Page 4 - 1963-07
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1647
A trei. aniversare
ULTIMELE ŞTIRI * ULTItlELt ŞTIRI * ULTIMLLL ŞTIRI * ULTIMELE $Tlftl * ULTIMELE $TIW
a Repblicii Ghana
La J iulie s-au îvijmif j fa nimfă cu consecventă pentru infăp-
m
cind Gkana a devenit epubi rive tuirea cit mai grabnică a declaraţiei
rană, pttnînd capăt oriduirL t t Adunării Generale a O.N.U. cu pri
s n
moştenite de la coloniaţiii k^zi.
vire la acordarea independenţei (Uri
Lupta poporului gharz titnva
,
colonialismului, pentru rc<7r4 î lor fi popoarelor coloniale. .,întreaga
MnM
stai unitar fi independei a j în Africă trebuie să fie eliberată de sub
delungată fi plină de acrif\ In
Sosirea la Moscova Telegrama primului ministru Cu prilejul împlinirii a 70 de ani martie 1957, fosta colore i â jugul colonial!" — a declarat Kwa-
rne Nhrumah la conferinţa din mai
€T
Coasta de Fildeş. fi-a <cerit\de-
a unei delegaţii al Guyanel Britanice adresată de la naşterea tovarăşului Walter Ulbricht a.c. a fefilor de state fi guverne afri
pendenta sub numele Ghaa. o»ind
militare romîne GEORGETOWN 1 (Agerpres). — Agenţia United Press International statutul de dominion in tdrul > . cane care a avut loc la Addis-Abeba.
m
s
Potrivit agenţiilor de presă, le 30 relatează că în încercările lor de Festivitatea de la Berlin monwcalth-ulni. In frunteastatu. e Ghana sprijină din toate puterile po
Luni dimineaţa a părăsit Capita iunie, primul ministru aii Guyanei dictat In Guyana Britanică, Imperia afla un guvernator, repre>ntbipe poarele africane care luptă împotriva
la. îndreplindu-se spre Moscova, o Britanice, Cheddi Jagan. a adresat liştii englezi au găsit o nouă metodă. BERLIN 30 (Agerpres). — Johannes Dleckmann, preşedintele regina Angliei fi numit d ea.-ei colonialismului, împotriva regimurilor
delegaţie militară romlnă, in frunte preşedintelui Comitelulul O.N.U. pen Răspunztnd cererii sindioatelor pro- Cu prilejul Împlinirii a 70 de ani Camerei Popuhre a R.D.G., şi de ani mai tîrziu, conlinuxnd ipta ri rasiale din Republica Sud-Africană şi
cu general de armată Leontin Sălă- tru examinarea problemei aplicării colonlaliste din Guyana Britanică, de la naşterea lui Walter Ulbricht. conducători al partidelor democra tm independenta deplină a'urii,\-
jan, ministrul Forlelor Armate ale declaraţiei cu privire la acordarea care, după cum se ştie, au dezlănţuit prim-secretar al Comitetului Central tice şi al organizaţiilor obşteşti. porul ghanex s-a pronunţat - tn.- Rhodesia de sud.
