Page 3 - 1963-07

Nr. 2647 MUMII SOCIAIISHUIOI Pag. S

Inieniii bue dar... nerealizate NOTA

De ce nu u iau măsuri ?
• t n3
faptele se prezintă astfel. In 1960, nă la fină, nu au fost realizate, a slir.nit interesul fi, cum e fire/c. Ou ani In urmă, la dormitoarele
la fabrica „Simion Bărnuţiu“ din ; iată â ce. In cadrul unui schimb intr-o asemepea situaţie, nu a fost personalului de drum din Statla * I H I ■
i
Şebeţ a luai fiin(ă o. brigadă artis- * expaenţă cu fabrica „Drape- insufît de membrii brigăzii. Urma-
Hcâ de agitaţie. In scurt timp, da- ul rofu din Sibiu, brigada de «- rea a fost cea arătată: neparticipa- GP.R. Teluş a existat o bale oare * I f 8 9
ţorită sprijinului primit din partea,itaţie , acestei fabrici a prezen- rea la concursul al Vll-lep. Nu i* stătea dispoziţia ceferiştilor în­
icomitetului de partid, a conducerii'at un irogram care a plăcut. „E intimplQ un asemenea lucru dacă torşi din cursă. Baia exislă şl acum,
'fabricii fi a comitetului sindicatu-tocmai eea ca ne trebuie" — fi-au tovarăfii din comitetul sindicatului dar de aproape patru ani nu o po^te " i i 1 •
1
lui, 'datorită pasiunii cu care auzis cei de la Simion Bărnuţiu. Şi se orientau din timp, în primul rind, folosi nimeni, fiind defectă. Cu toate Ar ~J r» Mu ~
muncii artiştii amatori, lucrător au cert textul ca, adaptai specifi- spre obţinerea unui text din partea
'din secţiile croi. marochinărie I ; cuini t aici, sa-l pună în scenă, colectivului propriu de textieri. Oara că faptele slnt cunoscute, nu la ni­
11, sport fi întreţinere, tlnăra foi Tovarfii de la „Drapelul rofu* au tovarăşul Roşa Karol, mecanic la meni nici. o măsurţ pentru co ba'«
mafie artistică fi-a dfligat un b întreţinere, bun interpret al brigă- să fie reparată.
Ţiemeritat prestigiu. Numeroase zii, care a mai compus (n anii tre­ La parterul clădirii ae mat' afJfl o
'texte prezentate în decursul anii cuţi un text de brigadă apreciat de
1960, 1961 fi 1962, bogate in co însemnă ei spectatori, ajutat, de tovarăfii Kql- încăpere, »aja de. mese, cote con­
ţinut, abordind problemele cele n ________________________ man Geihard fi Lanpp Kurt, oa- trastează cu aspectul îngrijit, ai dor­
arzătoare ridicate de producţie, meni care au dovedii fi dovedesc mitoarelor. Mobilierul v^chi, degra­
viaţă, ca fi nivelul ridicat de pro.'** că le vor trimite textul, ba pricepere in această direcţie, nu pu- dat, maşina de gătit a fostei bucă­
terpretare a acestora au întrunit mamn’.t, că le vor trimite fi un in- tea alcătui leftul dorit t Desigur i.ă
precieri unanime atlt din pa* şirelor, un actor de la Teatrul de da, cu atil mai mult cu cit, dacă tării pentru oare se aşteaptă de mult
muncitorilor fabricii, nelipsiţi s- St; din Sibiu, să le acorde tot se apela fi la ajutorul Casei regio- timp formele de oasare, dau tnoâ- Pe locul unor terenuri vira­
tatori ai programelor brigăzii, cî* sfjjinul necesar la montare. Pes- nale a creaţiei populare, acesta ar peril un aspect neplăcut. Oare nu se ne, de la poalele dealului Chi-
din partea celor ce au vizionat >- te puţin timp, intr-adevăr, inslruc- U fost. cu siguranţă primit, ori de pot lu-a măauri ca şl sala de mese zid din Hunedoara s-an înălţat
c
