Page 28 - 1963-07
P. 28
Pag. 4 ORUMIH SOCIUISMIMII Nr. 26SJ
----- ■
Noi ac(iuni împotriva
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE $TIRI * ULTIMELE ŞTIRI & ULTIMRE $TlRl
segregaţiei rasiale în S.U.A*
NEW YORK 8 (Agerpres). accesul negrilor. Elemente rasiste an
In diferite oraşe din S.U.A. se sem trecut pnn apropiere Intr-o maşină
nalează noi acliuni împotriva segre şt au tras asupra pichetelor. Doi par
gaţiei rasiale. ticipanţi ta pichete au fost răniţi st
După cum relatează agenlia Uni- transportau la spital. Cu o zi înainte
led Press International, la 7 iulie rasiştii au aruncat cu pietre în parti
mari grupuri de negri au încercat să cipanţii la pichete şi au rănit 9 per
Vizita deîegajiei Stare încordată N.S. Hruşeiov l-a primit pe Paul Spaak tul Maryland). rezervat albilor. Poli Tot la 7 iulie, aproximativ 500 de
Intre înlr-un parc din Baltimore (sta soane
militare romîne în Vietnamul de sud KIEV 8 (Agerpres] — TASS trans siliului de Miniştri şi ministru] afa ţia, folosind din nou clini poliţişti dreptul la vot", organizaţie din Sa-
negri, membri ai „Cruciadei pentru
în U.R.S.S. mite : cerilor externe al Belgiei. special dresaţi, i-a împrăştiat pc de vannah (statul Gcorgio) care luptă
monstranţi şi a arestat 100 de per
La 8 iulie N. S. Hruşeiov, preşe
In timpul convorbirii a avut loc
• PROCESUL UNUI GRUP DE PARTICIPANŢI LA RĂSCOALA DIN dintele Consiliului de Miniştri al un schimb util de păreri asupra pro soane. Printre cei arestaţi se a f l ă propenlru dreptul negrilor la vot s-au
LENINGRAD 8 (Agerpres). fesorul universitar alb John Hopkins adunai in faţa închisorii din acest,
U.R S.S., l-a primit Ia Kiev pe Paul
1960 • DEZVĂLUIRI IN LEGĂTURĂ CU AMESTECUL AMBASADEI S.U.A. blemelor internaţionale de actuali
Duminică 7 iulie, la ora II, dele Henry Spaak, vicepreşedinte al Con tate. împreună cu soţia şi trei copii, pre oraş cerînd eliberarea unuia din con
gaţia militară romină condusă de ge- • CEL MAI MARE SCRIITOR SUD-VIETNAMEZ S-A SINUCIS. cum şi alte personalităţi din oraş ducătorii organizaţiei, arestat ante
ncral de a rina IA Lconlin Sălăjan, mi* SAIGON 8 (Agerpres). — procesului, procurorul a declarat că Aci-'nţia aminteşte că o altă încer rior pe motiv că participase la o de
nistrul Forţelor Armate ale R P. Ro* Incepind de la 5 Iulie. In faţa unui numeroşi complotişti erau în legă care a negrilor din oraş de a intra in monstraţie.
mine a sosit in capitala R S S. Lelo- tribunal militar din Salgon se des tură cu reprezentanţi al Ambasadei Deschiderea „Săptămînii Mării Baltice" parcul rezervat albilor săptămlna tre r.a Charleston (Carolîna de Sud) un
nf'. Riga. cută, s-a soldat ou 283 de arestări. purtător dc cuvînf al populaţiei de
făşoară procesul unui prim grup de S.UA. din Salgon, care au sprijinii ROSTOCK 8 (Agerpres). După cum transmite A D.N., în
Jn timpul zilei, delegaţia militară 19 oliţeri din armata sud vtetnamezA, ideea răsturnării de Ia putere a tui După cum transmite A.D N, la 7 La New York. grupuri formate din culoare a declarai că demonstraţiile
romină a vizitat oraşul si Urmul Mă acuzaţi de participare la răscoala Ngo Dinh Dlem. Aceste declaraţii iulie, In portul Rostock a început faţa a numeroşi oaspeţi din tară şi luptători albi si negri împotriva se împotriva segregaţiei rasiale vor con
rii Ballice. Seara, comandantul regiu- unităţilor de paraşutişll din Salgon au provocat o „dezminţire" din par „Săptămina Mărit Baltice", avînd străinătate au avut Ioc manifestări si gregaţiei au organizat pichete in fata tinua în ciuda faptului că autorită
nii militare Priballice a oferit o masă împotriva regimului lui Ngo DInh tea Ambasadei Statelor Unite la drept lozincă „Marea Baltică — mare festivaluri. 100 000 de celăleni din unul restaurant rezervat albilor, din ţile looale au interzis aceste de
Diem, care a avut Ioc în anul 1960. Salgon, Toluşi, transmite agenţia a păcii". La festivitatea de deschidere Rostock $i regiunea Rostock au de apropierea cartierului Harlem, unde
tn cinstea oaspeţilor. proprietrul restaurantului nu acceptă monstraţii.
