Page 33 - 1963-07
P. 33
proletari din toate ţările. nwrn-vA »
Primul
succes
De o lună şi ceva, printre mun
citorii secţiei de prelucrare de la
pieparaţia din Petrila poate fi
întîlnit şi inginerul Mihai Tudor. 4856 tone cărbune Al doilea
De cele mai multe ori îl găseşti sfropit la vii
stînd de vorbă cu mecanicii de peste plan
presă Pavel Damianoiu, loan La gospodăria a-
Tonciu şi Constantin Buşoniu. Luna iunie a Sosi rodnică pentru minerii din gricolă colectivă
Le dă sfaturi, îi îndrumă, lc ex Vulcan. Inlenskficînd Întrecerea socialistă şi apli din Buce idea. ra
plică şi învaţă de la ei. ci nd unele măsuri tehnice şi organizatorice care au ionul Alba, a fost
Perseverent şi exigent in înde dus la obţinerea unei productivităţi sporite, lot termin ut zilele tre
plinirea sarcinilor, dar în acelaşi mai multe brigăzi — intre care cele conduse de cute, pc întreaga
timp modest şi cumpătat, nu se minerii Mihai Tucaciuc. Gheorghc Rusu, loan suprafaţă, ţi cel
sfieşte niciodată să ceară ajuto- Nicoară. Andrei Domocoş, loan Stillic şi Ghcor- dc-al doilea stropit
rul colectivului. Pe la începutul ghe Drob — au extras însemnate cantităţi tfe Contra manei la vi
lunii iunie, într-o şedinţă de lu cărbune peste plan. Pe această bază, colectivul ţa de vie.
cru, inginerul Mihai s-a adresat exploatării a depăşit planul lunar de producţie Fruntafi la aceste
oamenilor : cu 1.856 tone cărbune cocsiflcabll y energetic. lucrări sini colrc-
A. HOZU tiviţtii din brigada
— O să-mi fie greu în funcţia coi. Jondent
de şef de sector. N-am practica şi condusă de I. Miciră
experienţa necesară. Cît mă pri
,» .. .. -« -» :î V «•*.
veşte, vă asigur că fac tot ce-mi Spectacole pentru mineri
stă în putinţă pentru ca să obţi
nem rezultate bune. Dar, vă cer
Sîmbătă şi duminică, minerii coregrafice prezenlale de lorma-
La treieratul orzului sprijinul. Văii Jiului au luat parte la spec |ia de dansuri, numeroşii solişli
Oamenii, îndeosebi comuniştii, tacolele prezentate de Ansamblul vocali, corul şi orchestra, care oii
l-au înţeles. La rîndul său ingine prezentai pe scena instalată pe
La G A C. <din Miercurea, ra rul Mihai, fire dîrză şî hotărîtă. lolclonc de clnlecc şi dansuri stadionul sportiv „Jiul", un pro
ionul Sebcf, recoltatul orzului neîmpăcat cu moleşala şi indife al Sfatului popular al Capitalei, gram bogat inspirat din folclorul
de pe cele 47 ha cultivate cu renţa, a avut de înfruntat multe aflat in turneu oficial prin tară. nou al palrieî noastre, intitulat
această plantă se desfăfoară din greutăţi. Niciodată însă nu s-a Cu acest prilej, minerii şi fa „Pc-un picior de plai".
plin. Pe parcele delimitate în lăsat copleşit de ele. Cînd îi era miliile lor au aplaudat îndelung S. PASCU
funcţie de stadiul de coacere mai greu se gindea la cuvîntnl jocurile populare şi prelucrările corespoodent
al plantelor, lucrează 4 com dat în faţa colectivului şi asta îi
bine. da puteri.