gramele amintite fa casa de cură Hui promis a venit la „Simion Bar- ‘ite ori era nevoie. Nifqiai că, in să fie dotata cu materiale cores­ in ultimii ani, un mare număr
m
din localitate ori la căminele d vliit", dar cu un text incomplet. A loc să apeleze cu mai mult curaj la de blocuri cu mii de aparta­ (Undi/? mea o nevinovată — cinematogra­
turale din Pianul de Sus, Oc. atribuit rolurile membrilor brigă- rezervele proprii in această direcţie, punzătoare, care să le ofere cefe­ mente confortabile. ful „F. Sirbu"; Uirsta dragostei
Săsciori, Cut, Miercurea Băi fdte i fi a plecat promifind. la rîndul comitetul sindicatului s-a complăcut riştilor o a^tmgsferă plăcuta, odihni­ IN FOTOGRAF,!E: Un colţ 3 IULIE 1903 — cinematograful „Grădina de
sate ale raionului Aclivitate<ne- lu, că va leveni cu completarea f** motivări aejustificate: lipsă de toare? din noul oraf muncitoresc Hu- 1iară"; HUNEDOARA: Căpitanul
obosită fi plină de dragosU <* e.xtului după ce va fi învăţată par- text. de instructor, nejoflra. Programul I: 5,07 Marşuri de es­ Francasse — cinematograful „Vic­
membrilor brigăzii de agitaţie, ?** ea din text distribuită S-au bu- Avem convingerea că, pe viitor, S. PJVSCU. Folo : I TEREK tradă: 5,20 Emisiunea pentru 6ate/ toria"; SI MERI A : Tinerii — ci­
11
nematograful
permanentă pentru imbnnuirca curat membrii biigăzii, s-au ofter- comitetul sindicatului, tovnrăfa Con- 5.30 Din colo mal îndrăgite clnleco „I. PintiliePE­
Continuă a conţinutului textclcprc- nul pe muncă, fi-au însuşit rolurile stantin Varvara personal, vor trage şi joourl populare; 6.07 Muzică TROŞANI: Noapte pc au­
rentate ji a interpretării, an făcut fi „ afleptat... N-a mai venit insă concluziile necesare din cele inihn- uşoară; 0,35 Ctnlece; 6.45 Cînlă tostradă — cinematograful „Al
n
ca la al Vl-lea concurs al ’tma- nimeni, deşi s-au făcut in acest sens plate, vor găsi cea mai potrivită Unde duce consumul ridicat lanfara G.A.C. din comuna Cos- Sabia" ; Cumpără-ţi un ba­
(iilor artistice dc amatori igada solicitările necesare Intre timp SC rezolvare pentru traducerea in fapte - *• * * «ZM *i .\9 4 meştl, regiunea Iaşi; 7,30 Sfatul lon — cinematograful „7 Noiem­
de agitaţie a fabricii „Simit Bar- apropia faza inierlnlreprinderi a a intenţiilor bune, vor depune medicului; 8.30 Din folclorul mu- brie"; ALBA IU LI A: Aventurile
val iu" să se numere prmtreonna- concursului. Cu ce să se prezinte eforturi fi mai susţinute: pentru ca de materiale şi energie zloal al popoarelor; 10,00 Teatru lui Ilucklebeiy-Finn — cinema­
(iile de acest gen frunlafe le ra- la întrecere ? S-a apelat la un tex- brigada artistică de agitaţie să apa- In primeJe cinci luni ale anulub ele un se referă Insă la reducerea la microfon „Familia Hamillon"; tograful „Victoria"; Am fost tine­
ionului, fiind promovată i fazi i\cr din localitate, cu o lună îriain- ră cit mai curbul pe scenă cu un 12.00 Melodii populare rom nrşti ri — cinematograful „î'i August";
regională, Un succes mih-ato te de începerea fazei. Acesta, in spectacol ren fit. la nivelul pnsibi- rezultatele oblinute la E.M. Ghelar pierderilor de energie pneumatică. şi ale minorltălilor naţionale/ 13.10 Călătorie ln balon — cine­
