Page 5 - 1963-07
P. 5
Ir
t.C yj .'jl >a 3
Hunrcloâra-Devâ
rn6lTTAjn MW TOATE ÎARJII, UNIÎI-VA f Recoltatul cerealelor
ml socialismului
la timp şi fără pierderi
MUL COMITETULUI REC1ÂL HUNEDOiA AL PM.R. 31 Al SFATULUI POPIIUR REQDHAL
| Anul XV. Nr. 2648 MIERCURI 3 IULIE 1963 4 pagini 20 bani
Cai sigure de reducere
a consumului
de eeuibustibil
Numărul spectatorilor ticipanţi, o seară literară închi
In anul trecut, unele locomo au economisit cîte 12—26 tone nată marelui nostru poet, Mihai
tive de la depoul C F.R. Teiuş de combustibil convenţional. de teatru — în continua Eminescu. Cu acest prilej. după
au înregistrat depăşiri de 10—15 O altă direcţie spre care şi-a în creştere ce au fost evocate viaţa ;i acti
tone la consumul de combustibil. dreptat atenţia conducerea teh vitatea creatoare a poetului, pro
Cauzele pentru care unele loco nică a depoului este calitatea re ln ultimul timp, lot nuxi multe fesorii conferenţiari M. Surcel, M.
motive depăşeau consumul spe paraţiilor executate în depou. Dc colective teatrale dc amatori si Seserman şi Spiridon Cornea au
cific planificat au constituit o- calitatea reviziilor tehnice, a re profesioniste prezintă spectacole în recitat versuri din opera emines
biectivul unei temeinice analize viziilor cu spălare şi a repara fata publicului din comuna Teius. ciană.
făcută de comuniştii din depoul ţiilor cu ridicare de pe osii, de Acestea, fie cu e vorba dc cele Seara literară s-a bucurat de
nostru. Din discuţiile purtate s-a pinde în mare măsură exploata puse în scenă de teatrele de stat un deosebit succes.
tras concluzia că depăşirea con rea locomotivelor la întreaga lor din 'Turda, Petroşani, Deva şi al
sumului specific de combustibil capacitate. Măsura luată ca la tele, fie dc spectacolele formaţiilor Bogat program artistic La G./l.S. din Bîrcea, se lucrează dc zor la seceriş.
r
planificat se datoreşte reparaţii aceste reparaţii să participe efec de amatori, sc bucură de un deo IN FOTOGRAFIE: Mecanizatorul Marin Diaconu la recoltatul orzului cu combina
lor, uneori superficiale, executate tiv şi personalul locomotivei, s-a sebit succes în rîndul localnicilor. Pe scena căminului cultural din Foto : V. ONOIIJ
în depou, pe de o parte, iar pe dovedit eficientă. Mecanicii şi De la începutul anului si P'mo * Orăştioara de Sus, raionul Orâştie. A
n
de altă parte, întreţinerii nesa fochiştii au sesizat brigăzii com elevii claselor V—VIl de la Şcoa In lanurile G.A.C. din Deva
tisfăcătoare a unor locomotive. plexe care executa aceste re prezent peste 6 500 de ceferişti, colec la de 8 ani din localitate au pre In multa locuri, lanurile de pe întinsul regiunii noastre au căpătat
tivişti, cadre didactice şi alte ca
La indicaţia organizaţiei de paraţii, defecţiunile semnalate în tegorii de oameni ai muncii au zentat. de eurind. un bogat pro culoarea aurie — semn că a sosii vremea slrîngcrii recoltei. E firesc Zilnic, inginerul agronom Ioan
partid, conducerea tehnică a de parcurs, defecţiuni care o dată gram artistic. Programul a cuprins deci ca peste tot să constaţi acum o vie preocupare pentru recoltarea Popa, împreună cu Constantin
coruri, dansuri populare, scenete,
