Page 8 - 1963-07
P. 8
Pag. 4 ORUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2648
t*ith i rurr
ULTIMELE $TIDl -kULTIMELE ŞTIDI * ULTIMELE ŞTIRI ULTIME1E ŞTIRI k ULTIMELE ŞTOl Vizita regelui Marocului în Franţa
PARIS 2 (Agerpres). — reşte să eeeră guvernului francez un
Comentînd vizita făcută în Franţa nou ajutor financiar, în afara celui
de regele Marocului, Hassan al II- acordat Ia începutul acestuî an în
lea, presa franceză arată că ea con sumă de 300.000.000 de (rând, pen
stituie una din acţiunile importante tru a-i despăgubi pe colonialiştii
Întreprinse de noul guvern marocan, francezi, deţinători a peste 650.000
după vizita făcută In S.U.A., actua hectare pămînt arabil şl care ar pu
lul turneu în Franţa avînd ca scop tea fi afectaţi de o eventuală rAfir
să Iniţieze negocieri politice şl fi mi agrară, şl ea rit se poate de li
Vizita delegaţiei militare Mitingul de la Berlin Sesiunea Marelui Spaak va face o vizită nanciare cu guvernul francez. mitată. Prin aceasta reformă agrară
Această vizită se desfăşoară în-
duntltă, feudalii marocani ar dori
romîne în U.R.S.S. BERLIN 2 (Agerpres). — de stat al R.D. Germane, şt a celor Hural Popular la Moscova tr-un moment etnd în Maroo se ma astfel să ridice un dig Împotriva
nifestă puternice nemulţumiri în rtn-
In marea sală Werner-Seelenbin- lalţi conducători al R D. Germane, MOSCOVA 2 (Agerpres). — dul cercurilor progresiste şi ale opo celor care, cu prilejul ultimelor ale-
MOSCOVA 2 (Agorpres). - der-Halle, din capitala R.D. Germa a fost lntîmpinatâ cu aplauze şi ova al R. P. Mongole După cum s-a anuntat, Paul Henri ziţiei marocane ca urmare a dificul gert legislative, şî-au exprimat ne-
Delegaţia militară romină condu ne. a avut loo la 2 Iulie un miting lii de către asistentă. tăţilor sporite ale economiei tării. In mnltumlrea fată de absenta unei re
că de general de armată Leontin al prieteniei. Mitingul a fost deschis de P. Wer- ULAN-BATOR 2 (Agerpres). — Spaak. vicepreşedintele Consiliului acest scop, Hassan al Il-lea urmă forme agrare reale.
Sălăjan, ministrul Portelor Armate In sala, pavoazată festiv, s-au ner. membru al Biroului politic al In zilele de 1 şi 2 iulie 1963, de Miniştri şi ministrul afacerilor
ale R P. Romine. care. la invilalia adunat reprezentanţi ai oamenilor C.G al P.S.U.G., secretar al Comite la Ulan-Bator s-au desfăşurat externe al Belgiei, va face o vizită
ministrului apărării a] U.R.S.S., ma muncii din Berlin, activişti ai parti tului regional al P.S.U.G.-Berlin, care lucrările primei sesiuni a Ma la Mossova, între 7 şl 9 iulie. El
va fl primit de N. S. Hruşciov, pre
reşal R. I Malinovski. se află inlr-o delor democratice şl al organizaţii a dat cuvîntul Iul N. S. Hruşciov. relui Hural Popular al R.P. Mon Demonstraţii ţărăneşti în Franţa
vizită în U.R.S.S., a depus azi o co lor de masă Aparilia în prezidiu gole al celei de a 5-a legislaturi. şedintele Consiliului de Miniştri al
roană de flori la Mausoleul lui V. I. o lui N. S. Hruşciov, prim-secrelar Participanţii la miting au salutat cu Ca preşedinte ai Prezidiului U.R.S.S. PARIS 2 (Agerpres). — nevoie. Pomicultorlî şl viticultorii de-
îenln al GG al P.GU.S, preşedintele aplauze puternice euvîntarea rostită Această fntîlnire, se spune In co După cum anunţă agenţia Union parlamentului oer, de asemenea, gn-
înainte dc masă. delegaţia milita Consiliului de Minîşlri al U.R.S.S',, de şeful guvernului sovietic. Marelui Hural Popular a fost municatul ministerului de externe al F-raraoaise d'Inforraation, la 30 Iunie vernului să la măsuri pentru a pre-
ră romînă a vizitat Şcoala militară W. Ulbricht. prim-secretar al CC. Primit cu aplauze călduroase, a reales J. Sambu, ca vicepre Belgiei care anunţă vizita, poate fi „detaşamentele republicane de secu înttmplna pierderile pe care le suferă
superioa ă de ofiţeri „Soviclul Su al P.S.U.G. preşedintele Consiliului luat apoi cuvîntul W. Ulbrlcht. şedinte — N. Luvsanravdan, iar considerata ca o continuare a con ritate" şl politia au făcut uz de gre ţăranii tn urma vinderii sub preţ a
prem al R S.F.S.R.". In fata perso ca preşedinte al Consiliului de tactelor care au avut loc tnlre N. S. nade cu gaze lacrimogene împotriva produselor lor.