Pe unele terenuri, in supra Secţii noi ale Zi de odihnă colectivă
faţă de 7 ha, unde recoltatul Zilele s-au scurs una după cooperaţiei
nu s-a pulul executa cu com alta, timp în care inginerul Mihai de consum Din iniţiativa condu o zi minunată Cinlc-
binele. colcctivijtii. mobilizaţi Tudor s-a pus la punct cu cu cerii Atelierelor cen cu) şi jocul n-au con
de către consiliul de conducere noaşterea utilajelor şi agregate In salcie raio trale Crişcior si a co tenit pină scara. Orga
aj G.A.C. ji organizaţia de lor. Cînd din calendar se rupea nului Ilaţeg au mitetului sindicalului, nizarea zilelor de odih
partid, au executat această lu ultima filă a lunii iunie pe grafi luat fiinţă, prin recent s-a organizat nă colective, a excur
crare manual. cul de producţie era înscrisă o grija U.R.CC., 14 pentru salariaţii aces siilor In locuri pito
A fa cum ne informează Iov. realizare de seamă în care se noi secţii de pres
loan Ludoţan. viceprcfedinlcle vedea şi primul său succes : pla tări servicii pentru tei unităţi o zi de odih reşti. constituie o preo
cupare a comitetului
nă colectivă In mijlo
gospodăriei colective, recolta nul la brichete era depăşit cu populaţie: ateliere cul nalurii. in rezer sindicalului de la Ate
tul orzului de pc această su 2.447 tone... de cojocărie. ciz vatia naturală de la lierele centrale Criş
prafaţă a fost terminat în nu De asemenea, brichetele au mărie, croitorie „Valea lungă". Această cior. In cursul acestei
mai cîteva zile. iar de la 8 iu avut calitatea îmbunătăţită cu 4 pentru bărbaţi ţi luni, se vor mai orga
acţiune s-a bucurat de
lie s-a trecut la treieratul hii. la sută faţă de prevederile frizerii aprecierea muncitorilor niza două excursii.
Funcţionind cu randament ma
xim. batoza repartizată gospo S T A S.-ului. Ba mai mult, în NI CU SBUCHEA care împreună cu fa O. ZATOSCHIL
dăriei treieră ritmic mari cân luna iunie toate schimburile şi-au corespondenl miliile lor au pelrecut corespondenl
ţi tufi de orz, ceea ce constituie depăşit angajamentele luate în
n garanţie că treieriful orzului întrecerea socialistă. Schimbul
de pc cele 7 ha va fi terminat condus de maistrul losif Maior, Produse turnate de bună calitate
pină ce! tirziu la 12 iulie. de exemplu, a dat peste angaja La turnătoria nr. I a Uzinei „Victoria" din Călan s-a acordai
Pe snprafcfcle eliberate, me
canizatorii execută acum arături ment 819 tone brichete. Aseme anul atesta o atenţie deosebită realizării ritmice a planului la lo|i in
de vară în vederea însăminţării nea succese au obţinut şi schim dicii. Sub îndrumarea organizaţiei dc partid s-au luat măsuri pentru
De fie uncie parcele, orzul gos pndnriei agricole colective din Crisfur a foit rcoltut manual. Buni gos porumbului furajer. burile conduse de Petru Popa şi buna întreţinere a utilajelor şi sculelor, respectarea procesului tehno
podari, colectiviftii de aici s-an preocupat din vreme de stringerea ji transportarea lui la arie, ceea ce le-ct ooooooooeooooocx oooocooookakx» ooooooortOooooec Ilie Molnar. logic, folosirea deplină a timpului de lucru.
permis ca în urmă cu cîteva zile să înceapă de 2or treieriţul. Ca urmare, planul de producţie pe primul semestru al anului
IN FOTOGRAFIE: aspect din timpul muncii la aria de treier. Succesul obţinut în luna iunie a losl realizai in proporţie de 108 la sută. De asemenea, in aceeaşi
perioadă s-a înregistrat un rebut dc 8.49 la sută, laţă dc 9 la sută
Ce se mai aşteaptă? a bucurat pe fiecare om, dar mai cil este admis.
mult parcă pe inginerul Mihai
O contribuţie de scamă la înregistrarea acestor succese au
Printr-o muncă bine organizată si
Recomandările Secfiei de cereale şi plante tehnice printr-o largă participare a colecti Tudor... adus-o echipele conduse de Adoll Sfenpel, loan Helcu, Sabin Dan.