R.P. Romîne. care. la invitaţia minis independentei ţărilor şi popoaredor greva generală In scopul răsturnării al P.S.U.G., preşedintele Consiliului El a fost. de asemenea, felicitai drul unui referendum — entr\o Din iniţiativa Ghanei a fost convo*
trului apărării al U.R.S.S., mareşal coloniale o telegramă In caie subli guvernului lui Cheddi Jagan, unui de Stat al R.D. Germane, la reşe de N. S. Hruşciov, de M. Reimann. nouă constituţie care a proclnat cată anul trecut Adunarea Internaţio-
R. I. Malinovski, va face o vizită niază că guvernul Guyanei Britanice dinţa Consiliului de Stal, de la Nie- prim-seoretar al C.C al P.C. din tul Ghana republică suverai. i nală „Pentru o lume fără bombe* dă
In Uniunea Sovietică. va acorda sprijin deplin unei comisii din liderii sindicali englezi, Robert derschonhausen, lntr-un codru fes Germania. A. Novotny, W. Gomulka. tulul de dominion a fost lich'at. la Acera. Ghana se află printre fările
tn aceeaşi zl. delegaţia a sosit la Wlllis, a sosit la Georgetown la 30 tiv, In prezenţa membrilor şl mem J. Kadar, T. Jivkov şl de E. Fajon. In anii care au trecut dc r ac
Moscova Pe aeroportul Seremetievo, trimise dc acest comitet In Guyana Iunie „pentru a-şi oferi serviciile în brilor supleanţi ai Biroului Politlo al membru al Biroului Polilio al Parii eveniment, Republica Ghana ob care au prezentat la O.N.U. propune-
In scopul studierii problemelor lega
în întimpin3rca oaspeţilor au fost te de acordarea independenţei acestei găsirea unei soluţii . CC al P.S.U.G., F. Ebert a dat ci dului Comunist Francez, care au so nut mari victorii în lupta penu ci vea cu P rivîrc ln transformarea con-
-
prezenli ministrul apărării al U.R.S.S., ţări. tire mesajului de salut adresat săr sit cu acest prilej în capitala R.D.G. ccnrea independenţei economic« per. tinentului african într-o zonă a păcii,
mareşal ai Uniunii Sovietice R. I. bătoritului de Comitetul Centnl al In numele Corpului Diplomatic, dr. tiu întărirea economiei sale naonali în care să nu existe arme nucleară.
Malinovski, mareşal al Uniunii So Pe de altă parte, agenţiile anunţă Partidului Socialist Unit din Ger Ştefan deja. ambasadorul R.P. Ro A„ lost obţinute şuete,e in vore. pronunţă
vietice A. A. Grcciko, mareşali şi că primul ministru al Guyanei Brita Primul congres al Fronfuluj mania. mîne în R.D. Germană, a prezentat unei industrii naţionale, tn agrullw. ,
°
generali ai armatei sovietice. A fost nice a luat poziţie Împotriva unor de eliberare naţională Walter Ulbricht a fost, de aseme cele mai bune urări de sănătate şi ti. a lost Îmbunătăţită reţeaua Wo- » enlru M™* ° 1,alt, r
prezent, de asemenea, Nicolae Cuină, încercări de amestec in treburile in nea. felicitat de Otto Grotewohl, pre viată lungă. iiia)ă fi rutieră, au fost creai clinii cu orîndMiri sociale fi politice dife-
ambasadorul R.P. Romîne la Mosco terne ale ţării sale. Senatorul ameri din Uruguay şedintele Consiliului de Miniştri al Seara. C.C. al P.S.U.G., Consiliul de transport aerian, a fost conruil rite, pentru reglementarea pafnică. pe
va. Generalul de armată Leontin Să- can Tliomas Hood, iuîrul cuvîntul în R.D.G., care i-a înmînat pentru a de Stat al R.D. Germane. Consiliul un nou port modern Tema. tratativelor. a problemelor liti-
lăjan, împreună cu mareşalul R. I. Senatul S.U.A., a cerut guvernului MONTEVIDEO 1 (Agerpres) — treia oară Steaua de Aur de Erou de Miniştri al R.D. Germane au ofe Piogrese deosebite au fost înnis- d rca focarelor de
Malinovski au trecut In revistă com englez să schimbe sistemul electoral La Montevideo a avut loc zilele al Muncii Socialiste, precum şi de rit o recepţie. trate în domeniul invălâmmluluide pcnlTU lichl a
pania de onoirc. din Guyana Britanică. astfel Incit acestea primul congres al Frontului toate gradele. Au fost create i/j- ncordare internaţională de natură să
După sosire, delegaţia militară ro- Jagan să poată fi înlăturat de la pu de eliberare nalionaîă din Uruguay Tovarăşului Walter Ulbricht i s-a acordat tulii de invălămxnl superior. învti- ericliteic cauza păcii.
mină a lăcut o vizită ministrului tere. In deolaralia sa. Cheddi Jagan la care au participat 680 de repre multul elementar a devenit gratuit ti Vizita făcută tn anul 1961 in (ara
apărării al U.R.S.S. Mareşalul Mali a arătat că imperialiştii nu se opresc zentanţi din diferite părţi ale ţării. titlul de Erou al Uniunii Sovietice obligatoriu. •astră de către prcfcdintcle Ghanei.
