Page 34 - 1963-07
P. 34
Pag. 2 Nr. 2635
ÎNTR-UN SAT MOŢESC
V.Vi • I wAmmwAW
Cu citvn timp in urmă secretarul sionenză este aşezarea deosebit de — Să construim şcoala cil mai nătoare comunei Bucurcşci. Existau
Sfaluhti popular comunal din Bucu pitorească a comunei. Casele sint repede din contribuţie voluntară şi nişte drumeaguri înguste pe care
re şei, Viorcl Demian, a fost chcnutl răsfirate dc-a lungiri unei văi stră prin muncă patriotică. Toţi cetăţe abia puteau circula căruţele. Cetă
la raion. juite de versanţii dealurilor Stârci nii. chiar şi cei din satele aparţi ţenii au venit cu propunerea să
— Trebuie să foci o informare şi Vrsoiu. Frumuseţea naturală este nătoare nu aprobat cu căldură pro construiască drumuri largi. Depu
despre realizările obţinute in comu întregită dc noile construcţii reali punerea. Iar in toamna anului tre taţii Petru Dcmuin. Victoria David.
nă — i s-a spus. Nu irita de ineto- zate în anii regimului democral- cut s-au începui lucrările pregăti V tor al Demian. Ioan Faur şi alţii
dcla folosite de către sfatul popular popular. Cind vezi Lot ce s-a înfăp toare. Au fost procurate materialele au antrenat mii dc cetăţeni la con
pentru atragerea oamenilor la diferi tuit aici, cind auzi atîtea cuvinte şi s-a început turnarea fundaţiei struirea drumurilor respective. Aşa
te acţiuni. despre viaţa nouă a locuitorilor este fn primăvară munca a fost orga au fost amenajaţi 9 hm dc drum.
Vioiel De mi cm a muncit o noapte imposibil să nu le gîndeşti la fa nizată mai bine. Lucrările nu fost uimind ca al(i 3 hm. să fie gata
întreagă la informare. Avea multe ini cum o duceau in trecut moţii repartizate pe circumscripţii elec în acest un.
lucruri de spus. Apoi s-a prezen din aceste locuri torale. Fiecare deputat ştia precis Ca să vorbeşti despre toate rea
tat din nou la raion. Acum cu oricare dintre cetăţenii cc are dc făcut Au muncit mult lizările din comuna Bucurcşci. este
— Mai este nevoie de anumite din Buc urc şei a-i discuta, iţi vor cetăţenii din circumscripţiile r aide totuşi greu. Amintim numai că la
completări. Informarea va fi ascul beşte cu mândrie despre viaţa nouă sînt deputaţi Sabin Circa, Nicolac centrul de comună s-a mai construit
tată de midii oameni. Pieşedinlele sfatului popular comu Oprean, Petru Neaga. Ioan Tiu. un dispensar medical, la Sosuri o
Secretarul Sfatului popular duh nal. Ioan Lnslău, aminteşte mai iu Ioan Ormindcan. In prezent, lucră şcoală de 4 ani. iar salul a (ost
rile la noua şcoală sint avansate,
Bucurcşci nu fusese chemat întâm tii de şcoala nouă construită în construcţia fiind ridicată bl roşu. electrificat, la Rovina se va da în
plător fa raion. Aici. în decursul centrul comunei, Cetăţenii au prestat peste 28 000 orc curbul in folosinţă localul unui nou
anilor au fost cb(inntc o sene dc — Pînă la deschiderea anului şco muncă patriotică. Ar fi nedrept cămin cult urni şi multe altele. Toate
realizări cu care pe drept cuvinl lar. localul va fi gata. însă dacă nu am aminti şi dc alte acestea nu fost făcute prin munca
cetăţenii din Bncureşci se pol Giaba bncureşcenilor este înteme înfăptuiri ale locuitorilor din Bucu- harnicilor cetăţeni care doresc ca
Pe malul pinului „LuncoiuT minări. iată. In comună a luat fiinţă şcoa localitatea lor să devină pe zi cc
rcşci. înainte dc anul J0G0 maşi
s-au înălţat blocuri moderne, Pentru a afla şi mai multe amă lă dc 8 ani iar cele două săli dc nile nu puteau circula în satele trece tot mai frumoasă.