V. TÂTARUŞ
Gheorghc Joldescu ji alţii.
viştilor la lucru, la G.A C. din Apol- (după n corespondenţă primită corespondent
a Consiliului Superior al Agriculturii cu privire dul de Jos, raionul Sebeş, recoltatul de la Iov. C. BÂDUŢA)
orzului de pe code 40 ha a fost termi
la semănatul culturilor duble urmă.
nat cu mai bine de o săptăinină fn
Recoltatul culturilor de cereaJc toare cu cele din acest an, s-au ob- tul porumbului pentru siloz se reco Recoltat manual, orzu-l a (ost aşe
păJoase şi a furajelor cultivate se linut la hectar recolte de 20000-- mandă 6ă se execute în rinduri oi zat tn olăi, urmînd ca de aici să fie
desfăşoară din plin In regiunile di/n 30000 kg masă de porumb siloz pe maşina 2-SPC-2 sau cu cea de păioa- transportat la orie. Accşt lucru insă
sudul şi vestul tării, iar In zilele ur terenuri . neuigalc. şi de 40.000— se, cu tuburile reglate penlru distan- nu 6-a făcut. Nu s-a trecut nici Io
mătoare va începe şi Sn celelalte 50 000 kg pc ceîc irigate. Prin semă- ta dc 60—80 cm, folosi,ndu-se 25—30
efectuarea arăturilor de vară pc
regiuni. .natul secarei in terenurile de pc kg de sămlnţă la ha. Cînd se seamă suprafaţa eliberată. Argumentele
Precipilaţiilc căzute in luna Iunie oare s-au recoltat oulturiJe furajere nă tn amestec cu floarea-soarelui slut aduse de tovarăşii din conducerea
şi începutul lunii iuOic in aproape anuale sau cerealele păioasc s-a reu suficiente 12—14 kg/ha sămînlă de gospodăriei nu sini pe măsură să
loate regiunile impun luarea de mă şit să se asigure masa verde pentru porumb şi 8—10 kg/ha de floarea- justifice starea de (apt.
suri pentru grăbirea recoltatului fără păşunalu) animalelor tn loamnă şi soarelui La secară se folosesc canti Se pune pe drept cuvinl întreba-
pierderi. Intr-un Lirnp cit mai scurt. primăvară tăţile de sămînlă obişnuita de rea : Cc se mai aşteaptă ? Doar este
In acelaşi timp sînt creole condilii Reuşita acestor culturi depinde în 160—180 kg. in funcţie de oa-litatea Ştiut că arăturile de vară trebuie
favorabi-le pentru executarea arături mare măsură de agrotehnica aplicată. seminţei şi condiţiile pedoclimatice. executate concomitent cu recoltatul
lor de vară pe suprafeţe cît mai mari. In acest scop, se recomandă ca pre După semănat se recomandă tăvâ- sau la cel mult două zile după termi
O parte din terenurile arale se re gătirea terenului in vedrea insămîn- luqîrea. urmată de o grăpa-re uşoară, narea recoltatului. Ignorînd parcă
comandă să fie semănate imediat ni tănlor de culturi duble să se facă lucrări care se pot executa simultan, acest lucru important, conducerea
plante furajere V porumb pentru prin arăluri superficiale, la adinci- lolosind agregate de semănătoare, gospodăriei si inginerul agronom nu
siloz, iarbă de Sudan, floarea soare mea dc 16—18 cm şi imediat grăpate. tăvălug şi grapă lantată 6au de mă au luat Insă pînă în prezent nici o
lui în amesteo cu porumb penlru Terenurile lipsite de buruieni, unde răcini. măsură.
siloz sau masă verde şi secară penlru s-a reuşit ca recoltatul păioaselor să Porumbul semănat pentru sQoz sau Aşa stînd lucrurile se impune ca
conveier timpuriu. amestecurile de porumb cu floarea-
se facă dt mai de jos si numai dacă de îndată 6ă 6e treacă la efectuarea
Cercetările staţiunilor experimen- soarelui urmează să fie întreţinute arăturilor de vară şî paralel cu
există umiditate abundentă, se pol
I laie şî rezultatele obţinute de unită- pînă la recoltat prin aplicarea a cel aceasta, să se transporte orzul la
pregăti pentru semănatul celei de a
lilc agricole socialiste au demonstrat doua culturi chiar printr-o discuire puţin două praşile. arie. Pe întreaga suprafaţă arată să
că tn condiţii climaterice asemănă la o adincime de 12—14 cm Semăna- Folosind dîn plin oondîliide priel se lnsămlnleze porumb furajer pentru
a asigura astfel oantităti sporite de
nice din acest an, consiliile agricole furaje, necesare animalelor gospodă
şi conducerile unităţilor agricole treriei agricole colective.