Alţi 7 ofiţeri, care au participat la UPI, la Salgon se Intensifică crlti- au rostit cuvintări Walter Ulbricht, monstrat pentru crearea unei zone
Continuindu-si vizita, delegaţia a areastă încercare de lovitură de stat clle împotriva comportării persona prim-secretar al C.G aJ P.S.U.G., pre
sosit in ziua de 8 iulie la Leningrad. lului ambasadei S.U.A., In timp ce denuclearizate in nordul Europei şi
Sl care se află In prezent In Cam- şedintele Consiliului de Stal a! R.D.
In cursul dimineţii, delegalia milita bodgla, sînt Judecaţi în absenţă. In fratele lui Ngo Dinh Diem şl unul Germane, şl Lothar Bolz, ministrul pentru coexistenta paşnică în regiu
ră romină a făcut o vizita primului total 93 de persoane urmează să fie din sfetnicii săi apropiaţi, Ngo Dinh afacerilor externe. nea Mâni Baltice. Procesul criminalului
secretar al comitetului regional de juderate sub acuzaţia de „complot Nhu, a acuzat Agenţia Centrală de
antiguvernamental". Investigaţii a S.U.A. (C.LA.) de ames de război Glăbke
partid Leningrad pentru Industrie, V.
După cura tra isroite agenţia UPI, tec în lovitura de stal nereuşită.
S. Tolslikov. Membrii delegaţiei au La 8 iulie, procesul a luat o în Aprecierile lui „Daily Express" asupra călătoriei
dezbaterile procesului au dus la dez BERLIN 8 (Agerpres). — site împotriva umanităţii şi de «i-
vizitat apoi o importantă uzină meta- torsătură dramatică, o dată cu anun La 8 iulie, a începui la Berlin pro me de război. El a participai direct
văluiri care au provocat o criză In preşedintelui S.U.A. în Europa occidentală
lurgică, unilăti militare, precum şi relaţiile dintre regimul diemlst şi ţarea sinuciderii Iul Nguyen Tuong cesul lui Hans Gldhkc, care po-.t-rl«i la elaborarea legilor speciale care
Palatul Smolnîi si Petrodvorel-ul. guvernul S.U.A, In prima şedinţă a Tam, unul din membrii de frunte ai LONDRA 8 (Agerpres). vernul francez, să producă impresie răspunderea pentru exlerminarea a au înlesnit Iui Hitler să-şi exercite
opoziţiei şi cel mai mare scriitor Ziarul britanic „Daily Expres" a îndoielnică in Anglia şi să-i lase in milioane de cetăţeni paşnici in pe dictatura fascistă, au legiferat te
din Vietnamul de sud, care urma să publicat un articol considerai de rioada nazismului. roarea împotriva forţelor antifasciste
Conferinţa internaţională a instrucţiunii publice apară în faţa tribunalului militar agenţiile de presă americane drepl diferenţi pe italieni absorbiţi de pro Tribunalul Suprem al Republicii şi democratice din Germania şi au
pria lor criză politică". „Daily Ex
fiind aoizat de „Înaltă trădare". „un atac acid la adresa Washingto press * îşi exprimă neliniştea mai ales Democrate Germane, care judecă constituit o parte integrantă a pla
1
— RapoHul prezentat de delegaţia romînă — Agenţia Associated Press subliniază nului" ca urmare a turneului între tinînd seama de reacţiile cercurilor procesul Iui Glohke, a stabilit că nului de pregătire a celui de-a!