zvelte. In ele înmiesc acum
ACTIVITĂŢI D£ VACANTA oameni ui muncii din oraşul nunte, am făcut dc cinând o vizită clasă existente nu mai sînt în mă Curechi, Rovina fi Şcsuri aparţi V. ALBU
sură să satisfacă cerinţele. Con
lirad. Foto : 1 TEREK în acest sal molesc. aflat, in ime strucţia noii şcoli cu patru săli tic •* I ■ •■■■■■
diata apropiere a comunei Crij-
cior din raional Brad. La Hacu- clasă, laborator, bibliotecă ctc.. a J
7/Oele de Vttcaliţă sc ‘desfăşoară fiecnre lună la şcOalh un număr su
plăcut fi instructiv. O parte dintre ficient dc învăţători şi profesori. Construiesc un nou reşci na este greu să ajungi. Auto fost /întărită cit ocazia unei intri- *, A <fr E N Eft A
buzul te lasă chiar în faţa maga niri dintre deputaţi şi alegători.
copii sc află în tabac, la mante sau Zilnic, pe şcoală, face de serviciu un local de scoală
In marc, alţii sini in excursii, sirii- cadru didactic, celelalte fiind cuprin zinului sătesc construit în anii din Propunerea a făcut-o Ioan Ormin- *■ Dacă (ii la mine — cinematograful
bat cârtiri de mante ca rucsacurile se in diverse activităţi: întreţinerea Cetăţenii din salul Tîrnava, urmă. Primul lucru caic le impie- dean. *« nZadio „Minerul*; TEIVŞ: Lanterna cu
in spate sau drumurile patriei cu lotului didactic, repararea şi comple comuna Brănişca, raionul Ilia, w%vw.%v.\w.v.v.w.\v.v. amintiri — cinematograful „V.
44
autobuze elegante fi confortabile. tarea materialelor didactice, verifica au hotărît să construiască un 12 IULIE 1063 Roaită ; ZLATNA: Urme tăcute
Ptposind la obiectivele stabilite ■ ///- rea bibliotecii. pavoazarea claselor şi. nou local pentru şcoala elemen Programul 1: 5.07 Clntece , 5.30 — cinematograful ..Muncitorui* ;
brici, uzine, muzee, casc memoriale, in mod deosebit, pentru tabăra la tară de 4 ani din satul lor. Con Odihnă plăcută Cftece si jocuri populare; 0,07 ILIA : Miracolul, lupilor — cinema
lacuri glaciale ele ci fac cunnyin curte. strucţia nori şcoli se face prin Mici piese de estradă ,* 6,45 Mu tograful ,.Gh. Doja" ; APOLDUL
ia cu cele nun noi realizări ale po — Legal de tabăra dc curte, aţi contribuţia voluntară şi munca De curiiuf, persona naşe Anlohi a îmbinat rele Ecalcrina Nichi. zică interpretată de fanfară; 7,10 DE SUS : Balada husarilor — cine-
1
porului nostru, cu peisajul plin de putea să ne spuneţi cheva cuvinte ? patriotică a cetăţenilor din sat. lului de locomotivă dc in mod armonios culo Letiţia Păcurar şi lulia- Muzică orchestrală din operele; malografjil „23 August ".