poului a trecut la urmărirea a- remediate, au dus la înlăturarea vizionat spectacolele prezentate dc cerealelor la timp şi fără pierderi. In numeroase unităfi această muncă Ignat preşedintele G A.C. „Dru
melodii .interpretate de solişti ;i
tentă a locomotivelor în exploa pierderilor de abur şi deci la teatrele profesioniste şi cam toţi recitări. Cintecclc „Republică, mă a început şi se desfăşoară cu succes. Iată citeva relatări in legătură cu a- mul socialismul ii" din Deva au
tare. fapt ce a dat posibilitatea economii de combustibil. Repa atîţia pe cele ale amatorilor reaţă vatră". „Cintee pionieresc“, ceasta. cercetat stadiul dc coacere a
depistării acelora care aveau raţiile de calitate executate de De eurind, pe scena clubului. orzului. Cînd s-a constatat că
pierderi de abur şi luarea măsu lucrători ca Radu Titi, Ion Brea- Teatrul de Stat „Valea Jiului" a „Hei, Mărie Mărioară", suita de acesta este bun de recoltat, co
dansuri populare locale, ca şi sce
rilor corespunzătoare de lichida zu, Nicolae Boţoaga, Ioan Chio- prezentat teiuşenilor comedia a lectiviştii, ajutaţi dc mecaniza
„Nuntă la castel dc Siito Andraş. neta „ln excursie au fost bine Muncesc cu spor ca în cel mult două zile să ter torii de la S.M.T. Orăştie au
a
re a defecţiunilor semnalate. S-a reanu, Mircea Udrea şi de cei Sala arhiplină şi de această dată interpretate, cucerind aplauze căl mine cu orzul. A început să dea trecut cu toate forţele la recol
constatat de pildă că imediat lalţi membri ai brigăzii complexe duroase din partea celor peste 200 De cîteva zile, orzul gospodă în pîrg şi griul. Forţele vor tre
a răsplătit cu vii aplauze pe ar tatul orzului. Organizindu-şi ju
după una din spălări, suflau că- condusă de maistrul Simion Ran- de spectatori. Dintre recitatori si riei colective din Pricaz, raio bui deci îndreptate aici, pentru dicios munca, s-a reuşit ca pînă
tişti pentru interpretarea rolurilor solişti s-au remarcat elevii Ma nul Orăştie, a ajuns în pîrgă. ca din noua recoltă să nu se
măşuiele sertarelor. Pentru a se cea au făcut ca de mai bine de ieri să fie recoltate aproape 20
la un ridicat nivel artistic. rin Gridr.n. Elena Zgăvirdean, Prilej de bucurie nu numai pen piardă nici un bob.
preîntîmpina repetarea acestei doi ani să nu avem nici o loco Gheorghe Gridan şi Eugen Brii- tru colectivişti, ci şi pentru Io- ha cu orz din cclc 57 cultivate
defecţiuni ce duce la pierderi în motivă defectă în parcurs. VASILE STREMŢAN zan. sif Homorodeanu, Constantin întrecerea combinerilor cu această plantă.
semnate de abur şi respectiv la Buna întreţinere a locomotive corespondent O contribuţie demnă de laudă la Petruţescu şi Nicolae Nicula, Rezultate deopotrivă de bune
Recoltatul orzului a început
un consum sporit de combusti lor, exploatarea lor raţională, de Seara literară pregătirea programului au adus-o mecanizatori ai S.M.T. din O- din plin şi Ia gospodăria agri au obţinut toţi cci trei mecani
bil, s-a hotărît ca săptămînal să pinde în mare măsură de pregă tovarăşele profesoare Valerîa Gro răştie care aşteaptă nerăbdători colă de stat din Bîrcea (oraşul zatori ai S.M.T. din Orăştie
să intre cu combinele în lanu
ta şi Elena Sâbău.