că sinuciderea lui Tam reprezintă prins prin Europa occidenlală de pre militare vest-germane care, sublinia crimele comise de el slnt pasibile doilea război mondial. Glflbke a fost
GENEVA 8 (Agerpres). gentinei au pus întrebări şi au cerut „un protest împotriva guvernului autorul şi comentatorul „legilor"
La Geneva continuă lucrările Con dale suplimentare cu privire la ex şedintele S.U.A., Kennedy, După pă ză ziarul, n-au ascuns că „visează la de pedeapsă potrivit legilor R. D. care au dat naziştilor „temei juri
ferinţei internaţionale a inslrucliunii perimentul care se desfăşoară tn Ro- diemlst". Intr-o scrisoare pe care a rerea ziarului, preşedintele Statelor ziua cînd vor pune mina pe armele Germane. dic" pentru exterminarea unui imens
lăsat.o, Tam a subliniat că „arestă
publice. La 6 iulie delegalia romină mîuia In legătură cu predarea pe rile şl Judecarea tuturor celor care Unite a Intenţional să faci din acea nucleare". Pe de altă parte, faptul că La proces asistă reprezentanţi ai
a prezentat un raport asupra dezvol specialităţi la clasele mici, studierea se opun Iul Ngo Dinh Diem consti stă călătorie o adevărată .invazie a vizita preşedintelui a ocolit Franţa, opiniei publice şi jurişti din R. D. număr de cetăţeni de naţionalitate
tării Invăţămînlulul în R P. Romină agriculturii in şcoala de cultură ge - Europei", insă ea nu a avut alte subliniază ziarul londonez, accentu Germană, Uniunea Sovietică, Po evreească, precum şi pentru repri
In anul şcolar 1962—1963. nerală. organizarea învâţămlntului se tuie o mare crimă . rezultate decît „să-i flateze pe vest- ează divergentele „ascuţite" exis lonia, Cehoslovacia, Austria, Anglia, marea locuitorilor de pe teritoriile
Raportul a fosl urmării ou mult ral şi f ă r ă frecventă pregătirea pe Relcrlndu-se la situaţia dîn Saigon, germani, să î n f u r i e şi mai mult gu tente între Paris şi Washington. Franţa. S.U.A. şi din alte ţări. vremelnic oaipate de către trupele
Interes Un număr de delegat! din dagogică a studenţilor in universităţi corespondentul agenţiei UPI scrie că J. Slreit. procuror general al hitleriste în Uniunea Sovietică, Po
partea U.R S.S., R S, Cehoslovace, şi in institutele pedagogice ele. „în capitala sud-vielnameză se In R.D.G., in calitate de acuzator pu
Franţei, S.U.A., Elveţiei. Nigeriei, Ar Lucrările conferinţei continuă. tensifică atmosfera de nelinişte. Li blic a dat citire actului de acuzare. lonia, Cehoslovacia şi alte ţări eu
derilor budiştl care ameninţă să reia Presa occidentală despre rezultatele Glflbke este vinovat de orime săvîr- ropene.
demonstraţiile lor antiguvernamen
La sesiunea Consiliului Economic şl Social al O.N.U. tale li se alătură cercuri ale Inte tratativelor de Gaulle - Adenauer
lectualilor şl studenţilor sud-vlet-
Uri memorandum sovietic în problema namezl. Numeroşi studenţi, conti PARIS 8 (Agerpres). Gaulle la Bonn. Agenţia U.P I scrie
Agenţiile de presă americane si
chiar că „luna de miere franco-vest-
genocidului din Irak nuă agenţia, şi-au anunţat intenţia britanice constată în comentariile lor germană se destramă repede". In în- „Mafia" sub anchetă parlamentară
de a participa la funeraliile Iul
Nguyen Nuong Tam, ceea ce a fă că „unitatea europeană" nu a înre tilnirea dintre de Gaulle şi Adenauer. ROMA 8 (Agerpres). — ani de zile iniţierea unei anchete
GENEVA 8 (Agerpres). S. A. Borîsov. şeful delegaţiei so gistrat progrese oa urmare a recen subliniază agenţia, nu s-a ajuns la o Agenţiile de presă anunţă că Ia oficiale si adoptarea unor măsuri
După cum amintii mienlia TASS la vietice a adresat preşedintelui se cut ca politia să la de pe acum înţelegere „în vreo problemă mai Roma şi-a început activitatea comi care să pună capăt activităţii aces
t iulie, la secrelariatul sesiunii Con siunii o scrisoare prin care delega măsuri penlru a împiedica eventua telor tratative franco-vest-germane spectaculoasă decîl schimbul de vi tei organizaţii teroriste. S-a anunţat
siliului Economic şi Social al O.N.U-, ţia U.R.S.S, supune discuţiei Consi le tulburări". prilejuile de vizita preşedintelui de zite culturale". In schimb, conslotă sia parlamentară penlru anchetarea că dLn actuala comisie care studiază
activităţii organizaţiei teroriste Ma
a fosl depus un memorandum al de liului această problemă romcnlatorul acestei agenţii, „s-a fia, care „acţionează" prin atentate în momentul de fală ramificaţiile
legaţiei U.R.S.S. în oare se atrage Inlr-un proiect de rezoluţie a Con constatat că există divergenţe adînci şi asasinate în sudul Italiei şî, mai organizaţiei Mafia la Roma şi Mi
atenţia asupra faptului că guvernul siliului Economic si Social al Acord cu privire la încetarea grevei în probleme de bază.-cum ar ii re ales, in Sicii Ia unde exercită un ade lano, urmează să facă parte deputat!