frumuşele al pair iii Fiecare obiectiv — Da! Priviţi maî in/ii acest Pînă acum s-au confecţionat la depoul CT.R. Pe rile, croind fiecărei în na Vinţi se îngrijesc 8.06 Muzică uşoară; 9.32 Melodii
vizitat întregeşte orizontul de cu plan ; e destul dc umplu. Pentru fie circa 50 000 buc. cărămizi şi căperi o atmosferă plă îndeaproape dc menţi populare; 10,28 Muzică de estra
noştinţe al elexnlor. consolidează pe care lună am stabilit cile im di s-au transportat la locul con troşani i-a fost oferită cută, odihnitoare. nerea unei curăţenii dă; 11,05 Interpret» romlni de Buletin
cele acumuale de-a lungul anilor de rector de tabără şi doi instructori strucţiei aproape 50 m c. dc pia o surpriză plăcută Din Aici. pe mecanicii şi exemplare şi de păstra muzică vocală şi instrumentală ;
studii, întăreşte sentimentul mândriei dc pionieri. Pe buza planului şi cu tră pentru fundaţie. S-au evi iniţiativa organizaţiei lochişlîi întorşi din rea liniştii, oîerindu-le 12.30 Muzică uşoară rominească; meteorobqie
fală de realizările socialismului, dez ajutorul celorlalte cadre didactice, denţiat prin contribuţia adusă de partid, a comitetu cursă ii aşteaptă ca astiel mecanicilor şi 15,00 Muzică uşoară interpretată PENTRU 24 ORE
voltă la elevi dragostea şi ataşamen ci vor organiza toate activii ăl ile de deputaţii comunali Petru Ursa lui sindicalului şi a mere curate, cu cile fochişlilor care aşleap- de Livra Brătnlescu şi Gheorghe
tul fa(ă de partidul clasei munci vacanfă. lui Gaşpăr, Ioan Ungur, Matei conducerii depoului, un singur pal, o baie. lă plecarea fntr-o nouă Răpeau ; 15.45 Ciuli orchestra de Vreme nestabilă cu cerul mai
toare. Răsfoiesc planul taberei fncepînd Miron şi cetăţenii Ioan Popa, dormitoarele şi clădi sală de mese, o biblio muzică populară a Filarmonicii noros ziua. Local vor mai cădea
O mare parte dintre elevi îţi pe cu deschiderea, care a avut Inc rn Iîarion Ursa, Laurenţiu Popa şi rea administraţiei au tecă cu peste 3.000 dc cursă, o odihnă plă de stal din Cluj; 16.15 Vorbeşte ploi sub formă de averse. Vfnt
trec vacanfa în taberele de r.mic, or 2 iulie, fiecare acţiune este detailat alţii. (ost roamenajale. In volume ji... liniştea ne cută. Moscova!; 18,00 Solişti şi or potrivit cu intensificări din sec
ganizate la fiecare şcoală Aici. pro consemnată; pe zile şi responsabili SABIN IANAŞ executarea zugrăveli» cesară unei odihne re N. TR Al AN chestre de muzică uşoară care torul vest şi nord-vest. Tempera
tura staţionară. Ziua înlre 22 si
fesori fi învăţători, instructori do tăţi. Sint cuprinse aici o excursie dc coicspondcnl interioare, zugravul Tă- confortante. Lucrătoa corespondent ne-au vizilat tarti ; 18,30 Lecţia de
pionier!, iniţiază activităţi dintre cele două zile in Valea Jiului, drumeţii limba engleză; 18,40 Muzică popu 27 grade, iar noaplea intre 10 şi
mai variate: jocuri distractive, ex la Miercurea, pe Valea Dobircci şi lară rusă; 19.30 Jocuri populare; 15 grade.
cursii. focuri de tabăra, culegerea do in alte părţi. învăţarea de jocuri 19.45 Muzica de estradă; 20,40 PENTRU URMĂTOARELE
plante medicinale ele. distractive şi chitece pioniereşti, vi De la subredactia noastră voluntară din Simeria Concert din muzica popoarelor; TREI ZILE
. Pe întreg cuprinsul patriei pio zionarea in colectiv a unor filme, or
nierii şi şcolaiii trăiesc zile minu ganizarea unor jocuri dc orientare, 22.25 Muzică de dans. Vremea rămîno nestabilă, favo
nate de vacanţă. şezători, concursuri gen „Cine ştie Realizări de sea^ă succese, un aport deosebit şi l-au rijore" la revizie periodică şi repa- Rad'ojurnale şi buletine de ştiri: rabilă ploilor locale şi tempera
•k cîştigă", concursuri sportive, prezen în întrecerea ceferiştilor adus impiegaţii do mişcare bloclhşti ralii de la Cluj, Craiova, Tirgu-Jiu. 5.00; 6,00; 7.00; 11.00; 13,00; tura în uşoară creştere.
Ne aflăm (a Şcoala de 8 ani din tarea unor cărţi, slrtngcrca plantelor Ioan Pleşa. Oclavian Uaîca, Ioan Mnr- Timişoara şi Caransebeş. Durata de 17,00; 2/00; 22,00; 23,50-23,55.
