Incepînd cu Conduetnd munoa pentru îndeplini­ şi depăşite. bunătăţirii unor laturi ale produc­ de perete, responsabilii formaţiilor 0,55 (programul II). sud-est. Temperatura va ii cuprin­
primul an al planului şesenol pro­ rea şi depăşirea sarcinilor de plan Îndeplinirea planului de producţie ţiei şi-i ajută atit cu vorba cit şi cu culturale) ca simultan să popularizeze să ziua între 26 şi 34 grade, iar
ducţia industrială a fabricii a cu­ — ţelul comun al întregului colectiv este o chcslione obligatorie pentru fapta să găsească căile cele mai po­ rezultatele bune obţinute în proce­ @inema noaptea intre 16 şi 22 grade.
trivite şi mai eficiente de rezolvare
noscut o creştere mereu ascendentă. fiecare salariat, pentru fiecare colec* sul de producţie, ev iden fia ţii şi me­ PENTRU URMĂTOARELE
Faţă dc 1960 producţia realizată în tiv în parte. Întrecerea socialistă a sarcinilor. Comuniştii explică oa­ todele lor de muncă, să folosească 10 IULIE 1963 TREI ZILE
menilor importanta îndeplinirii fie­
1062 a fost cu 73,0 la sută mai mare. pentru depăşirea lor. luarea unor an­ cărui obiectiv al planului pentru eco­ la timp şi cu simt de răspundere, in DEVA : Plaja — cinematograful Vreme nestabilă cu cerul mal
Iar în acest an ea va creşte faţă Din experienţa gajamente mobilizatoare, sînt ches­ „Patria" ; Pămtnlnl îngerilor — uoros, local — ploi şi temperatu­
de 1062 Cu peste 18 la sulă. organizaţiilor de partid tiuni de conştiinţă. în această pri­ nomia naţională, pentru creşterea mod principial, tovărăşesc, ccJe mai cinematograful F. Sîrbn“ ; Plaja ra staţionară.
variate forme pentru combaterea anu­
In perioada oare a trecut din acest vinţă nu se poate acţiona prin dis­ nivelului dc trai.
an planul de producţie a fost îm în conducerea economiei poziţii, ci trebuie folosită pe soară întrecerea socialistă organizată pe mitor fenomene negative. Folosirea
deplinii şi depăşit lună do lună la largă metoda convingerii — metodă echipe, brigăzi şi individual, avînd aoeslor mijloace nu au un scop în
sine ci ele trebuie să convingă oa­
tuli indicii. In primele cinci luni pla­ fundamentală a muncii de partid. la bază obiective concrete, mobiliza­
nul producliei globale a fost depăşit al fabricii — comitelui de parlid şi Pentru a face ca fiecare muncitor toare, a dat rezultate fructuoase. Ea menii să-şi îndrepte efortul spre rea­ DIRECŢIA DE SISTEMATIZARE. ARHITECTURA Şl
cu 17,60 la suiri, al producţiei marlă organizaţiile dc bază din sceUi ajută să lucreze conştient, cu răspundere, a dus la creşterea conştiinţei şi răs­ lizarea telului comun — îndeplinirea PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR HUNEDOARA-DEVA
şi depăşirea sarcinilor de plan.
cu 13,33 la sulă. iar productivitatea în mod concret conducerile tehnico- trebuie să dezvoltăm conştiinţa şi punderii oamenilor, la îndeplinirea
muncii a crescut faţă de plan cu 15,C adminîstrative să caute şi să gă­ trăsăturile moral-politice proprii omu­ Folosind experienţa acumulată în D. S. A. P. C.