Irakului duce o politică de extermi laţiile viitoare ale Pieţei comune ni vărat regim de (eroare. In ullîma şi senatori din toate partidele po
nare fizică a poporului kurd, care O.N.U., care a fost ataşat la memo în Guyana Britanică vreme agenţiile de presă au relatat litice. Paralel ai începerea activităţii
Anglia, unitatea politică vest-euro-
luptă pentru drepturile sale naţionale randumul U R S S., se condamnă cu pcană. polilica agricolă comună". despre noi asasinate comise de
penlru autonomie naţională, pentru hotărî re acţiunile guvernului Irakian comisiei, agenţiile de presă au anun
GEORGETOWN 8 (Agerpres). tarr grevei, Chcddi Jagan. primul membrii acestei organizaţii, în spe
participare egailă la organele centrale care sînt Incompatibile cu Carta Ca urmare a acţiunii rezonabile a ministru al Guyanel Britanice, a che „Franţa se găseşte astăzi izolată" cial. in rîndurile ţăranilor care se ţai că la Palermo, în Sicilia, au fost
ale puterii de stat. „Fiecare popor ON U., cu holărîrile Adunării Gene guvernului Guyanel Britanice, care a mat la „unitate naţională şi înţele — constată agenţia Associated Press, arestaţi aproximativ 100 de membri
are dreptul la autodeterminare, la acceptat să amine discutarea in par gere Intre rase", adăugind că el va referindu-se în special la opoziţia gu împotrivesc dominaţiei feudale sus ai organizaţiei Mafia Au fost, de
ţinute de Mafia şi în rîndurîle poli
respectarea intereselor şi năzuinţelor rale a ON U,, precum şi cu princi lament a leglt cu privire Ia relaţiile continua să lupte pentru „obţinerea vernului gaullisl fală de apropierea ţiştilor care încearcă să o combată. asemenea, desooperite depozite de
sale naţionale", se arată In memo piile îndeobşte recunoscute ale mo de muncă pînă cînd vor avea loc independenţei cit mal ctirlnd posibil, Angliei de Piaţa comună. Agenlia ci
randum. ralei şi umanismului. t a t ă condamnă, de asemenea, insisten Opinia publică italiană a cerut do arme şi muniţii.
corsnllărl în legătură cu aceste pro fn ciuda eforturilor unor persoane ţele Franţei de a-şi retrage flota ma
bleme între guvern şi reprezentanţii care doresc ca ţara să nu devină in ritimă militară de sub comandamen
sindicalelor, la 7 Iulie intre guvern dependentă". tul N AT.O. şi subliniază că această
Rezultatele provizorii şl sindicate s-a ajuns la un acord Robert Willls, lider sindical brita problemă a prilejuit disniţii contra
prin care pune capăt grevei gene nic, care a servil drept mediator în dictorii in cadrul tratativelor de la Demiterea ministrului de râzbol al Siriei
ale alegerilor din Argentina rale declanşate in urraă cu 11 săplă- tre sindicatele care au declarat grevă Bonn.