comuna Apoldul de Sus. raionul medicinale, colcclaiea dc fier vechi încheierea primului semeslru al ta, (arol Codrcanu şi al|îi. exploatare a vagoanelor respective a
Sebeş. Solicităm directorului şcolii. clc. anului a prilejuit clipe ele adincă bu Intreţrnînd mai bine fost astfel prelungită între două re
tov. han /văaâseu, un scurt inter — Ne străduim să asigurăm ca curie pcnlru colcclivele rlo muncă vizii periodice cu cîtc două-lrei luni @inema Trustul regional
viu. Directorul, amabil, ne răspunde piilor o vacantă instructivă şi recrea ale unităţilor apar|inînd complexului aparatele de zile In telul acesta s-a tăcut eco
cu plăcere întrebărilor puse tivă — interveni directorul, apoi con C.FR Simeria. Sarcinile de plan afo- Buna întreţinere a aparatelor de nomie de 218880 ore la transport. 12 IULIE 1963 de construcţii
Cele mai bune rezultate ou fost ob
— Cum ani organizat vacanta ? tinuă: Jn afara celor carc-şi vor renle aceslei perioade au (osl îndepli semnalizare, centralizare, tclegiafire. ţinute de turele conduse de Gheor- DEVA : Cercomuşki — cinema- •
Cred că mai bine ca in alţi ani. Dar, petrece vacanfa aici in tabăra de nite în mod exemplar. telefonice şi radio, a permis munci lograful „Patria ‘ ; Diacul şi cele Hunedcfara-Dflva
glie Şlcfanovicî, Vasile Gavrilîu, Ma
poftiţi, vă puteţi edifica uşor. Şi curte, o parte dintre capiii colecti torilor şi tehnicienilor secliei do cen rin Gagiu şi echipa de reparaţii con 10 porunci — cinematograful „Fi-
directorul ne întinse cric două pla viştilor noştri vor merge în tabe Aportul impieg pfilor tralizare şi telecomandă nr. 4 Si- dusă de comunistul llie Turdăşan. limon Sirhu": La ordinele dvs. —
nuri de muncă întocmite în acest rele regionale dc la Valea Dosului. de mişcare meria să reducă numărul deranjamen Grădina de vată; HUNEDOARA: recrutează candidaţi pentru
sens, adăugind: am întocmit încă Lunca Florii şi Petros, iar alţii vor telor cu circa 15 la sulă In primul Rocco şi (rafii săi — seria ŞCOALA TEHNICA DE
înainte de încheierea anului şcolar merge la marc şt la Herculanc. Deşi timpul nefavorabil din prime semeslru. fată de aceeaşi perioadă La Disirieful L. 1 I şi II — cinematograful „Victoria "; MAIŞTRI DIN DEVA în
1
aceste planuri. Unul priveşte activi k le luni ale anului a creat multe greu a anului Irecut. Ei au redus si pre La districtul de întreţinere a căii Rocco şi fraţii săi — scria cialităţilc :
tatea cadrelor didactice iar celălalt La munte sau la mare. in ta tăţi fn activitatea colectivului 5>latiei ţul dc cost la lucrările efectuate cu ferate L.l Simeria. indicii dc plan pe / şi II — Grădina de vară; — Construcţii civile
a şcolarilor. Planurile sini strîns le berele de curte, pionierii şi şcolarii Simeria-călălori. principalii indicatori 5 la sulă. primul semestru au fost realizaţi fn SIMERIA : Bunica Sabclla — ci
gate intre ele. petrec zile minunate de vacanfă. cu de plan au fost depăşiţi. Comitelui mod exemplar. Pesle plan s-au re nematograful „I. PintUie ; PE şi industriale.
a
In primul rînd am căutat să pla amintiri cc vsr ramine pentru tot sindical a organizai mai bine inlrc- Exploatare prelungită parat 183 traverse, s-au Înlocuit TROŞANI: A fost prietenul meu
nificăm în aşa fel concediile cadre deauna. ccrea socialistă şi i-a ajutai pe cefe a vagoanelor 2.366 rclisc şi tirfoane, iar pentru o — cinematograful „Al. Sabia ' ; — Instalaţii tehnico-
4
lor didactice, Incit să asigurăm in I. ciobota rişti să-şi înfăptuiască angajamentele mai bună siguranţă a circulaţiei şi Fraţii — cinematograful „7 No sanitare.
luate. Principalii indici de plan ce stan la asigurarea funcţionării Instalaţiilor iembrie" ; ALBA IUL!A: Caboti
Dintre cele mai importante reali baza sarcinilor colectivului reviziei cîectrodinamicc, s-au introdus fn cale nul — cinematograful „Victoria“ ; înscrierile se fac pînă Ia
îşi înfrumuseţează comuna zări ale co’.cclîvului slatiei poate fi de vagoane sini : revizia tehnică lfl doi schimbători. Prin tnlrelinerea cu Pompierul atomic — cinematogra 15 august 1963.