novski a oferit o masă în cinstea in fala nici unei metode, pentru a Congresul a adoptat mai multe re
oaspeţilor militari romini. răsturna pe acei conducători care nu zoluţii. Inlr-una din rezoluţii Frontul MOSCOVA 1 (Agerpres). — înmtnarea Ordinului Lenin şi a meda Anul acesta, Ghana a trecut la tr vame Nhrumah, a constituit un pri
(Agcrpresl I le sînt pe plac. dc eliberare naţională cheamă po Agenţia TASS transmite textul de liei „Steaua de Aur", ţinind seama ducerea in viată a planului septen it de adîncire a relaţiilor de priete-
de dezvoltare a (ăiii, ale cărui sa,
porul uruguayan să se unească în cretului Prezidiului Sovietului Suprem de participarea sa activă la lupta îm cini constau in dezvoltarea induşi,,, "■ dintre popoarele ro-
jurul forlelor de stînga. opunîndu-se fi agriculturii, eliberarea economie \ fi ghanex. relaţii ce continuă să
rn
Un grup de studenţi americani cu hotărîre politicii guvernamentale al U.R.S.S. prin care se decernează potriva fascismului, de meritele sale de sub influenta străină, lichidarea se iczvolte în mod avantajos pentru
lui Walter Ulbricht, prim-secretar al
care încearcă să arunce întreaga deosebWe tn consolidarea păcii şl
vizitează Cuba greutate a crizei economice pe umerii C.C. al P.S.U G. şi preşedinte al Con socialismului. în întărirea prieteniei moştenim rămase de la colonialifli. amhle popoare.
poporului muncitor. Congresul a acor siliului dc Stat al R.D.G., cu pri-lejul Planul prevede printre altele, con- de de -
HAVANA I (Agerpres). — textul „violării legii care inlerzicc dat o importantă deosebită şi proble împlinirii a 70 de ani de la naştere, şi colaborării dintre popoarele sovie strunea unei hidrocentrale pc fluviul \. . ,
lcni
La 30 iunie. în capitala Cubei a călătoriile in Cuba". melor ţărănimii. titlu'l de Erou al Uniunii Sovietice, cutic şi german. Volta Superioară, a „nes fabrici dc t " Ghane. poporul urca-
sosit un grup de 59 sludenli ame Agenţia relatează că grupul stu- Inlr-o altă rezoluţie a congresului aluminiu in oraşul Tema, construirc<i ’h da toată inima poporului ghane:
ricani care, răspunzind invitaţiei or denliior americani a dai publicităţii se exprimă sprijinul acordat luptei dc întreprinderi industriale, dczvol- - u prilejul sărbătorii sale naţionale
C
ganizaţiilor cubane de tineret, vor o declaraţie în care subliniază că eroice a popoarelor din Venezuela. Reluarea tratativelor cu privire tarea gospodăriilor agricole dc stal. . m succese in lupta pentru întări-
efectua o vizită de o lună in aceas după părerea lor, „această călătorie Peru. Guatemala şi Guyana Britanică. In aceşti ani a crescut considera- {„ffpgnfa^gi naţionale, pentru
a
tă tară. După cum transmite agenţia nu reprezintă nici un fel de violare la crearea Federaţiei Africii Răsăritene bil prestigiul Ghanei pc arena inter- ^ cial. pentru pace fi prietenie
0 rcs SO
Associated Press, studenţii americani a legilor americane". Declaraţia ara In rezoluţie se subliniază : „Popoare naţională. Guvernul republicii fi pre- p^p
au sosit în Cuba în ciuda avertis tă că „interdicţia Departamentului le din America Latină. urmînd KAMPALA 1 (Agerpres). — Nycrere urmează să examineze pro şedinţele ei. Kwamc Nhrumah. se pro- yg onre NICOLAE IONFSCU
mentelor Departamentului de Stat de Stat al S.U.A. reprezintă o viola exemplul Cubei, conlinuă să inalnie- iectul de conslitulie al Federaţiei
In capitala statului Uganda — si-
al S.U.A. că la înapoierea din vi re a dreptului eettlcnilor americani ze spre vicloria finală împotriva Im luat pe malul lacului Victoria — au elaborat de un grup de lucru, şi să
zita ior sint pasibili de pedeipsa dc a călători şi este contrară spiri perialismului S.U.A. şi altor forle sosit la 29 iunie, primul ministru al discuie alte probleme privind reali