mini dc for(ele procolonlalisle in şi guvernul Guvanci Britanice, a de DAMASC 8 (Agerpres). I io na) al Comandamentului revoluţi*
BUENOS AlRES 8 (Agerpres). lăspunzind astfel apelului de boico- scopul răsturnării guvernului. clarat, în urma realizării acordului, Ţinînd seama şi de problemele râ Consiliul naţional al Comandamen ei din Siria, şi generalul Hariri, ral-
La 7 iulie în Argentina au avut loc lare a alegerilor adresat de Eroniul Urmează ca Jiccare federaţie sindi că „ceea ce ii trebuie în prezent Gu- mase nerezolvale în domeniul aşa- tului revoluţiei siriene a dat publici oistrul de război". Potrivit agenţiilor
alegeri generale pentru desemnarea popular şi naţional. cală afiliată centrale) să hotărască vanei Britanice mal mult decîl orice numitei „armonizări" a politicii agri tăţii Ia 8 iulie un comunicat în care occidentale de presă, generalul Ha*
preşedintelui, vicepreşedintelui, gu Rezultatele alegerilor dale publici* la rindul său reluarea lucrului. Ast este un ajutor economic considera anunţă că generalul Zîad el Hariri rirl — unu! din principalii conducă
vernatorilor a 22 de provincii, a 46 lăţii după despuierea scrutinului in fel, se apreciază că in ansamblul te bil". cole in cadrul Pielei comune, agen „a fost eliberat din funcţiile sale" tori al loviturii militare de stat de
de senatori şi 129 de deputaţi ai Con •19.727 circumscripţii electorale din ritoriului lucrul va ii reluat spre mij ţia Associated Press constată că vi la 8 martie, oare 6-a pronunţat în
Pe dc altă parte, agenţiile dc presă
gresului naţional, pentru organele ad 461G9 arată un avans al candidatu locul săptămîniî. Serviciile adminl- relatează despre noi incidente care zita Iul de Gaulle la Bonn „nu a adus dc ministru de război şî şef al Sta favoarea uniunii dintre Siria. Irak şi
ministrative locale şi provinciale. lui prezidenţial din partea partidului slralive, insă, precum şl întreprinde nici un ajutor mişcării pentru unita- tului major al armatei siriene. In Egipt — şi-a exprimat deschis nemul
După dum se Ştie, oa urmare a pre Uniunea civică radicală a poporului, rile comerciale se deschid Incepind s-au produs la 7 Iulie înlre diferi aceeaşi zi generalul Hariri a părăsit ţumirea faţă de măsurile luate de
tele grupuri ostile din ţară aţiţalo de Ipa" Europei occidentale.
siunii comandanţilor militari, guver Arturo 1)1 ia, care a oblinut 2.286.545 dc la 8 iulie. elementele reacţionare, antiguverna In general, eşecul tratativelor duse Siria pe bordul unui avion, Sndrep- Consiliiu! naţional al Comandamentu
nul a interzis participarea la alegeri voturi fală de 1.477 387 voturi obţi Potrivit agenţiei France Presse. la mentale. Potrivit agenţiei Reuter. cu lui revoluţiei in timpul absentei sale
ă candidaţilor Frontului popular 51 nute de oandidalul unei fracţiuni a Georgetown poliţia locală a înlocuit prilejul unei ciocniri cu caracter ra cu prilejul vizitei lui de Gaulle tTndu-se spre Viena. din tară, olnd un mare număr de ofi-
naţional, coaliţie electorală alcătui partidului Uniunea radicală intransi pe soldaţii britanici aduşi in (ară in sial la Roslgnol, soldaţii britanic! au „constituie o dezamăgire serioasă", Referindu-se la ştirea demiterii ge teri cunoscuţi drept sprijinitori ai Iul
tă din reprezentanţi partidelor pe- gentă, Oscar Alende. Generalul Pe- legătură cu recentele tulburări. Intervenit deschizînd locul. S-au în după cum se exprimă agenţia U-P.L, neralului Hariri, agenţia France Pres Hariri au fost îndepărtaţi din armată:
romst, al partidului Uniunea radi dro Aramburu. candidat din partea Jntr-o declaraţie făcută după sem registrat doi morţi şi mal mulţi ră moi ales că acest eşec intervine „la se subliniază că „în felul acesta la „Acesli ofiţeri, serie agenţia France
cală intransigentă şi ai altor orga partidelor de dreapta şi de centru, narea acordului cu privire ia Inco- niţi. sdrşit criza deschisă la sflrşilul lu Presse, au fost Imediat înJoeulţi on
nizaţii politice. care înaintea alegerilor era prezen mai puţin de şase luni după ce militari în care partidul Baas avea
După eum transmite agenţia France tat dc agenţiile occidentale de presă alianţa Paris-Bonn fusese semna nii trecute între generalul Louai el încredere deplină". Aceeaşi agenţie