redat faptul că In primele şase luni sosirea şi expedierea tuturor trenu rentă şi reparaţiile periodice de ful „23 August '; Cind comedia era
4
Cetăţenii comunei Miercurea, marcat iniţiativa deputatului Ion ale anului nu s-a înregistrai nici o rilor de marfă, revizuirea iniei medio- bună calitate, starea liniei se prezintă 44 Condiţii:
raionul Sebeş, mobilizaţi de către Ludoşan care a mobilizat toată intirziere la trenurile de marfă şi că ră a frînolor automalc. ungerea va foarte bine şi la măsurătorile făcute, rege — „Grădina de vară ;
deputa(i şi organele locale ale circumscripţia la transportul lători din cauze imputabile persona goanelor, buna întreţinere a rom- lo|i kilometrii de pe raza districtu SEBEfj: Mirajul — cinematogra — Şcoala profesională.
puterii de stat, au început cu ho- pietrei şi nisipului necesar pavă- lului de slabe sau de tren. Staţiona presoarelor şt celorlalte instalaţii. lui au fost declaraţi „foarte buni“. ful „Progresul“ ; Post restant — — Stagiul militar satisfăcut.
cinematograful „M. Sadoveonn" ;
tărire acţiunea de înfrumuseţare rii unui trotuar de 200 m.L, pe rea vagoanelor a fost, de asemenea, Desfăşurînd larg iulroccrea socialistă, La obţinerea acestor frumoase rea Dama de pică — Grădina — Vechime în profesie,
a comunei. strada Mihai Viteazu. Printre ce redusă la Încărcare si descărcare cu colectivul reviziei de vagoane Si- Uzări, In mod deosebii si-au adus de vară; ORASTIE: Clinele săl 3 ani.
In primul semestru al acestui tăţenii care s-au evidenţiat la ac 6.77 la sută, (ar la tranzit fără pre- meria-lriaj a reuşit să-şi îndeplinească contribuţia comuniştii Ioan Lucacl. — Vîrsta pînă la 35 ani.
an s-au efectuat peste 18.000 ore ţiunile de înfrumuseţare a co luorare cu 22,84 la sulă; indicativul planul global pe primul semeslru in picher. Ioan Handa. Grigore Nanu. batic Dingo — cinematograful „U. Informaţii suplimentare
de muncă patriotică Ia care au munei sînt; Ioan Crăciun, Gheor- sarcinii slalice la vagoanele de mar proporţie de 115,21 la sulă şi să Ioan Teodorescu, lovită Noamţu. şeii Roailă“ ; Leon Gaross îşi caută se primesc zilnic de Ia
prietenul — cinematograful „Fla
participat 1.800 cetăţeni. S-au ghe Roth, Maria Scheau, Sofia fă a fost şi el sporit cu 6.13 la sută. sporească productivitatea muncii cu de echipe, Ioan Voica şi Lconlin Voi- serviciul personal, biroul în-
plantat pomi ornamentali pe Thaiss, care au efectuat peste Prin reducerea timpului de staţionaro 21 la sulă. ca, meseriaşi de oale. căra" ; BRAD: Floarea de fier — văţămînt, str. Horia Nr. j
cinematograful „Steaua roşie"; NA-
străzi, s-a pavat strada Apoldu- 80 ore de muncă patriotică. a vagoanelor s-a obţinui o economie Meseriaşii de aici an mai revizuit (Grupaj realizai de tov. EMIL TEG : Strada mezinului — cinema 1—14, telefon 490 int. 14, J
lui de Jos şi s-au continuat lucră GHEORGHE LOMNAŞAN de 162116 vagoane-ore. şl reparai peste sarcinile de plan CREŢU. impiegat de mişcare tograful „Popular" ; LONEA : între orele 7—15.
rile la noua şcoală medie. De re corespondent La obţinerea acestor Importante 152 vagoane de marfă sosite ca „di* slajia C.F.R. Simeria-călători)
consiliile de conducere gospodăresc de experienţă la gospodăriile colec acest sens, in marea majoritate a gos vor realiza venituri si mal însemnate.