cu închisoarea şi amenda sub pre tului unei societăţi democratice . Reacţia Boiiviei la dumping american cu cositor
-
reacţionare". Kenyei, Jomo Kenyatta. şi preşedin zarea unei sttînse unităţi între cele
tele statului Tanganica, Julius Nyc- ireî |ări. La conlerinta celor trei ţări
Congresul a hotărât totodată să LA PAZ 1 (Agerpres). — velor strategice. Bedregal a subll*
rerc. pentru a continua tratativele din Africa răsăriteană va participa n
Conferinţa pentru dizolvarea acorde sprijin deplin primului congres cu privire la crearea Federaţiei Afri în calitate de observator ministrul Intr-o declaraţie dală publicităţii ‘*:ă hotărîrea guvernului S.U A-
naţional al Centralei unice a munci cii Răsăritene. Afacerilor Externe al Etiopiei. tn oapitala Boiiviei, Guillermo Bedre- •TOîzifită o catastrofă pentru Boli»
Federaţiei Rhodesiei şi Nyassalandufui torilor din Uruguay care urmează să Primul ministru at slaluluî Ugan După cum se ştie, la întîlnirea gal, preşedintele Corporaţiei miniere via
aibă Ioc in luna iulie. da. Milion Obole, Jomo Kenyalia şi conducătorilor de stat al Kenyei, boliviene, a anunlat că BoJivia se va D* cum se ştie, Bolivia este a
SALISBURY 1 (Agerpres). — La 30 iunie, în localitatea Ltving- Ugandei şi Tanganicăi, care a avut retrage din Consiliul internaţional al doxt^fă producătoare de cositor din
Conferinţa pentru dizolvarea Fe stone din Rhodesia de nord a avut loc la Nairobi la 5 Iunie a.c., a fost cositorului, dacă Statele Unite vor lumeoapltalistă, avînd o producţie
deraţiei Rhodesiei şi Nyassalandu- loc o demonstraţie a populaţiei afri elaborată şi semnată o declaraţie pune în aplicare hotărîrea lor de a ăJiuade 30.000 tone. Bolivia a pler-
lui, care s-a desehis la 28 iunie in cane, organizată cu prilejul desliin- încheierea lucrărilor Comitetului de pregătire cu privire Ia crearea Federajiei Afri vinde săplămînal la preturi de dum
localitatea Victoria Falls îşi conti tării federaţiei. In cuvinlul lor. con cii Răsăritene. dut at trecut 9 milio ao dolari ca
nuă lucrările. ducătorii africani ai celor două Rho a conferinţei mondiale pentru comerţ ping 400 tone cositor din rezer urmar^ dumpingului S.U.A.
Tn comunicatul dai publicităţii deşii, K. Kaunda si J. Nkomo, au
după şedinţele din 29 iunie se sub condamnai politica de discriminare şi dezvoltare
liniază că participanţii la conferinţă fată de populaţia africană şi de re
au discutai problemele financiare, presiuni împotriva patrioţilor din GENEVA 1 (Agcrp.es). — sub’iniază că guvernele ţărilor în
problema atriouirll naţionalităţii ce La Geneva au luai sîîrşil lucrările curs de dezvoltare consideră că
tăţenilor federaţiei, precum şi atri Rhodesi i de sud. După cum se şt e. Comileliilui de pregătire a conferin măsurile adoptate de ele în 6C0pul
buţiile Curţii supreme. Comitetul ex primul ministru al Rhodesiei dc ţei mondiale pentru comerţ şi dezvol progresului social şi economic nu
perţilor financiari, creat In vederea sud, Field, precum si primul minis tare. care urmează să aibă loc anul pot fi duse la îndeplinire fără un
studierii problemei distribuirii fon tru federal, Roy Welensky, fac lot viilor sub auspiciile ONU. Agenţia sprijin adecvai internaţional. Rezolu
dului monetar şi a datoriei publice posibilul pentru a evita discutarea Reuler transmite că reprezentanţii a ţia cheamă toate ţările membre ale
care este evaluată Ia aproximativ 17 lări în curs dc dezvoltare au pre- O.N.U. să mărească schimburile lor
300 milioane lire sterline, urmează în cadrul acestei conferinţe a situa zenlat o rezoluţie în care cheamă
fă prezinte un raport preliminar. ţiei interne din Rhodesia de sud. la adoptarea măsurilor necesare pen comerciale cu ţările în curs de dez
tru rezolvarea problemelor economice voltare şl să le acorde înlesniri de
ale acestor ţări. In rezoluţie se plată.