Presse, „aproape 3 milioane de ale drepl cel mai probabil învingător, a tă ni surle şi lobe"; Alassi, preşedintele Consiliului na- relatează că generalul Hariri „a rldi-
- - Eşecul încercărilor de conciliere
gători dintr-un tolal de II milioane întrunit 1.282 259 voturi. Un număr S U A ; cat în fata Consiliului naţional al re
Si jumătate nu s-au prezentat la cen Je I 354 839 buletine de vot au fost voluţiei 6irlene o 6erie de revendi
trele respective de vot, ceea ce re tn alb. între feroviari şi patroni cări „în numele său şi al prietenilor
duce procentajul de voluri exprimate După cum transmit agenţiile occi m
Ia aproximativ 75 la sută din alegă dentale de presă, numele noului pre WASHINGTON 8 (Agerpres). — conciliere tăcute dc guvern. Wirtz săi", oare cuprindeau îndeosebi ce
torii înscrişi". De asemenea, aproxi şedinte al Argentinei va fi cunoscut La 7 iulie sindicatele feroviarilor a relevat că el a cerut celor două rerea de împărţire a puterii Lntre
mativ 25 la sută dLn alegători au in oficial abia la 31 iulie, o dată cu din S.U.A. au respins un plan dc părţi să cotinue tratativele dar că partidul Baas $1 „celelate grupări
trodus in urne buletine de vot albe. întrunirea Colegiului electoral. conciliere prezentat de către admi „există pu|îne speranţe ca aceste
nistraţia iederală în vederea evitării tratative să marcheze cel mal mic unioniste". Intruoît generalul Hariri
grevei lerovlarllor. care urmează să progres". nu a obţinui ©atisfacţle, continuă
Consultările primului ministru ai Greciei ie declanşeze Joi pe întregul teri Preşedintele Kennedy urmează să agenţia, concluzia logică nu putea
toriu al Statelor Unite. aibă o întrevedere cu ministrul mun fl decît demisia sa, care a fost re
Ministrul muncii al S.U.A,, Willard cii. Anterior, preşedintele S.U.A. lă
ATENA 8 (Agerpres). — cadrul alegerilor şi în acest scop : Wirtz, a prezentat vinerea trecută sase să se înţeleagă că intenţio e glementată printr-un compromis dis
Continuînd consultările cu liderii eliberarea deţinuţilor politici, abro nează să ceară Congresului să vo ....... cret intre Hariri şi colegii săi. In fe
politici primul ministru al Greciei, garea legilor antidemocratice ega planul său de compromis direcţiei teze măsuri speciale penlru evita 1 ■ **■' lul acesta, încheie agenţia, ca ur
căilor-ferate şi sindicatelor Intere
Pipinelis, a avut o întrevedere ai litate în activitatea politică şi liber sate După cum se ştie, conflictul rea grevei. 1
membrii Comitetului Executiv ai tate penlru toate partidele In des mare a îndepărtării generalului Ha
partidului E.D.A. — A. Brilakis Şi făşurarea luptei electorale. dintre feroviari şl patroni are la Potrivit agenţiei Reuter, greva „va m 7 *3/ riri se poate trage concluzia că parti
bază noile „reguli de muncă" pe care zgudui economia naţională". Aceeaşi
S Iliopulos, In cadrul unui miting care a avut patronii intenţionează să le Intro agenţie menţiomază că respingind m dul Baas menţine controlul asupra
Conducătorii partidului E D A . a u loc la 7 iulie la Salonic. Morkezinis. ducă şi In urma cărora, potrivit a- planul de conciliere, sindicatele au -TL v » P11 conducerii afacerilor Interne şi ex
cerut sa se organizeze în tară, cel liderul partidului burghez progresisf. genliei Reuter, aproximativ 40.000 declarat că motivele pentru care 51 terne aile Siriei după o criză oare
mai lirziu in a doua jumătate a a cerut organizarea cit mai grabnică de ieroviarl urmează să lle conce resping constau în faptul că acest 4 părea să fl zdruncinat autoritatea
lunii oclombrie. alegeri parlamen a noilor alegeri pe baza reprezen diaţi. plan încearcă să mascheze „un arbi
tare generale cu adevărat libere şi tării simple proporţionale Anunţînd eşecul încercărilor de traj iorlat" fn favoarea patronilor. sa".
democratice pe baza reprezentării Intr-o declaraţie dată la 7 iulie
simple proporţionale. spre publicare în presă, Papandreu,
Ei an cerut, dc asemenea, forma O.A.S. cu o nouă
rea u n u i guvern de tranziţie, asi liderul partidului „Uniunea de cen Puternice proteste împotriva proiectului
gurarea condiţiilor penlru libera ex tru", a cerut şi el demisia lui Pi de lege antigrevist în Franţa firmă
primare a voinici poporului grec in pinelis.