spre noi eforturi pentru ntinnc pripă, a alcătuit vn text sărac, afa lităţilor pe care le deţine acepslă nu sînt dintre cele mal bune. Pc Cu privire la oceaslă problemă In Muzică uşoară/ 14,00 Concert dc matograful .,Gradina de vară";
lingă faptul că planul de producţie
rea activităţii, pentru obţiirea / cum om amintit, sub nivelul post- formaţie. luna trecută s-a organizat o sesiune prinzj 15.00 solişti şi orchestre de SF.BEŞ: Camelia — cinemato­
viitor a unor rezultate fi *ai fu bilităţilor brigăzii, un text ce ntt V. CHIŞ nu a fost îndeplinit Integral, s-a in- tehnico-şliin(ifică. Demonstrativ s-au muzică populară din diferite ora­ graful „Progresul"; ln umbra le­
moaşe. Dar ru s-a iutiirlat // reglşlrat In perioada respectivă şi o dovedit atunci avantajele folosirii In­ şe ale tării; 16.00 In ajutorul coru­ gii — cinematograful „M. Sado-
La actualul concurs al frmaţijr depăşire de 60000 lei la, preţul de stalaţiilor simple, bine întreţinute, rilor de amatori; 16,15 Vorbeşte veanuCamelia — cinematograful
de amatori, la cel de-al VlJa, ^ cost, Aoeaslâ depăşire provine. în fără racordări inutile. Numai după Moscova; 17.10 Muzică populară .Grădina de vară"; ORĂŞTIE:
brigada de agitaţie a fb>ic : nu Plante mediteraneene în tara noastră mare parte din nerespcelar.ea consu­ această sesiune conducerea exploată­ interpretată de Arlemiza Bejan şi Turneul veseliei — cinematograful
s-a prezentat pe scena int/heriMo- mului stabilit de materiale şi ener­ rii şl comitetul sindioalulnl an luat Petrieă Vaslle; 18,00 Melodii... ,.V. RaniţăFnminnra aventură
tivul ? Nu a fost pregiită n,e i~ Deşi in taro noastră nu există in Bucurcsti şi Ploieşti. Queicus pedun- gic. măsuri pentru înlocuirea Instalaţiilor melodii — emisiune de muzică u- —cinematograful „Flacăra". Tur­
nic, la nivelul prestigiului cifti- prezent o zonă cu vegetalic medi- culiflora. asemănător cu stejarul nos- Dacă Ln primul irimcslru materia­ necorespunzătoare, ar secţiuni diferi­ şoarâ rominească; 19.15 Program neul veseliei — Grădina de vară;
gat anterior, la nivelul exbt^for leraneeonă propriuzisA lotuşi in di- tru, denumit de popor şi stejarul bru- lele directe (explozivi şl lemn de mi­ te sl ramiflcelil Inutile. Dară acest lu­ muzical pentru fruntaşi 1n pro­ HAŢEG: Povestea unei nopţi stra­
actuale. Textul pentru ime* să- ferite regiuni cum sînt Oltenia, Ba­ măriu, creşte pe cernoziomul degra­ nă) au fost mal judicios folosite — cru era făcut Încă de la începutul ducţie din intluslrie; 20,30 Noapte nii — cinematograful „Popular" ;
Anului, sîliinlla prefulul dc cost In
rac in conţinut, intr-o ftrm n0nn ~ nat şi Dobrogea, sînt răspindite as­ dat, găsindu-se in partea de sud a consumul lor fiind pe deplin justifi­ momentul de fa|ă ar fi fost desigur bună copii: „Ajutoarea bunicii"; BRAD: Drumuri despărţite — ci­
tonă. f;e de-asupra si *n4 de tăzi plante ai adevărat mediteranee­ tării şi tn Moldova. In Dobrogea. de cat — nu acelaşi lucru s-a petrecut cu totul alta. 20.40 Muzică uşoară cerută dc as- nematograful .,Steaua rofic"; I.O-
ts
mintuială. nu a putut fi *** ne. multe dinlrc ele chiar snblropi- asemenea, poale fi ini îl nit un tov-a- în lunile aprilie sl mal. cind acest aillători; 2I.I5 Jurnalul satelor/ NEA : So(ul soţiei sale — cine­