Scrisoarea Comitetului englez pentru apărarea
păcii adresată preşedintelui Kennedy Un decret brazilian cu privire la importuri
LONDRA 1 (Agerpres). — puneri concrete cu privire la Interzi RIO DE JANE1RO 1 (Agerpres). - tăţi străine efectuau investiţiile lor
La 30 iunie, Comitetul englez pen cerea experienţelor nucleare. După cum transmite agenţia As dc capital în Brazilia sub formă dc
tru apărarea păcif a adresat preşedin In scrisoare se arată Intre altele:
sociated Press, un decrel dat pu maşini, Sntrucjt acestea erau excep
telui Kennedy o scrisoare în care îi „Din momentul cînd acum patru ani blicităţii în Brazilia, prevede că im tate de la taxele vamale. Decretul
cer : să întreprindă măsuri concrete au început tralatlvele, metodele de porturile dt maşini şi echipament arată că această hotărîre are drept
în vederea împiedicării extinderii detectare s-au perfecţionat Intr-altt, „care pot li furnizate de industria scop să permită asigurarea „unei
armei nucdeare şi mal eu seamă a îneît oamenii dv. dc ştiinţă vă pot naţională, nu vor mai fi permis©
sub nici o formă . Agenţia sublinia poziţii mai bune a societăţilor care
-
transmiterii ei către Germania occi informa că realizarea acordului cu
ză că, pină acum. numeroase socie folosesc capitalul naţional"
dentală; să evacueze submarinele privire la interzicerea experienţelor
înzestrate ai rachetele Polarls din nuoleare poate fl urmărită pe baza
goîful Holly Loch şl să prezinte pro sistemului exislent de detectare". Situaţia din Argentina
se menţine încordată
Vizita preşedintelui Kennedy BUENOS A1RES 1 (Agerpres). — cerea deplină a participării partidelor
La o săptămînă înaintea alegerilor neo-peroniste la alegerile de dumini Ansambluhondus de ar
în Italia prezidenţiale din Argentina, care ur ca viitoare". Reamintind că printr-o Intensificarea mişcărilor tistul Wu Hrtln (al doilea
hotărîre a Tribunalului Suprem al
mează să albă loc la 7 iulie, agen
ţiile occidentale de presă relatează Argentinei candidatul Frontului de de la stînga care dă re
ROMA 1 (Agerpres). — Purtătorul de cuvlnt al Casei Albe. că situaţia politică din ţară se men acţiune populară şi democratică, revendicative în Franfa prezentaţii ii provinciile
Luni dimineaţa, preşedintele Ken Picrre Salipqer, a anunţai că un co ţine extrem de Încordată. Potrivit Soiano Lima, a (ost exclus de pe din sud-vestuRP. Chineze.
nedy, care şi-a Încheiat la 30 iunie municat comun va fi publicat la 2 agenţiei UPI, în ultimede zile conflic lista candidaţilor la postul de pre PARIS 1 (Agerpres). — nele Sud-Aviation din Toulouse,
vizita in Anglia, a sosit la Roma iulie. EI a precizai că In cursul În tul dintre comandanţii militari şi şedinte, agenţia UPI scrie că nu este Sffrşitul săptăminil trecute a cu unde se fabrică avionul de pasageri
— ultima etapă a călătoriei sale trevederii lta)o-amerlcane de luni sprijinitorii peroniştilor s-a ascutil, în Încă sigură punerea ln aplicare a noscut o intensificare a acţiunilor „Caravelle", au declarat grevă în Poliţia dii Caraeas
prinlr-o serie de ţări vest-europene. subiectul principal al discuţiilor l-a capitala Argentinei circulînd zvonuri acestei hotăriri. tntruolt Frontul a cu caracter revendicativ fn Franţa. semn de protest împotriva locautu-
Corespondcnlii de presă, printre constituit proiectul american de despre iminenţa »ned noi lovituri lăcut apel la alte instanţe judiciare. După cum relatează agenţiile occi lui general hotărit de direcţia uzinei. în „stare te alarmă"
care cei al agenţiilor americane AP. creare a forţei nucleare multilate militare de stat. Aceeaşi agenţie Potrivit agenţiei, în rlndurile pero dentale de presă, greva de 48 de De unsprezece săptămînl, cei 7.000