In centrul atenţiei — creşterea sumele destinate pentru cumpărarea tive din Berlhelot, Toteşti. Galaţi, podăriilor s-au obfmut succese. Ast Pe baza planurilor de producţie,
de animale, cum se preocupă colecti Boşorod. la G.A.S. Sinlămăria şi-n
fel, la 1 iunie a.c. numărul bovinelor
viştii de selecţia animalelor pentru alte părţi, cu această ocazie delegaţi a sporit la G.A.C. Gînlaga de la 14 discutate in fiecare organizaţie de
numărului de animale, comitetului raional de partid se sta lîndu-se convinge de avanlajele mari 1062 la 196, la Vîlcelele Rele de la bază din gospodăriile colective si
producţie. Tot in planul de măsuri al din fiecare gospodărie colectivă pu- capete cît era la Începutul anului
aprobate in adunările generale ale
bileau obiective cu privire la orga l>e care le prezintă un sector zoo 22 la 195 capele ele. coleotlvislilor, efectivul de animale
va creşte pînă fa sfirşitut acestui an
nizarea de lîrguri in diferite centre
proprietate obştească de comună, reaclivizarea comisiilor tehnic bine dezvoltat. penlru îndeplinirea lor, a făcut oa şi mai mult. Numărul bovinelor vo
Măsurile luate şi eonlrolul efectuat
Ca urmare a Indicaţiei dală de
de cumpărare a animalelor, iar in do către biroul comitetului raional dc sectorul zootehnic să se dezvolte şi-n ajunge la 11.800 capete (din care
Luptlnd pentru aplicarea în viaţă G A.C. Ha|cg, dc exemplu, se susţi meniul muncii politice de masă se parlid. In organizaţiile de bază şi-n gospodăriile colective mal vechi. 4.900 vor fi vaci de lapte), cel al
porcinelor va atinge 3.900 de cape
a holăririlor organelor 6upcrioare dc GH. STANCA nea că n-ar fi rentabilă creaioa unei prevedea ca sarcină tuluroi membrilor loate comitetele comunale de partid Atcntia acordală de comilelul raio- te. al ovinelor J0.400, iar al păsări
partid şl a propriilor hotărîri, Comi secretar al Comitetului raional ferme de păsări, la Serei era negli şi candidaţilor de partid din gospo s-a analizat cu atentie problema pri* nol de partid şl sfalul popular ra lor 12.000 capele. La bovine sl ovine
tetul raional de partid Haţeg a tras Haţeg al P.M.R. jată înfiinţarea unei crescătorii dc dăriile colective, agitatorilor ca prin vind posibilităţile sporirii efective ional, de activiştii aceslora, precum
o serie de învăţăminte folositoare. porci, Iar la Boşorod numărul oi'lor munca de la om la om să lămurească lor dc animale. Aşa de pildă, la or şi controlul efectuat cu privire la în sporirea efectivului sc va realiza şl
Ne-am convins dc pildă, că pentru a rîndwrile de fată despre felul cum era mic faţă de posibilităţile gospo însemnătatea pe care o au animalele ganizaţiile de bază din G.A.C. Şerel, deplinirea Tiolărlri'lor organelor su pc baza extinderii metodei tnsămin-
ţărilor orlificjale. Numărul punctelor
fi bune şl eficace, hotărÎTile ce comitetul raional de partid şi biroul dăriei. Si asemenea exemple am mal şl produsele lor pentru economia na Reşteana, Galali şi silele s-a anali perioare, s-a concretizat în faple. Pe de insămtnlâri se va mări Iar In
noi Ie elaborăm trebuie să res- său, au îndrumat şi controlat orga putee da încă multe. ţională. veniturile mari pe care ele zat situaţia privind asigurarea bazei raion, numărul bovinelor o crescut această perioadă se va introduce
peele şi să cuprindă in conţinutul lor nizaţiile de boză, sfaturile populare, Pentru a cunoaşte cît mai temei le asigură colectiviştilor. La cămi lurajere şi ridicarea de noi con la dala de 1 Iunie 1963 la 7941 fa|ă monta artificială chiar si la anima
o serie de eerinlc actuale. De aceea, consiliile de conducere din gospodă nic starea reală, comitetul raional de nele culturale s-a organizat tinerea strucţii. lor sub îndrumarea unor de 4476 cile erau la 1 ianuarie 1962. lele aflate în unele păşuni alpine.