scenă. Cum dc s-a ajuns ° nte ~ # oalc Piintrc acestea se numără Nym- răş al acestui stejar, frasinul pufos, consum a fost cu mult depăşit. Ana- In activitatea sa, n1ct comitelui de 23.00 Muzică de dans. matograful „Minerul"; TEIUŞ: Re­
c,
menea situaţie tocmai act *w/ ) phaea Lotus Termalis, cu minunatele Pe lingă fagul de pădure, Fagus şi-l­ liztnd aceasta situaţie pe sectoare, ne partid nu a tratat ar toată răspun­ Programul II: 10.10 Melodii popu­ gele Ncapolului — cinematograful
a ,e se
'din partea brigăzii de < l J ei flori, oare trăieşte în apele de la valica, cunoscut din vechime, s-au observă la unele din ele că înregis­ derea problema preţului de cost. Deşi lare dui Muntenia,- 11,30 Melodii „Uasile Roaită"; ZLATNA: Fiul
afteptau rezultate fi ma TUU *°ase băile 1 Mai. In Oltenia, precum şi descoperit nu de mult Încă două spe- trează economii, In timp ce altele au s-a observat că ln luna aprilie s-a de eslradă; 12,05 Pagini din ope­
decit cele obţinute in cor sul pre­ în nisipurile de la Hanul Conaclii cii de fagi şi anume Fagus taurica depăşiri. Ca exemplu pot fl luate sec­ înregistrat o depăşire de peste 100 000 rele; 12,30 Emisiunea literară; haiducului — cinematograful „Mun­
cedent ? toarele VI şl TF Lună de lună, mi­ lei. comiletul de parlid nu a analizat citorul"; ILIA : Meşter la toate
creşte planta Siegisbcckia Onenla- şi Fagus orientalis, răsplndill pe nieri! din .«sectorul VI au redus alit Imediat cauzele care au determinat 13.40 Formalla de muzică uşoară
încă din toamna anu1l eul au lis. In lacul de la Comana înlîlnim alocuri in munţii Apuseni şi in (min­ condusă de Gelu Solomonescu,- — cinematograful „Gb. Doja“; A-
rc
începui preocupările pen căutarea o frumoasă pla-ntă acvatică denumi- tii Moldovei. consumul de explozivi, cit şi cel de această stare de lucruri. Era necesar 14,35 Muzică de promenadă Inter­ POLDUL DE SUS: Umbre albe
c
n
unui text bun. care să pus * tă Vallisneria Spiralis. Tot pe apă se Pc malurile apelor din sudul tării lemn de mină, tar cel din sectorul ca analiza preţului de cost să albă pretată de fnnlară; 16.30 Melo­ — cinematograful „23 August’,
scenă pentru cel dc-al f-fea con­ dezvoltă şi Trapanntans. o plantă cu creste o vegelapo caracteristică zo­ II (oare are ponderea cea mal mare prioritate în asemenea condilii în ac­ dii populare din lări socialiste,-
curs Aceste preocupărC-au avut frunze mari, cunoscută de localnici nei submedileraneene formală din pe exploatare), an înregistrat numai tivitatea comitetului de partid şl a 16.30 Muzică uşoară; 18,36 Muzică
atil preşedintele comite*** sindica­ sub numele dc cornaci. In Moldova, diferite plante. La Mangalia există un depăşiri la aceste materiale. .comitetului sindicalului. populară norvegiană; 19.00 Me­ (Buletin
tului. tovarăşa Constau Varvara, la Slănic, există o mică floare de pă- mic colt bogat in astfel dc plante In Un alt factor, care * Influenţai de­ Aşadar, minerii din Ghelar au în­ lodii de neuitat — muzică uşoară;
o harnică animatoare niuncii cul- dure cu numele dc Saxifraga Cyin- domină Sophora janberti. La păşirea preţului de cost la E. M. Ghe­cheiat primele 5 luni ale amilul de- 20.04 Formalii participante la cel meteo ealoqie