şi UPI, consemnează primirea foar rale a blocului nord-atlantic. transmite că „forţele terestre şl ae niştilor se intensifică chemările Ia ore a personalului de la serviciile dc oameni ai muncii de la Sud-Avla- CARACAS 1 (Agrpres). —
te rece pe care populaţia Romei a Amintind că iniţial oficialităţile riene au fost puse la 30 iunie ln boicotarea alegerilor de la 7 iulie, de navigaţie aeriană şi meteorolo tlon au Încetat de mal multe ori lu După cum transiite agenţia UPI,
făcut-o preşedintelui S.U A.: străzile italiene se pronunţaseră în favoa stare de alarmă tntr-o încercare de iar Confederaţia Generală a Munoii gie, declarată In seara zilei de 29 crul, cerind egalitatea salariilor lor începînd de la 30 unle poliţia din -
pustii pe tiaseul cortegiului oficia», rea proiectului american de creare a descuraja orice rebelîune posibilă". a anunţat că plănuieşte declanşarea iunie în scopul revendicării majoră cu cele de Ia uzinele similare din Caracas se află în ,stare de alarmă
-
„lipsa de entuziasm a locuitorilor a unei forle nucleare a N.A.T.O . La rîndul ei, agenţta Reuter relatea unei greve generale. rii salariilor, a provocat grave per regiunea pariziană. (Se ştie că sala in căutorea a doi lembri al Frontu
Romei. agenţia France Pre**e relevă că gu ză că ofit&rii argentinieni din garni Inlr-o cuvlntare radiotelevizată, turbaţii traficului aerian. Agenţia riile oamenilor muncii din oraşele lui de eliberare naională dkn Vene
vernul italian nu ecte însă de acord United Press International transmite zuela, participant! a capturarea na
In cursul zilei de luni, preşedin zoanele Buenos Aires şl La Plata au preşedintele provizoriu al Argenti de provincie sînt inferioare cu apro vei „Anzoatequi", ere s-au înapoiat
lele Kennedy şi secretarul de Stal. cu actuala formă pe care a luat-o primit ordinul să se Înapoieze de în nei, Jose Marla Guido, a avertizat că din cauza grevei, avionul care ximativ 15 la sută celor din capi în ţară pentru a c<ntinua lupta îm
Dean Rusk au avut la Palatul Qul- acest proiect, prevăztnd crearea unei dată la unităţile lor. Trupe au ocupat Împotriva oricăror încercări de de transporta spre Roma pe preşedintele tală). In acelaşi timp cu declararea potriva regimului Ebtancourt. Cei doi
rinal o convorbire oficială cu pre flote de vase de suprafaţă purtătoa poziţii ln jurul staţiilor de radio şi clanşare a unei rebeliuni care. după S.U.A., Kennedy, care se află, după locautului, direcţia a hotărit chema tineri, Romulo Ninoşi Maximo Cana-
şedintele Italiei, Antonio Segni. eu re de rachete nucleare. Se sublinia a altor obiective importante din cum a spus el „urmăreşte să instau cum se ştie, fntr-un turneu Intr-o se rea Individuală a fiecărui salariat les, membri al gntmlui de luptători
rie de ţări vest-europene, a trebuit
primul ministru italian, G. Leone, şi Buenos Aires. reze ln ţară o dictatură militară". la uzină, ln afara delegaţilor sindi
cu ministrul de externe. A Piccionl. ză. de altfel, că nu se aşteaptă ca După cum transmite corespondentul „Apelul dramatio al lui Guido, să-şi modifice itlnerariul. cali cu scopul de a tnfrînge mişca venezueJeni, care b 13 februarie au
guvernul de la Roma — guvern de- din Buenos Aires aJ agenţiei Reuter traasmite agenţia Reuter, face să se Duminică, fn oraşul Perpîgnan din rea revendicativă. capturat cargobotul „Anzoategui" şl,
mocrat-creştin de tranzille, consti „guvernul se află sub o presiune pu confirme valul de zvonuri privitoare sudul Franţei a avut loc o demon Luni dimineaţa, cel 7.000 de mun scăpind de urmă/lrea navelor şl