se facă proba etanşeităţii moto tirea profesională a mecanicilor Zilele trecute, în sala festivă a rile airii. regional Hunedoara), mai întîi (Răduţ. Zaharic şi Prisecaru)
clubului minier din Lupeni a fost RADU GAVR1LOIU care au deservit în bune condi-
rului şi la fiecare revizie înainte şi fochiştilor. De aceea, Ia şcoala ...29 iunie. In sfîrşit, iată şi pe tarlaua de la marginea Sin-
prezentată, in faţa a numeroşi par corespondent tandreiului. In numai două zile, ţiuni combinele, veghind ca din
dc plecarea în cursă, mecanicii să personalului, instructorii Ioan ziua mult aşteptată. La indicaţia mecanizatorii Aurel Telman şi
facă proba tehnică operativă de Buţiu şi Gheorghe Cristea se ocu *- «• *- *- *■ «■ - inginerului agronom al gospodă Marin Diaconu, între care sc noua recoltă să nu sc piarclă
riei, Maria Dogaru, se începe re nici un bob
verificare a etanşeităţii segmenţi- pă in mod deosebit de buna pre Bilanţ semestrial coltatul. Paletele celor trei com desfăşoară o vie întrecere pen
lor de la sertare şi pistoane. De gătire teoretică şi practică a bine muşcă nesăţioase din lanuri tru terminarea în cel mai scurt Lucrează cu patru combine
asemenea, s-a stabilit ca la revi personalului locomotivelor. Indi La Fabrica chimică din Orăştie s-a globale a fost realizat in proporţie şi rodul bogat umple fără în timp a recoltatului, au strîns re
ziile tehnice să se urmărească cu caţiile pe care le dau, de între acordat anul a:esta o deosebită a- de 118 la sută, iar cel al producţiei trerupere cu grăunţe sacii care colta de pe 15 ha. Gospodăria agricolă colectivă
tenţie aplicării pianului de măsuri
marfă in proporţie de 112 la sută
Aşa cum nc relata tov. Sabin
atenţie etanşeitatea camerei de ţinere a locomotivelor în cele tehnico-organizatorice, precum şi iau calea magaziei. Sc munceşte Blada, diiectorul gospodăriei, re din Geoagiu, raionul Orăştie, arc
fum ca să nu primească aer fals, mai bune condiţiuni, de folosire perfecţionării continue a procesului Cea mai mare contribuţie la ob cu pasiune şi rezultatele nu se coltarea orzului dc pe toate cele cultivate cu orz 100 de hectare.
Iasă prea mult aşteptate.
ceea ce ar înrăutăţi tirajul ma în parcurs a forţei vii a trenului, de producţie. Ca urmare, producti ţinerea acestei realizări au adus-o Bilanţul muncii desfăşurate în 213 ha se va termina la G.A.S. In ziua de 2 iulie colectiviştii dc
şinii. aplicaţiile practice pe locomotive, vitatea muncii a crescut mereu, ceea colectivele de muncă din secţiile I patru zile este cît sc poate dc din Bîrcea în mai puţin de 10 aici au început recoltatul orzu
şi IN.
Traducerea în viaţă a măsuri contribuie din plin la ridicarea ce a permis depăşirea lună de lună STELIAN BRAJCA îmbucurător. S-a strîns recolta zile. Condiţii pentru aceasta exis lui cu patru combine.
a planului de stat. Aşa se face că
lor luate a făcut ca să reducem calificării profesionale a persona în primul semestru planul producţiei corespondent de pe aproape 35 ha. tă. Gospodăria dispune de 5 In prima zi, ne informează
pierderile de abur şi să scadă nu lului locomotivelor, fapt ce se Bătălia stringerii recoltei con combine care sînt dotate cu saci tov. Aurel Pcra, preşedintele
mărul locomotivelor care depă răsfrîngc în mod pozitiv asupra tinua. Hotărîrea tuturor colecti şi cu mijloacele necesare trans gospodăriei colective, s-au re
şeau consumul de combustibil. creşterii productivităţii muncii şj Angajamente depăşite viştilor şi a mecanizatorilor, este portului. coltat aproape 10 ha.