care
tural-cdncative din fa-<* (din pă­ baiaiia. Iar în Dobrogea un fel dc p badag crcşle o plantă asemănăloa- lar 1n primele 5 luni ale anului. 11 firilarl la prelul de cosi Pierderile de a! Vll-lea concurs al echipelor
>a
cate puţin se prcoc* de aceste garoafe denumite Convulvulus Canla- rG Cl( accea r S con st Muie depăşirea consumului de pol fi însă recuperate. Comitetul de artistice de amatori de la oraşe şi PENTRU 24 ORE
n p1ndîtă in Asia mică
lucruri ccl ce de fa a,e sarcina bricus. şi care, sub alte specii, ajunge pînă energie pneumatică. Se cunoaşte de partid trebuie să stabilească asemenea sate; 20,15 Scoală şi viu(a; 20.35 Vremea rămlne călduroasă, dar
s-o facă. iov. loan oman, res­ In tara noastră există insă o zonă în Asia cenlrală şi China. mult timp faptul că datorită Instala­ măsuri care să conducă la continua Pagini orchestrale din operele lui instabilă. Izolat, vor cădea ploi
ponsabilul cultural) ’ f* membrii
snbmedit-?rnuecană bogată in diferite De asemenea, în Banal. Oltenia, ţiilor nftcorespunz.ătoare de aer corn-, Verdi; 21.15 Cinice mîndrurn ta­ sub Jormă dc averse, însoţite de
micşorare a consumului de explozivi,
brigăzii de agitaţie. ol* aceşti to­ specii de arbori, care sini răspinditi Transilvania şi Moldova se găsesc primat se înregistrează mari pierderi lemn de mină şl energie pneumatică, ră — auzi — emisiune de ctnlece descărcări electrice. Temperatura
varăşi erau dornici^ se prezinte « în special in Oltenia şi Banat. Asl- p| ie oaroclerislice zonei submedi* din folclorul nou; 21.30 Pe leme va fi cuprinsă ziua intre 28 şi 34
an d,e qnergie pneumatică, ceea ce pro­ elemente dc bază a'le preţului de cost.
pe scena concursuh cu un text fi lei sînt: slejarul cu frunze pieloaso lcra neenc alpine, printre care Scil- voacă mari neajunsuri echipelor din De asemenea, comiletul de partid internaţionale ; 21,40 Interpreţi dc grade, iar noaptea filtre 1G şl 20
inedit, cil mai bo> alcătuit în-€ (Quercus ccris) care îşi are centrul | bifolia, Viscaria. şi altele Vre al­ muzică uşoară; 24,00 Concert de grade. Vint potrivit cu lntenslll-
a
dc răspîndire în Iugoslavia, dc unde ,subteran si încarcă prelul de cost Irebule să îndrume şl să ajute orga­ nojple. cărl temporare, mal accentuat din
tr-o formă cit ma l*ug<Roare . In - ( cătuiesc tufărişuri în locurile expuse
,
se inlindc spre opus în Italia. iar Dar cu toate că această problemă 1$l nizaţiile de bază să pună in discu­ sectorul vest şl nord-vest.
lenţii, e drept, labile dar cnie.C spre răsărit in munlii Banatului pînă la soare. cerea de mult timp rezolvarea, ea ţia comuniştilor periodic problema
la Huedin şi in continuare pînă la lAgerpres) eterna PENTRU URMĂTOARELE
nu a constituit un punct de plecare preţului de cost. puţind fl astfel des­
3 ZILE
in aclivitatea conducerii exploatării ş| coperite la timp cauzele care deter­ 3 IULIE 1963
Vreme nestabilă, favorabilă ploi­
sectoarchr. In planul MT.O. sînt cu­ mină depăşirea cheltuielilor planifi*
DEVA : Virsta dragostei — ci­ lor locale şl temperatura ln uşoa­
prinse 12 măsuri care urmează să fie cote. nematograful „Patria"; Toată lu­ ră scădere.