De acest lucru să se ocupe cn toată
Nu-i de ajuns să se ia măsuri, buie sfi la măsuri operative pentru răspunderea, alît consiliul de condu
semănatul de culturi duble pe supra
cere al gospodăriei colective, cît si
feţe cit mai mari, fnlr-un timp cit mai
ele trebuie şi aplicate scurt, contribuind In bună măsură la comitetul executiv al sfatului popu
lar comunal oare răspund direct de
Comitetul executiv al Statului oraşului Călan se recoltaseră doar sporiresa producţiei de furaje pentru buna desfăşurare a tuturor lucrărilor Printre evidenţiaţii de la E.M. Băniţa îi întîlnim ţi pe. excavaloristul Ilie Pricop ţi ajutorul său Niculac
popular al oraşului Călan a manifes 5 ha cu orz. Tot In aceeaşi zi 6-a în hrana animalelor. agricole din campania de vară. Slaicu
tat preocupare penlru pregătirea ceput seceratul orzului cu combina IN FOTOGRAFIE: Aspect de la încărcarea mecanică în carieră. Foto : N. MOLDOVAN
oaxnpaniei de recoltare a păioaselor. şl la G.A C. din Batiz. Tn alte G.A.C.
tocă tn luna mai ta Călan s-a tinut cum sînt cele din Sincral si Strei,
o sesiune a sfatului popular în care unde recoltatul orzului se face ma
s-a discutai ce trebuie făcut pentru nual, lucrările nu începuseră Tova
reuşita campaniei agricole de vară. răşii din comitetul executiv oa şi cei n atenţia comuniştilor - principalele probleme ale şantierului
Cu acest prilej, în urma discuţiilor din consiliile de conducere ale
purtate, a fost întocmit şi aprobat GA.C respective susţin că nu es-te
un plan de măsuri în eaje 6-au sta Încă vremea recoltatului, că bobul nu Şantierul nr. 4 al T.R CH. din Cu- rul Vaida Laurean. lieraru! belonisl ganizaţia de bază să-şi exercite drep Folosirea cu pricepere a activului surilor organizatorice luate dc or
bilit obiective concrete. In plan au este încă copl. Trebuie să le amintim gir trebuie să predea pînă la sfirşi- Lazăr Rădulescu şi alţii. tul de control asupra conducem teh- fără de partid format din muncitori, ganizaţia de bază din oadrul şantie
fost prevăzute pînă şi cele mai mici acestor tovarăşi că tn apropiere de tul anului 270 apartamente. In afară O dată cu repartizarea mai judi nico-administrative, să Intervină maiştri, ingineri ou o bună calificare rului, s-au obţinui o serie dc rezul
amănunte ca : numirea delegaţilor lanurile lor se află o întindere mare de apartamentele amintite şantierul cioasă a forleloi organizaţiei noastre prompl dind un ajulor eficace în re profesională, cu autoritate pe şan tata bune. In primele 6 luni am
de batoze şi de convoaie, amplasarea de orv. al G.A.S. Călan cultivat tn are de executat o serie de luorări de bază. membiiloi şi canddatilor de zolvarea unor probleme de care de tier o adus o contribuţie importantă reuşii să predăm 112 apartamente.