In luna mai, de pildă, depoul a reducerii consumului de com Cînd s-a dezbătut planul dc moslei, de pildă, şi-a depăşit an
nostru n-a avut nici o locomo bustibil. producţie pe luna iunie, mai gajamentul cu 1.263 kg. sculuri
tivă cu consumul depăşit, toate Rezultatele obţinute nu ne mul multe muncitoare din secţia a sortate, iar Veronica Moga şi
maşinile înregistrînd însemnate ţumesc totuşi. Avem un colectiv IlI-a a I I.S. „Viscoza" Lupeni. Nastasîa Simion, cu cîte 1.432 şi
respectiv 1.341 kg. sculuri de
s-au angajat să sporească şi să
economii. Buna funcţionare a lo harnic, plin de iniţiativă şi exi îmbunătăţească simţitor produc pănate. Rezultate bune au obţi
comotivelor a făcut ca în cursul gent faţă de lipsuri. Va trebui să ţia de fire. La sfîrşitul lunii s-a nut şi alte muncitoare ca Maria
lunii mai să fie remorcate 151 depunem în viitor mai multe efor dovedit că strădaniile lor au Cserniska, Maria Păunescu etc. Succesele preparatorilor
de trenuri supratonate cu peste turi pentru buna întreţinere a lo fost încununate de succes, dc- Crsşte familia zimbrilor din rezervaţia naturală
7.000 de tone, iar în luna iunie comotivelor, sa ne străduim să păşindu-şi chiar angajamentele CONSTANŢA MOLDOVAN de la Haţeg Colectivul de muncitori, ingineri
luate. Sortatoarea Ana Scoro-
corespondentă
numărul tonelor transportate executăm reparaţii de bună ca şi tehnicieni de Ia Preparata căr
bunelui din Petrila şi-a îndeplinit
peste sarcinile planificate să în litate, care influenţează direct re I------------- _ ----------------------------------------------------------------------------- sarcinile dc plan pe primul semes
După cum re ştie. in rezervaţia naturală din pădurea Slivuţului, din
treacă cifra de 8.000. Cele mai ducerea consumului de combus Activitate frumoasă cu cartea apropierea oraşului Haţeg, in toamna anului 1958, au fost aduşi doi zim tru al anului cu 5 zile mai devreme.
frumoase realizări au fost obţi tibil. Pentru aceasta mecanicii şi bri din R. P. Polonă, pe nume Podarele şi Polonka. Intre timp. familia Măsurile tehnice şi organizatorice
nute de mecanicii Gligor Medrea, fochiştii, lăcătuşii şi revizorii nu In ultima perioadă activitatea ventată de cititori. De asemenea, s-a înmulţit, astfel că in prezent sînt şase: Podarele de 10 ani. Polonka aplicate la timp au permis prepara
Vasile Cristea, Eugen Man, Ia- trebuie să uite nici o clipă că cultural-educativă la cooperativa au luat fiinţă încă 8 biblioteci dc 12 ani, Romanek de 4 ani, Retezat de 2 ani, Rodica de l an şi torilor do aici să obţină rezultate
Romanţa dc o lună.
meşteşugărească ,,Retezatul" din
cob Olteanu şi alţii, care prin orice pierdere de abur înseamnă Haţeg s-a intensificat. Biblioteca volante la secţiile mai impor Zilele trecute, au mai fost aduşi din R. P. Polonă încă doi zimbri lot mai bune de la o lună la alta.