înfăptuite 1n acest an Nici una din I. CIOBANU
c u r e ş t e a n
C_a_rrţ_et
„Poarta marelui oraş“ rată surpriză plăcută pentru că­ liniile sînt trenuri. Reglementar,
impiegatul ridică paleta. Locomo­
lători, se creează un birou deser­
vit de Sfatul Popular al Capita­ tiva pufăie încet, roţile se învîrt
Gara de Nord... O lume preci­ descheiate la gît. O dată ce sau lei unde se vor putea obţine in­ greoi, apoi din ce în ce mai re­
pitată, grăbită, preocupată, cc se urcat, toţi sînt nerăbdători ca formaţii din orice domeniu, des­ pede. Drumul e liber.
deplasează in şuvoi continuu trenul să plece mai repede. Ei, pre Bucureşti. TAMARA MARCU
spre peron sau către ieşire, cu­ care pleacă, îşi pot permite să E 6. La această oră pe toate redactor Agerpres
prinsă dc acel freamăt specific fie grăbiţi, nervoşi, nerăbdători.
gărilor, locul întilairilor şi sur­ Cei care răspund şi care trebuie
prizelor. să dea mereu drumul la tren la Florarii oraşului
Gara de Nord : o sută — în ora exactă n-au acest drept. Ce­
lunile de sezon 140 — trenuri o feristul este omul întotdeauna „Oraşul grădină", Bucureştiul alpine, astfel îmbinate în preaj­
leagă de întreaga ţară. reţeaua calm, întotdeauna stăpîn pe sine. se mîndreşte cu numeroase ma cascadelor incit jocul zglobiu
de autobuze şi troleibuze/ de ...De la pupitrul de comandă parcuri, scuaruri, aici a căror fai­ al lînlînilor arteziene completea­
tramvaie şi taxiuri care o în­ impiegatul vede în orice moment mă a trecut de hotarele ţării. ză perfect frumuseţea florilor.
cinge pe dinafară, o leagă de starea tuturor elementelor din In aceste zile de vară, sule de In parcurile şi grădinile oraşu­
toaţe cartierele Bucureştiului. staţie, poziţia macazclor şi a grădinari se străduiesc să asigu­ lui Bucureşti, ca şi în arterele
Aici, pulsul ţării bate regulat, semnalelor, liniile ocqpate şi li­ re oraşului un aspect cit mai atră­ de mare circulaţie, s-au plantat
după programul mersului trenu­ bere, locul unde şe află trenul gător, cit mai potrivit cu sezo- numai anul acesta aproape 17.000
rilor. în mişcare. Instalaţia de centra­ nuţ călduros, ln Cişroigiu, în arbori foioşi şi raşinoşi de talie
Unde pleacă oamenii? Iată o lizare electrodinamicâ efectuează parcurile de pe malurile lacuri­ mare. 61.500 arbuşti în boschete
întrebare care nu e lipsită de operaţiile de manevrare a maca­ lor Herăstrău, Floreasca şi Tei, şi garduri vii, 36.700 trandafiri,
seuis. Cîndva, ţie acest loc se lega zurilor, controlează starea aces­ în Gradina Botanică, parcurile N. plante agăţătoare pe stîlpi, calca­
Aspct (lin laboratorul Sla(iunii experimentale sfulicole Maliuc, unde se fac cercetări hi- ideeiţ de despărţiri ireparabile, tora şi a liniilor, clă semnalele co­ Bălcescu, 23 August şi in alte ne, împrejmuiri etc. Pe parcurs,
drobiolog;e şi fiziologice asupra stulului şi plantelor însoţitoare din Delta Dunării, pfecum şi dq tragedii cotidiene şi de în- respunzătoare şi, în cele din ur­ zeci de grădini, decorul floricol aceste plante sînt mereu com­
asupra ulajului de recoltat stuful (Foto: Agcrpres^ lîmplări spectaculoasa, care con­ mă, verifică propria lor funcţio­ căpătă treptat o linie peisagisti­ pletate de alte flori, care strînse
stituiau surşe inepuizabile de nare. pentru primirea sau expe că modernă: locul complicatelor la un loc, ar forma un „modest"
speculaţii pentru ziarele vremii. dieren unui tren ajung 15 se­ mozaicuri îl iau aşa-zisele „col­ buchet compus din aproape
Şi azi pleacă oamenii. Zilnic cir­
în toate gospodăriile colective ca 25.OQ0 cetăţeni vin, pleacă sau cunde. ţuri naturale” formate din dife­ 10.000.000 fire. Adevărată cale
Da, e simplu, şi totuşi, nu atît
triumfală pentru mult aşteptata
rite plantaţii ornamentale fie în
trec prin gară. Dar sînt oameni pe cit pare. Fiecare tren trebuie culori deschise, pastelate, fie în vară a anului 1963!