ariilor, instruirea pompierilor etc, aceeaşi perioadă şî în aoeleaşi con Industriale şi edilitare Pentru Îndepli partid li s-au inoredinta! sarcini con pinde buna activitate a şantierului la desfăşurarea activităţii de produc Ou loate acestea în activitatea or-
Penlru oa lucrările de recoltare să diţii. Recoltarea acestuia s-a început nirea lor. In şedinţa dc dezbatere a crete legale de activitatea zilnică In adunarea generală lărgită din luna ţie. De piJdă, in primeJe luni ale anu qanizotici de partid de pe şantierul
înceapă la timpul optim s-a luat le- însă Pină In ziua de 8 iulie, la cifrelor de plan pe anul 1963 majo desfăşurată pe şantier. Asllei zidaru martie, organizaţia noastră de bază a lui se lucra mai greu la tencuîeJita nostru s-au manifestat şi unele dclî-
qălura cu SMT. Orăşlie ca să tri G AS. din Călan recolta de orz de ritatea muncitorilor şi-au luat anga lui Dumitru Bîldea i s-a încredinţai analizat calitatea lucrărilor efectuate exterioare. Biroul organizaţiei de bază rienţe. In mică măsură s-a ocupat
mită la Călan 5 combine. Membrii pe 100 ha era strînsă deja. jamente mobilizatoare. Dîndu-şi sea sarcina de a urmări ziln;' modul cum pe şantier. Acesl lucru era impus de consulttnd tovarăşii din activul fără biroul organizaţiei de bază de orga
comitatului executiv au tost reparti In G.A.C. de pe raza oraşului Că ma de posibilităţile ce le au, con se desfăşoară lucrările incîl ele să faptul că o serie de echipe de zidari de partid a stabilii o serie de mă nizarea unei agitalii vizuale vii, mo
zaţi să răspundă de buna desfăşurare lan n-a început nici recoltatul griu structorii s-au angajat să scurteze bilizatoare. Nu s-au luat măsuri pen
a lucrărilor tn gospodăriile agricole lui. Se spune că nu este Încă îndea durata de execuţie a blocurilor la tru întocmirea unor panouri privind
colective. In plus salariaţii stalului juns de copl. Există însă mari 6upra- 4—5 luni. Pentru indeplinirea acestui •vfr angajamentele unor constructori de
popular se deplasează In fiecare zi fele unde griul poate fi recoltat. Se Important angajament ei au pornit X4 VK KK& KE o da lucrări de bună calitate, do a
pe teren pentru a sprijini lucrările impune deci ca tovarăşii din Comite iniţiativa „Fiecare bloc construit mai fi leducc termenul de execuţie etc.
din campanie. tul executiv al Sfatului popular oră repede, mai bine 1“ oare a fost însu uuivi 'yffiâihaijgsfl B&aj}' ^t» Tn această perioadă biroul organi
Din cita se vede, Comitatul execu şenesc Călan, consiliile de conducere şită si de celelalte şantiere din re
tiv al Sfatului popular Călan a stabi ale G A.C., să la măsuri urgente pen giunea noastră. zatei de bază nu s-a ocupai in sufi
lii din limp măsuri pentru bunul mers lru a se trece ou toate forţele la re se încadreze în graficul de exerulie ca cele conduse de Wolf Mihai şi suri. printre care aprovizionarea rit cientă măsură de completarea catete
a! lucrărilor din campania de vară coltarea griului. Pentru aceasta, in Comuniştii din organizaţia noastră şi să fie de bună calitate. Dc aseme Kastenlu/ber Samoilă dădeau uneori mică a locurilor de muncă cn mortar lor de sarcini şi de urmărirea îndepli
A lua insă numai măsuri, nu este su afara celor 5 combine de care dispun de partid au analizat posibilităţile nea oi se ocupă de calificarea tn me lucrări de mîntuială. La sîîrşilul pri şî trecerea la munca tn două schim nirii tuluror sarcinilor încredinţate
ficient m»parînd măsurile lualc cu gospodăriile colective, recoltatul să existente pe şantier şi au ajuns la seria de zidari a şase tineri reparti mului trimestru de activitate organi buri. Ca urmare s-a ajuns să se îm comuniştilor Din cauză că nu toate
zaţia dc bază a analizat modul cum
bunătăţească situaţia şi tcncuiclule la sarcinile încredinţate nu fost înde.
se facă si manual mai ales la Sincrai. concluzia că sînt condiţii penlru tra zaţi in briqada ce o conduce.