buna întreţinere a maşinilor, re- de fapt pierdere de combustibil. centrală a cooperativei, care tante ale cooperativei, cărţile maturi: Pumni a şi Postawa. cărora li s-a creat o altă rezervaţie natu Numai în luna iunie, planul la
schimbîndu-sc tunar. Biblioteca
cărbuni preparaţi a fost depăşit cu
moreînd trenuri cu supratonaj şi ing. MIHAI GALEA şi-a mărit numărul volumelor Ia ra, Icon ia Georgevici, depune rală, pe o întindere de 10 hectare, situată în apropierea celei dinţii In 0,2 la sută, tar Ia brichete cu 3.000
exploatînd raţional locomotivele, de Ia depoul C.F.R. Teluş aproape 1.000, este tot mai frec mult zel pentru popularizarea felul acesta, numărul total al zimbrilor existenţi in pădurea Slivuţului se
volumelor nou apărute, folosind ridică la opt de tone
recenziile, prezentările de cărţi NICU SBUCHEA
etc. In ultimele trei luni au fost corespondent GN. ECODESCU
ţinute în faţa cooperatorilor 10 tehnician
recenzii Ia diferite cărţi ca:
„Baltagul" de Mihail Sadoveanu; Curs auto. moto Pentru muncitorii forestieri
„Ana Karenina" de L. N. Tolsfoi;
„Contele de Monte Cristo" de Pe Ungă U.C.F.S. Sebeş s-a des Parchetul Certej, aparţinind I. F. tiere din aceste parchete. Cu acelaşi
Al. Dumas, „Un om între oa chis un curs de auto-molo caro Bala de Criş, a fost dotat de eurind aparat sînt consultaţi şi cetăţenii
meni" de Camil Petrescu etc. este urmat de un număr do 72 de cu un aparat „ROntgen", cu ajuto din satele dc munte Bulzeşli, Avram
La fel, în aceeaşi perioadă de cursanţi, pentru obţinerea carnetu rul căruia un medic specialist efec Tancu etc.
timp au mai fost expuse 8 con lui de conducere gradul I. Pe lin tuează de două ori pe săptămînă De asemenea, 5 parchete din cadrul
ferinţe privind reducerea preţu gă lecţiile teoretice şi practice, controale medicale pentru muncito aceleiaşi întreprinderi forestiere an
lui de cost, apărarea avutului multă atenţie se acordă cunoaşterii rii forestieri din parchetele Certej, fost dotate cu cîte un aparat do
obştesc, opoziţia dintre ştiinţă şi şi respectării regulilor dc circulaţie Izvoarele Crlşului, Valea Găinii. Va radio portativ.
religie şi altele. pe drumurile publice. lea Ribarului cit $î pentru muncito- VRACIU ZAHAR1 li
S. NICOLAE VICTOR ANOACHE lîi şanherelor de construcţii fores corespondent
roresponrlenl corespondent
('aritmie şi flori Expoziţie cu luerârî practice
La Lupeni, fnlr-una din sălile şurate de elevi sub conducerea in
clubului minier, s-a deschis recent structorilor maiştri, slîrnesc un viu
Dobner Carol şi-a pus nu dc mult de alte localităţi din Valea fiului o expoziţie. Aceasta conţine lucră interes printre localnici. Zilnic, ex
pentru totdeauna, in rastelul tâmpuriei, Nu de-o zi, două. Vulcanului i se rile practice executate de elevii poziţia este vizitată de numeroşi
nedespărţita lui lampă dc miner. A spune oraş al florilor. Scolii profesionale din localitate, în oameni ai muncii.