Pentru a afla cîteva din pre­
tabee*e de vară pefitru animale care ştiu ce vor. ştiu unde merg lormat, trebuie controlat piesă altele cu accentuat contrast care vederile de viitor în legătură cu
şi pentru ce merg. Şe pleacă în
sa reliefeze cu uşurinţă origina­
cu piesă, trebuie legate vagoane­
concedii, se pleacă „pe teren”, le unele de altele şi trebuie ve­ litatea şi frumuseţea lor. producţia de ornamente naturale
(Urmae din pag. l-a) plu dc preocupare ce se acordă dez­ a scos animalele pe păşune (unde slqu şe pleacă în excursie sau în in­ rificată această legătură. Iar In Parcul Herăstrău, adevărată necesare împodobirii zonelor
voltării scelorulvii zootehnic 51 spo­ lol timpul verii) nu au lăcul dec»! teres de serviciu. Copiii pleacă aceasta nu înseamnă decit o pi­ baza de aer curat şi răcoare în verzi bucureştene, m-am adresat
Asemenea abere bine organizate ririi producliei furajere dc masă un simplu obor, oare nu dă posibi­ şa-şi petreacă vacanţa în diferite cătură din întregul muncii aces­ timpul verii, am întîlnit cîţiva inginerului D. D. Ionescu, şeful
şi folosite, exstă la multe gospodării verde. litatea dc a adăposti animatele in cţ7. colţuri din ţară, vin mame din tei armate dc oameni pusă să meşteri florari care lucrau de zor Serviciului spaţii verzi al Sfatului
din raionul Oăşlic. Gospodăria agri­ Acest lucru dovedeşte că conduce­ dc ploi, furtuni, arşile etc. In felul sale îndepărtate să-şi vadă fe­ asigure cetăţeanuFui care s-a ur­ în peluza centrală din insula Popular al Capitalei.
colă coleclivă iin Geoagiu. spre exem­ rile gospodăriilor agricole colective acesta tabăra nu se consideră bine ciorii, se duc copiii la părinţi, cat în tren cele mai bune condi­ trandafirilor. Munca atentă, stă­ ln curînd — nea spus el —
plu, şi-a orgaiizat 4 tabere d? acest au inlcles importanta organizării ta­ organizata şi ca nu-şi atinge scopul. merş studenţi să dea examene. ţii de călătorie. ruitoare, pasiunea pentru cultura vom trece la îmbunătăţirea pro­
fel. cea din Pricaz 3, iar cca din berelor de vară şi au căutat 6ă fo Sînlem abia la începutul verii. Ani­ Un om de ştiinţă se duce să ţină Sînt în gară restaurante, tone- florilor a unor tehnicieni expe­ ducţiei floricole prin introduce­
Orăşlie 4 (daiă pentru vacile cu loscască pe scară cit mai largă aceas malele vor sta la păşune Încă circa o conferinţă înfr-un sat, altul să te cu dulciuri, tutungerii, rimentaţi contribuie la perma­ rea unor cît mai valoroase şi
lapte şi două pentru tineretul bovin) tă metodă Există insă şi unele gos­ trei luni. Este necesar deci şl studieze la faţa locului un feno­ chioşcuri de ziare, farmacie şi nenta înflorire a acestei frumu­ mai variate plante decorative, pe
ele. podării care mi au acordat imporlan- cele cileva gospodării care nu au men interesant. Oamenii merg la chiar frizerie. Recent a fost re- seţi naturale din cunoscutul parc baza unei selecţii riguroase şi a
In scopuj folosirii cu o eficientă la cuvenită acestei acţiuni, nu au fă­ organizat tabere de vară s-au le-au muncă, merg să-şi îmbogăţească amenajată sala de aşteptare de bucureştean. Nenumărate ghir­ unor culturi dirijate în mod ştiin­
economică cil mai ridicală a păşuni­ cui aproape nimic in direcţia orga­ organizat in mod defectuos (Beriu. cunoştinţele, să sc bucure şi să-şi la clasa a ILa. Mobilier modern, lande de roze în diferite nuanţe, ţific. Se va proceda Ia ameliora­