PARIS (Corespondentul Agerpres T. tăţilor dreptul de a declara în mod PARIS 8 (Agerpres). —
Vornicu transmite): arbitrar o grevă drept licită sau ili Sub un nume nou — „Consiliul
Manifestaţie la Londra pentru amnistierea Proiectul de lege care va fi depus cită". De fapt se spune în comu- naţional de rezistenţă" — organiza
zilele aceslea pe biroul Adunării Na nioat, este vorba de un adevărat ţia teroristă „O.A.S" şi-a semnalat
deţinuţilor politici greci ţionale, şi oare limitează dreptul la atentai la dreptul la grevă şi la li din nou prezenta în Franţa.
qrevă continuă să stlrnească nume bertăţile sindicale". După cum relatează coresponden
L O N D R A 8 (Agerpres). — pendenta Greciei. Demonstranţii pur roase proteste din partea diferitelor In mai multe uzine din nordul Fran- tul din Taris al agenţiei Reuter,
Dummică a avut loc la Londra tau pancorlo în care se subliniază organizaţii sindicale. Astfel, in regiu lei sl In special la atelierele „Blanc membrii „O.A.S." au difuzat la sfîr-
o mare manifestaţie iu sprijinul acor necesitatea unei amnistii pentru pri nea pariziană uniunile sindicale afi Misseron", „Melal-Escaut", Lorraine- şitul săptăminii trecute, la Paris, ma
d ă r i i nnc amnistii generale rond im zonierii politici din Grecia si în care liate la CGT„ Force Ouvriăre . Escaut" muncitorii au întrerupt zi nifeste prin caro anunţă că s-au
1
itaţilor pol 11ici din Grecia. Coloana se aduce un omagiu deputalulu C.F.T C. Federaţia Naţională a lucră lele trecuţe de mai multe ori lucrul reorganizat şi că Intenţionează să
de manileslanli — rare, relatează grec lambrakîs. victima unui aten torilor din învătămînt, precum şi în semn de protest împotriva proiec treacă din nou la „acţiuni directe".
agenda Reuter. se întindea pe tat al forţelor reacţionare din Gre U.N.EF.. au dat publicităţii un comu tului de lege guvernamental La Dun- Manifestele au fost semnate de foş
aproape jumătate de milă — a par cia Printre participanţii la demon nicat comun in care se arată printre querque au declarat grevă docherii, tii conducători ai „O.A.S." Yves
curs străzile capitalei. indieplîndu-se straţie, agenţiile de presă semna altele că „proiectul de lege limi iar la Paris sindicatele de Ia „Uzinele Godard, Roland Vaudrey, Henri
spre u n u l din piincipalele parcuri, lează. în primul rind, pe canonicul tează serios libertăţile şi drepturile de Gaz sl electricitate" au anunţat Dufour şi de fostul căpitan Pie.re
unrle au fost depuse coroane la Coli ins, lider al mişcării britanice stndioale, afectează pe toti muncito Sergent care, potrivit agenţiei Reu-
înomunenlul poetului Byron După pentru dezarmarea nucleară, precum rii. toate organizaţiile din sectorul că jo! vor întrerupe lucrul timp de Aspect de la marşul păcii intre bazele militare americane Yokota- ler. s-a autoproclamat şeful O.AS-
cum se «ţie. marele poet englez $i-a şi alţi membri ai mişcării britanice particular, public şi naţionalizat. o oră în semn de protest împotriva Yokosuka din Japonia, în cursul căruia participanţii au cerut evacuarea işlilor cu citeva luni tn urmă, după
cal viata in războiul pentru inde pentru pace Acest proiect de lege conferă autori noii legi pregătite de guvern. acestor baze. capturarea fostului general Salan.
Redacţia şl admlnts (raţia ziarului »tr. 8 Marii® nr, 9, Telefon 188, 189» 75, 874. Taxa plătit 1 lo numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.H or, 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafica „1 Mal" — Deva.