4
ieşit la pensie. ncheindu-şi o înde Sera şi-o dat în acest an primul decursul anului şcolar. Exponatele, MIRCEA CINCORA
lungată viată de miner. Are pensie rod. Ea a fost amenajată prin mun rc-d al muncii perseverente desfă corespondent
bună. Dar omul care n muncit o că obştească Are acum o instalaţie
viafă întreagă n-are as tim pâr. tin- de încălzire centrală, lumină fluo
jeşte după muncă Aşa şi cu mine rescentă se asigură o aerisire per
rul pensionar Dobner Carol. fectă, temperatură constantă. Pot
Plăcut este dc consemnat faptul fi înlilnile aici peste 20 de specii dc Sosirea în Capitală a ministrului afacerilor
că minerul pensionar şi-a ales o în flori : garoafe, trandafiri altoiţi,
deletnicire nonă: frumoasă, potrivită cale. hortenzi, oleandru, asparagus externe al Austriei, Bruno Kreisky
şi utilă. Noua lui îndeletnicire parc şa. Sub „cupola de sticlă a serei
1
să fie de aceeaşi virştâ eu sera de se dezvoltă in ghivece peste 1500
flori a oraşului Vulcan, aflată in ciclnmene destinate să împodobească La invitaţia ministrului afacerilor afacerilor externe al Austriei şi
incinta l.G.O.-ulni. A trecui, cum balcoanele noilor apartamente. In externe al Republicii Populare Ro- persoanele care îl însoţesc au fost
se spune, de la munca subterană ln paturi calde cresc peste 50 000 de mine. Corneliu Mănescu, marţi seara înlîmpinaţi de Corneliu Mănescu,
Hori. firicele firave de răsaduri. Sc urmă a sosit în Capitală dr. Bruno Kreisky, ministrul afacerilor externe, Pompiliu
L-am văzut zilele trecute. Slutea reşte aici de oameni pricepuţi evo ministrul afacerilor externe al Aus Macovoî, adjunct al ministrului, Mi
sub o streaşină, ferindu-se dc stropii luţia plantelor de la săminţă pină la triei. Oaspetele este însoţii de dr. hail Petri, adjunct al ministrului co
mari de ploaie, care l-an întrerupt rod. fecundaţia artificială Cu mi Ludwig Steîner, secretar de stat ia merţului exterior, Radu Mănescu,
din munca de amenajare a unui nou gală polenurile unor flori sînt com Ministerul Afacerilor Externe, dr adjunat al ministrului finanţelor, dc
rondou eu flori Chiar şi in această binate intre ele pentru a se obţine Arno Halusa, ambasador extraordi funcţionari superiori din Ministerul
muncă timpul este preţios Amena culori cil mai vii. nar şi plenipotenţiar, dr. Wilhelm Afacerilor Externe şi alte ministere.
jarea spaţiilor verzi in spaţiile din Sera este — cum se mai poale Trimmel, consilier ministerial la Mi Au fost, do asemenea, de faţă,
tre unele construcţii ale Vulcanu spune — un adevărat laborator de nisterul de Finanţe al Austriei dr. Mircea Ocheană, ministrul R.P. Ro-
lui, întreţinerea acestora, este o mun înfrumuseţare a oraşului. In ea se Hans Thalberg, trimis extraordinar mîne la Viena.
că nu tocmai uşoară; ea trebuie fă Poate vedea ea intr-o toaletă Vul si ministru plenipotenţiar, şi dr. Ge- Erau prezenţi dr. Franz frbinger,
cută cu temei, cu pasiune, pricepe canul înflorit, Vulcanul plin de ver rald Hinteregger, secretar de legaţie. ataşat ol legaţiei Austriei la Bucu
re. Şi nu sînt puţine de făcut in Totodată a sosit şi dr. Paul Wetz- reşti, şi alţi membri al legaţiei.
Echipa condusă dc tov. Victor Grădinarii ’de la întreprinderea regională dc electricitate Hunedoara- deaţă şi parfum, Un grup de copii a oferit oaspe
Deva îşi depăşeşte Umor sarcinile de plan. In luna iunie ea a realizat peste plan doi întrerupători de 110 Kw. tr-un oraşş care din punct 'de vedere M. COSTBX ler, ministrul Austriei în R P. Ro- ţilor flori.
mtnă.
IN FOTOGRAFIE: aspect din timpul lucrului la ttn Lansformator< al spaţiilor verzi poate fi invidiat
P« aeroportul Bănease, ministrul (Agerpres)