lor de munte consiliul agricol raio­ nizării taberelor dc vară pentru ani­ Romos, Vaidei) să urmşzc ueinlîr- înfrumuseţez? viîţţa. comod, din material plastic, me­ începînd cu alb strălucitor şi ter- rea continuă a elementelor deco­
nal a indicai gospodăriilor colcclivc male. zial exemplul celorlalte gospodării, şă ★ se prevăzute cu cristale, un tele­ mînînd cu roşu aprins, pergolele rative din parcuri, spre a se
care posedă asemenea păşuni să or­ Pot fi amintite în această privinlă amenajeze adăposturile necesare cu In Gara de Nord ziua începe vizor „Cosmos”, curăţenie exem­ realiza o îmbinare armonioasă a
ganizeze tabere dc vară şi la munte, gospodăriile agricole colective din ţoale accesoriile, folosind in accsl exact la începutul ei, adică la plară. In aceste zile, chiar stîl- de piatră împodobite cu aceleaşi caracteristicilor plantelor cu an­
In spccia.l pentru tinerelul bovin. A- salcie Oră$lioaia de Sus. RomoşeJ sl scop pc scară largă materialei? din ora 0. La această qrĂ trenurile pii de la sala de aşteptare clasa flori, rondourile de iarbă proas­ samblurile arhitecturale şi lucră­
plicind in practică aceste indicaţii. Ocoliş. Deşi unităţile amintite au pă­ surse locale ca: lerpa, p^ie, carlon. sînt, e drept, deştul de rşre. Nu I se îmbracă în oglinzi de cristal, păt tunse şi aranjate sînt cît rile de artă. Locuitorii oraşului
G.A.C. din raionul Orăşlie au organi­ şuni lume, cu producţie ridicată, ele adăposturi care vor (i folositoare şl sînt nici prea aglomerate. în­ iar holul ghişeelor pentru clasa se poate de atractive în acest ano­ Bucureşti vor fi sprijiniţi în ac­
zat pînă acum 11 tabere pe păşunile nu şe folosesc în mod chibzuit. Din in anii următori. In felul acesta se deobşte sînt călători care schim­ I este îmbrăcat în piatră tra­ timp. ţiunea de împodobire a faţadelor
Bouriştea, Delul. Naia, Răchita clc., accaslă cauză animalele lor dau o va pulea ajunge ca In raionul O- bă trenul. Mulţi sînt cu familii, vestim Tot în aceste zile se fini­ In bătrînul şi mereu tînărul blocurilor printr-o variată pro­
unde păşuncază aproape 1000 capele producţie scăzută de lapte, iar tine­ răştic. toate gospodăriile să aibă asi­ cu bagaje numeroase şi cu copii sează lucrările la cabinele telefo­ Cişmigiu, ca şi în Parcul Liber­ ducţie de flori şi materiale aju­
tineret bovin. relul nu se dezvolta» in cele mai gurat ac<jst sistem avansat de lolo- acţoiţqiţt. D^r iată perqppl sa nice ce ş-au construit în acelaşi tăţii am admirat recent o nouă tătoare ca jardiniere, pămînt de
Rezultatele obhnute in raionul O* buuc conditiuni. sire a păşunilor — oale sigură pen­ înviorat. Â sosit un grup gălă­ hol. Se creează noi spaţii pentru realizare a meşterilor florari. îngrăşăminte chimice etc.
răştie pe linia organizării taberelor Sînt de asemena gospodării ca do tru obţinerea unor producţii animalie­ gios de tineri cu rucsacuri, bas­ tutungerii şt vînzarea ziarelor, Este vorba de originale colecţii ADINA CONSTANTINESCU
de vară consliluie un frumos exem­ pildă cea din satul Cioara care deşi re sporite. toane, bidoane, în bluze uşoare, s-au înlocuit uşile şi, o adevă­ miniaturale compuse din plante redactor Agerpres