'•«•/-iillalele din G.A.C se constată că ducerea tn viată a anqajamenteJo' s-ai îndeplinit sarcinile de plan pe blocurile cu 32 apartamente să se plinite. întirzierile n-au putut (i
Valea Singeorgiului şi Săcel. In felul Inlrticît lucrările la blocurile Bl/2
p!p n-au avut pină tn prezent prea luate de reducerea termenelor de exe $1 Bt/3 erau tnlSrzîate fată de grafi această perioadă. Analiza era deter eleclucze tn două săptămîni. conform recuperate total, iar faţă dc planul
acesta, măsurile stabilite în sesiunea
mare eficacitate. Pină In ziua de 8 Sfatului popular al oraşului Călan cuţie o blocurilor cele de execuţie din cauza timpului minată de faptul că sarcinile de plan graficelor de execuţie. fizic, pc primul semestru al anului,
iulie, în cele 6 G.A.C de pe raza vor prinde viaţă. încă de la începutul anului biroul nefavorabil şi a lipsei unor materiale n-au fost îndeplinite şi era necesară Hn 6prijin preţios la desfăşurarea am rămas tn urmă cu 16 apartamente.
organizaţiei de bază a îndrumat con electricianul Ursu Petru n fost so urgentarea unor lucrări rămase tn In bune condiţiuni a activităţii din
ducerea sanitarului să repartizeze pe licitat să urgenteze lucrările la insta urmă In urma discuţiilor purtate de cadrul şantierului şi l-au adus şi agi Tn viitor biroul organizaţiei de
membrii si candidaţii de partid la laţiile electrice şi să mobilizeze şi pe comunişti s-a stabilit un plan de mă tatorii. Periodic aceştia au fost instru bază, excrcilind cu mai multă com
Primele cantităti de cereale locurile cheie ale producţiei. In pre cei lai ti muncitori la un ritm de mun guri ce prevedea printre altele crea iţi prezenlindu-li-se o scrie de expu petenţă ilraptu) de control, dcslăşu-
*
zent comunişti cu o bună experienţă rea de apartamente etalon, exigentă neri pe probleme economice privind rind o temeinică muncă politică In
predate la bază tn muncă, cu o calificare ridicată ca că intens, tn vedeiea recuperării in- în aprovizionarea şi la recepţionazea creşterea productivităţii muncii, îm
tîrzierii In generai tuturor membrîloi
Dumitru Rildea, Ştefan Arday, Petru şl candidaţilor de partid 11 s-au în materialelor, predarea luorârilor de bunătăţirea lucrărilor şi reducerea rindurllc muncitorilor, este holărît
Lucrătorii din cadrul bazei de re fie predate primele eantltăfl de orz Ursu, Ion Ursu. Teodor Barbu. Dumt- la o echipă la alta pe bază de pro preţului de cost. Agitatori ea Petru să înlăture deficientele care şi-au fă
cepţie din Miercurea, raionul Sebeş, Printre gospodăriile colective care au tru Rolaru sînt şefi de brigăzi De credinţat sarcini concrete la locurile ces verbal, extinderea muncii în Ursu, Andrei Kastenhuber, Laurean cut loc, contribuind din plin la Îm
s au pregătit din timp pentru prelua predat pină acum orzul contractat, se asemenea unii membri şi candidaţi de lor de muncă. două şl chiar treî schimburi, organi Vaida, muncitori cu o bună calificare, bunătăţirea activităţii şantierului.
rea cerealeloi contractate partid avînd o calificare ridicată au Periodic în adunările generale zarea de cursuri serale pentru ridi au fost în primede rîndurî mobili-
Incepînd cu dala de 2 îulle a.c.. numără cele din Miercurea şi Spring. aceştia arată modul cum şi-au dus carea calificării muncitorilor. Prin zlnd şi pe ceilalţi constructori Ia li GH. SURPEŢEANU
Jună cum ne informează tov. Moisc care au primit chitarele nr. 1 şl fost repartizaţi să execute lucrări la îndeplinire 6arcinile încredinţate. traducerea In fapt a măsurilor res chidarea rârnînerii în urmă, Ia în
Stănese, şeful bazei, au început să nr. 2. pretenţioase. Printre aceştia se nu Cuprinderea mai buna a activităţii pective, situaţia c-a îmbunătăţit sim făptuirea sarcinilor de plan. secretarul organizaţiei de bază
a şantierului T.R.C.H. nr. 4
mără instalatorul Ion Solomon, sudo santiarului a dai posibilitatea ca or ţitor. Ca urmare a muncii politice, a mă /lin fimf»