la sută Pc seama creşterii produc­ sească măsuri toi mai eficace de lui de lip nou. Principalul mijloc şi depăşirea lună dc lună a sarcinilor conducerea activităţii economice, Strada Horia Nr, 12—14
ţiei si productivităţii muncii s-au rea­ organizare o producţiei, în aşa fel pentru dezvoltarea unei noi atitudini dc plan şi a angajamentelor luate desfăşurînd o muncă politică tot mai
eficace pentru dezvolforeo conştiin­
lizat. in cinci luni, 1 566 000 Ici eco­ îneît nimic să nu stingherească avîn- faţă de muncă, a unei conştiinţe so­ in întrecerea socialistă, la sporirea
nomii suplimentare ta preţul de cost lul muncitorilor în întrecere, pentru cialiste îl constituie activitatea în producţiei pe seama creşterii produc­ ţei şi a trăsăturilor morale specifice ANGAJEAZA INGINERI PENTRU ACTIVITATEA
al producţiei şi 1.852.000 Ici benefi­ ca angajamentele luate să fie înde­ producţie. Practica nc-a demonstrat tivităţii muncii, la realizarea de eco­ omuJui de tip nou, mobilizind în­ DE PROIECTARE IN SPECIALITĂŢILE:
cii peste plan. Prevederile planului plinite si depăşite lună de lună, Co­ treaga masă de muncitori, Ingineri şi
dc producţie la producţia globală şi mitetul dc partid şl organizaţiile de că atragerea maselor de muncitori, nomii şi beneficii peste plan, tehnicieni să-şi pună tot talentul, e- Topografie
marfă pc semestrul I au (ost înde­ bază din secţii au căutat întotdeauna Ingineri şi tehnicieni în întrecerea Succesele obţinute de colectivul fa­ nergia şi priceperea, f ă r ă rezerve, în
plinite la data dc 20 iunie Planul se­ să mobilizeze masele la înfăptuirea socialistă are o valoare educativă ne­ bricii noastre sînt o urmare firească slujba înfăptuirii ireproşabile a sar­ Instala}» hidrotehnice
mestrial la producţia globală a îosl unor teluri concrete. Aceasta deoare­ asemuită. Aceasla, deoarece în ca­ a muncii politico-cducativc desfăşu­ cinilor, avem convingerea fermă că
depăşii cu 18 la sulă. la producţia ce am constatat din experienţă pro­ drul întrecerii se dezvoltă trăsătu­ rate de comunişti. Pentru ridicarea în viitor vom obţine rezultate şi mai Instala}» interioare — sanitare
marlă cu 12 la sută. iar productivi­ prie că oamenii muncesc mai bine. frumoase, că sarcinile de plan pe
tatea muncii a crescut fală de plan cu mai mult spor şl caută noi căi rile morale ale omului 60cielâtil so­ nivelului ideologic al muncii politice I0G3 vor fi îndeplinite cu miiJt îna­ Drumuri şi poduri
oi 17,3 Ia sulă. cialisto cum sînt: simţul răspunderii de masă, pentru a o face mai atrac­ inte de termen. în acest fel colecti­
şi mijloace pentru a îndeplini cil vul fabricii noastre îşi va aduce o
Aceste succese înregistrate de mun­ mai bine sarcinile atunci cînd au în pentru angajamentul luat; conştiinţa tivă şi uni actuală, instruirea secre­ contribuţie însemnată la înfăptuirea Construc]» — rezistenţa
citorii, inginerii şl tehnicienii fabri­ laţă obiective concrete, care le dau datoriei împlinite; tendinţa de aulo- tarilor birourilor organizaţiilor de mai devreme a sarcinilor trasate de
cii noastre se dalorcsc faptului că posibilitatea să-şi alirmc din plin ta­ depâşire permanentă; spiritul critic bază şi a agitatorilor 6e face în mod Congresul al lIHea al partidului pri­ prin cumul cu jumătate de normă,
alenliă principală a losl îndreptată lentul şi priceperea, atunci cînd le faţă dc activitatea proprie şl a ce­ vind dezvoltarea Industriei chimice
Spre valorificarea mai deplină a re­ arăţi în permanentă ce au de făcui permanent pe baza unei tematici din ţara noastră în perioada planului în condi|iile H. C. M. Nr. 191/1963.
zervelor interne, organizarea şi deslă- pentru atingerea acestor obiective. In lorlalţi tovarăşi de muncă; colectivis­ care cuprinde probleme dc politică şcsenal.
şurorOa unei întreceri suslinnlc. mo­ stabilirea obiectivelor ce trebuie mul şl întrajutorarea în muncă. inlernă şi externă, cît şi probleme Informa}» suplimentare se pot obfine de la
ALEXANDRU MUREŞAN
bilizatoare şi a unei munci politice atinse noi ţinem scama de sarcinile Comitelui de partid, avînd în ve­ dc producţie. Agitatorilor 11 s-au fă­ secretarul Comitetului de parlid serviciul cadre al D.S.A.P.C.
de masă legale organio de sarcinile ce decurg din planul de producţie, dere aceste probleme, şi-a îndreptat cut expuneri privind importanţa în­ de la F. G. Orăştie