In aolivitalea pc care o desfăşoară riile colective şi alte organe în lupla partid a organizai un colectiv for unor conlcrinle cum ar fî „Creşterea instructori ai comitetului raional de Penlru a se asigura condiţii mal
Comitetul raional de partid Haţeg, s-a pentru traducerea în viată a hotă- mat din activişti de partid şi de stal, sectorului zootehnic, sarcină de bază partid, cum sint tovarăşii Alexan (al vacilor de la 1204 la 2867), al por bune de Întreţinere şi furajare a ani
străduit şi se 6trâduicşle ca în ela rfrilor partidului cu privire la creş specialişti din agricultură oare s-au a gospodăriei colective*, „Creşterea dru Măgureanu şi Nicolae Rolaru co~ cinelor de la 856 la 1769 capele, numă
4
borarea propriilor sale hotărîri să terea animalelor. deplasat în gospodăriile colective ră şi îngrijirea porcilor ' etc. milclele de parlid dîn gospodăriile rul ovinelor a sporit cu 8343, iar al malelor pe limpul verii, in cadrul
stabilească, în lumina documentelor Din suprafaţa totală a raionului mase în urmă în ramura zootehniei, Adoptarea planului de măsuri in colective Berlhelot, Sarmisegeluza şi păsărilor cu 7434 de capete. Putem raionului au fost organizate 32 ta
partidului nostru, direclla principală 32.821 ha sint păşuni, Iar 22.664 hec au stat de vorbă cu membrii de plenara comitetului raional de partid, Toteşli an analizat şi ele aceeaşi pro spune acum că avem in raion gos- bere pentru bovine adulte şi 28 ta
şl obiectivele ce trebuie 6ă se în tare linele. Dacă la acestea se mai partid de aici, cu tovarăşii din acti a constituit punctul de plecare în blemă. Tot aşa au procedat şi co jiodării colective care dispun de o bere pcnlru linorel bovin.
făptuiască. In acest 6oop am ţinut în vul lără de partid, privitor la posi sporirea efectivului de animale mitetele comunale de partid din co marc încărcătură de animale la suta Sporirea efectivului de animale, ve
totdeauna scama ca hotărirea adop bilităţile lor de a creşte cit mai multe Repartizaţi pe sectoare, membrii munele Bretea Romînă — secretar de hectare. Printre ele cităm pe cele
tată. Intr-un domeniu 6au allul al animale. La fa|a locului, membrii biroului comitetului raional de partid Anton Cimpoleşu, cel din Demsuş din Strei-Plopi, Toteşti, Pocni şi Rîu ridica implicit problema asigurării de
muncii de partid sau economtoe, să acestui colectiv au căutat să analizeze au urmărit zi de zi modul cum or — seurelar Ioan Zepa ele. Bărbat, care dispun de 37—42 ca adăposturi şi a bazei furajere nece
aibă o orientare precisă, un caracter cauzele răminerii în urmă la acesle ganele şi organizaliilc de partid se Conlrolul exercitat în pcrmancnlă pete bovine lo sula de hectare, iar sare. Comilelul raional de partid a
concret, să fie exprimată în formu gospodării, să afle rezervele încă ne- ocupau de problemele pe care le ri de călre comilelul raional de parlid cele din SiJvaşut Inferior si Ha|eg acumulat insă in această direcţie su-
lări dare şi legate de termene de adaugă plantele furajere ce se cul folosile în ce priveşte cumpărarea dică dezvoltarea sectorului zooteh şl biroul său. de aparatul comitelului de 42 şi respectiv 46 de capele. licienlă experienţă penlru ducerea ia
îndeplinire. Esle de asemenea ştiut tivă pe suprafeţele arabile întinse şi de animale, ridicarea de construcţii nic: cumpărarea de animale, selec raional dc parlid, a tăcut ca în Ţoale acesle rezultate se datoresc,
şi a dovedit-o cu prisosinţă şi prac în plus priceperea şi tradiţia pe care zootehnice şi asigurarea bazei fura ţia, asigurarea de adăposturi, grija cursul anului 1962 şi în 1963 să ob tn primul rînd, (aptului că organi îndeplinire a sarcinilor care-i rev»n.