avioanelor militari venezuelene şi
Cercetările efectuate tuit după o îndelungată criză poli ternică din partea comandanţilor mai la iminenţa unei lovituri mî'î la re de straţie, apreciată ca fiind una din citori de la Sud-Avlatlon s-au adu nord-amerloane s-aa refugiat tn Bra-
multor garnizoane care cer Interzi stat®. cele mal puternice din Pranţa din nat fn faţa uzinei din Toulouse şl
de ,,I rieste n-au dat nici tică — să adopte vreo hotărîre In ultimele săplămlni, la care au parti ziJia, au ţinut într-o locuinţă secretă
i(
această privinţă, cu attt mai mult cu cipa! midi producători din această au pornit Încolonaţi la Palatul spor din Caracas o conferinţă de presă la
un rezultat
cît tratativele italiano-americane au regiune, nemulţumiţi de preţul «că turilor din oraş unde a avu! loc un oare au fost Invitaţi ziarişti venezue-
NEW YORK 1 (Agerpres). — loo Înainte ca el să se fi prezentat O nouă crimă a Mafiei zut fixat pentru produsele lor. îm mare miting. Partidele şl organiza leni. El au declarat că s-au înapoiat
Ministerul marinei S.U.A. a onun- tn parlament pentru a obţine Inves- feric al oraşului se aîlă un automobil potriva demonstranţilor care se în ţiile democratice au constituit un în ţară prin aeroportul internaţionali
t<71 la 30 iunie că batisoaful „Trieste", ROMA 1 (Agerpres). — dreptau spre primăria oraşului pen comite! pentru sprijinirea luptei re din oapitala Venezuelei, fără ca să (i
care a efectuat cercetări în vederea iilura. Un nou atentat criminal a fost pus abandonat. Deplasindu-se la faţa tru a-şl expune revendicările au fost vendicative a oamenilor muncii de fost prinşi, şi au indicat că sînt ho-
găsirii epavei submarinului nudear Cercurile din preajma preşedinte la cale de Mafia, (organizaţie te locului, o echipă de poliţişti a consta trimise puternice forţe poliţieneşti. tărlţi să desfăşoare în continuare
roristă oare acţionează In sudul Ita
american „Thrcsher", va înceta acti lui Kennedy, relatează coresponden tat că era vorba de o maşină furată. Agenţia Reuter subliniază că fntre la Sud-Avlatlon. lupta Împotriva regimului antidemoc
vitatea sa in regiunea din oceanul tul agenţiei France Presse, au şl liei !n Interesele marilor proprietari). In Ifmp ce unul dintre poliţişti con poliţişti şl demonstranţi au avut loc 25.000 de muncitori de la uzinele ratic din ţaiă.
Atlantic unde se bănuieşte că s-a declarat de altfel că „vizita preşe După cum relatează corespondentul trola portbagajul maşinii, aceasta a ciocniri, fn cursul cărora poliţia a de automobile „Peugeot" din Sochaux Pe de altă parte, un grup de
scufundai submarinul şi se va înapoia din Roma al agenţiei France Presse, folosit grenade cu gaze lacrimogene. au declarat luni o grevă generală patrioţi venezueleni a lansat un atac
în portul Boston. Potrivii agenţiei dintelui S.U.A. tn Italia va consti poliţia din Palermo a primit dumi sărit fn aer, rănind mortal 6 dintre Mal mulţi demonstranţi au lost ră tmpotriva instalaţiilor societăţilor
Associated Press cercetările efectua tui înainte de toate o nisiu* e de nică un telefon anonim prin care a el. Alţi doi, fn stare gravă au fost niţi. fn semn de protest împotriva con petroliere nord-americane „Mene
-
te nu au dat nici un rezultat. informare". fost anunţată că Intr-un cartier peri transportaţi la spItaL Şapte mii de muncitori de la uzi cedierii a cinci conducători sindicali. Grande , situate la Puente Amarillo.
Redacţia şl adolnlstraţla ilarului tir. 0 Marile ar. 0. Telefon 168. 1W, 95, 674. Taie plfitltfl !n numerar conform aprobărd Dlreoţlel Generale P.T.TJL or. 263,328din 0 noiembrie 1949. — Tiparuli întreprinderea Poligrafică „1 Mal Deva.