tica vieţii, că controlul îndeplinirii locuitorii satelor din raionul Haţeg o jere — in felul acesta puţind să re pentru baza furajeră etc. Activişti» de ţinem o serie de rezultate frumoase zaţiile de bază din gospodăriile co Realizările obţinule pînă acum, îm
au in creşterea animalelor, reiese
hotărîriior esle una dintre ceOe mal comande o serie de măsuri menite partid, tn instruirile tinute la raion, pe lima îndeplinirii holăririlor parti lective au lămurit pe colectivişli de bunătăţirea stilului muncii biroului
că noi dispunem de suficiente con
importante laturi ale muncii organi diţii şi forte de a eonlribui la rea să asigure dezvoltarea multilaterală o au fost înarmaţi cu problemele pe dului şi a propriilor noastre hotărîri însemnătatea creşterii animalelor, au Comitetului raional de partid, înţe
zatorice de partid. Un control de gospodăriilor colective. care Io ridică dezvoltarea sectoru privind dezvoltarea sectorului zoo desfăşurat o susţinută activitate în lepciunea Si clarviziunea holăririlor
partid exercitat la un nivel înalt, lizarea sarcinilor stabilite de către Din constatările făcute s-a des lui zootehnic in sectoarele de eare tehnic. Sînt semnificative în acest vederea înfăptuirii sarcinilor ce le
ajută organizalii'lc de partid in obli- cel de al UMea Congres al P M.R. prins că, fată de posibilităţi, efecti răspund. sens cîteva cifre. La începutul anu revin. adoptate de către conducerea parti
nerea unor rezultate bune în lupla în domeniul sporirii efectivelor de vul de animale al gospodăriilor co Pentru a avea siguranţa efectuării lui 1962 In raionul noslru existau Comitetul raional de partid şi bi dului noslru şi hotărirea comuniştilor
accslora de a mobuliza masele la în animale. lective era Încă mic. Aceasta În unui control permanent şi eficace, fie gospodării colective nou Infiltale, care roul său va acorda şi pe viitor toată şi oamenilor munci» de (a sale de a
făptuirea holăririlor partidului noslru. Cum a procedat practic comitelui semna că trebuiau luate măsuri pen care membru al biroului comitetului aveau un număr foarte mic de ani lupta pentru îndeplinirea lor — iată
lată In această privinţă cîlcva as raional de partid in rezolvarea acestor tru îndreptarea de urgentă a situa raional de partid şl a) comitetului male. Printre eJe şi cele din Paroş. atenţia dezvoltării 1n continuare a cîteva din premizele care ne asigură
pecte din munca deslăşurată în ca probleme? Trebuie 6ă spunem de la ţiei. Biroul comitetului raional de executiv al sfatului popular a fost NuoşoaTa, Lîvadia, Pui şi altele. sectorului zootehnic. Măsurile luate
drul raionului nostru. început câ şi la noi au existat consi partid a hotărît atunci întoomirea şi repartizat să răspundă concret de Multe din aceste gospodării se aflau deja şi cele care se vor mal luo că in munca noastră de viitor vom
In raionul Haţeg, una din ramurile lii dc conducere ale unor gospodării prezentarea într-o plenară de comitet ctlc o gospodărie colectivă. obţine, sub conducerea şi cu spriji
principale aducătoare de mari veni colective, sfaturi populare comunale a unui pion do măsuri. Consecvent în aplicarea întocmai la tnceput de drum şl se lemean în viilor, ne vor ajuta on onul acc<ia nul Comitetului regional de partid,
Inlr-o oarecare măsură dc „greutăti-
turi băneşti colectiviştilor, uniţi in şi chiar unele organizaţii dc bază Printre altele, în planul de măsuri a hotăririJor partidului noslru, comi le legale de înfiinţarea unei ferme să înscriem tn situaţiile noastre ci noi succese pe drumul consolidării
u
cede 35 de gospodării colective, o care susţineau că anumite gospodă elaborat s-a stabLUt ca sarcină a fie tetul raional de partid a sprijinit co fre şl rezultate şi mai mari. Gospo
constituie zoolehula. Tocmai pentru rii n-ai avea condiţii optime pentru cărui membru al comitetului raional mitetul executiv al sfatului popular de animale. AplioLnd însă in viată dăriile noastre colective se vor dez şi mai mult a gospodăriilor colective
aqţe4 ml-am propus şă vorbesc în sporirea efectivelor de anljj&ile; fca de partid să urmăfMs&S tnocţul cm rajona); peotru a organiza schimburi Irtdioaţiile pi ho]$rlrlle elaborate In volta şl mal mult, iar colectiviştii din raionul Haţeg.