nalului şcolii, a luat cuvînlul gene Miniştri, J. Ţedenbal. Hruşciov şl P H Spfink in septem ţăranilor din departamentul Pyre- Şl în oraşul Avlgnon. situat în
ral de armală Leonlin Sălăjan. Demisia guvernului belgian brie 1961. necs Orîentales, care au organizat In sudul Franţei, a avut loo la ! Iulie
După-amîazâ, membrii dclcgalicl oraşul Perpignon o demonstraţie de o ciocnire între „detaşamentele re
militare romîne au fost oaspeţii Aca BRUXELLES 2 (Agerpres). — gimul oficial este bi lingv, adică se protest împotriva politicii guvernu publicane de securitate" şi ţăranii
demici militare „M. V. Frunze", Agenţiile occidentale de presă acceptă ca limbă oficială şi limba Festivităţile de la Acera lui, oare nu la nici o măsură pen
anunţă că. în dnpă-amlaza zilei de franceză pe lingă cea flamandă. tru îmbunătăţirea situaţiei ţăr«Ailor. demonstranţi. După oum anunţă agen
2 iulie, primul ministru belgian. Proiectul a trezit opoziţia populaţiei ACCRA 2 (Agerpres). — de răspundere ai Partidului popu Ţăranii sînt nemulţumiţi mal ales din ţia France Presse, la această de
Theo Lefcvre, a prezentat regelui locale şi au fost înregistrate Inci Cu prilejul sărbătorii naţionale a lar al convenţiei. cauză că in Franţa sînt importate monstraţie a ţăranilor au participat
La 12 decembrie Băndouin. demisia guvernului său. dente violente şl ciocniri Intre ma Ghanei — Ziua Republicii — la După paradă, Kwame Nkrumah a prodn*p •i'-ole de oare tara nu are peste 3.000 de persoane.
Kenya va deveni Premierul a hotârit să demisioneze nifestanţi şi politie. Intre diferitele Acera a avut loc la I iulie o mare aprins un foo veşnic în memoria
ca urmare a conflictului care opune grupări ale Partidului creştin-social paradă mltitară. La paradă au luat acelora oare şi-au dat viata în lupta
Independenta
cele două partide ale coaliţiei gu şl între Partidul creştin-social şl ce! parle Kvvame Nkrumah, preşedintele pentru libertatea si independenta Congresul Partidului
LONDRA 2 (Agerpres). — vernamentale — creştin-social şt so socialist, au Izbucnit conflicte In Republioii Ghana, miniştri, militant! Ghanei.
Agenţia Reuter anunlă că, la 2 cialist — în problema conflictelor această problemă şi ca urmare, pri iher-democrat din R.F. Germană
Iulie, la Londra a fost dală publi lingvislice care se înregistrează în mul ministru a hotârit să demisio
cităţii o declaraţie a guvernului en Belgia. In ultimele zile, aceste con neze Agenţia Prance Presse anunţă Dramaturgii englezi au interzis prezentarea BONN 2 (Agerpres). — culturale cu aceste tărl, se vor sta
glez în care se arală că la 12 de flicte s-au agravat ca urmare a în că regele Belgiei a declarat că nu La ! Iulie, la Munchen şl-a deschis bili tn viitor şl relaţii politice. Tot
cembrie va fi proclamată deplina cercărilor auloritătilor de a integra pieselor lor în Republica Sud-Africană lucrările Congresul ordinar al Parti odată, Mende s-a pronunţat pentru
Independentă a Kenyei. unele comune locuite de populaţia primeşte pentru moment demisia ca dului liber-democrat (R.F.G.). Pre încheierea unul pact de neagresiune
La sfirşilul lunii septembrie, se de limbă flamandă In oraşul Bru binetului Lefevre, şi eă va avea în LONDRA 2 (Agerpres). — dat Instrucţiuni agenţilor lor să In şedintele aoestul partid, Mende, intre N.A.T.O. şt ţările participante
spune în declaraţie, va avea loc la xelles, unde, după cum se ştie, re prealabil consultări cu liderii politici. Dramaturgii englezi au hotărîl să cludă in orice viitor contract o clau care a prezentat la congres raportul la Tratatul de la Varşovia.
Londra o conferinţă la care va (i Interzică prezentarea pieselor lor în ză prin care se refuză automat drep de activitate, 6-a pronunţat pentru o
elaborată noua constituţie a Kenyei teatrele din Republica Sud-Afrlcană tul de a pune In scenă vreuna din politică mai activă a guvernului Mende a cerut oa coaliţia guver
independente. în semn de protest împotriva politicii care practică un regim de discrimina piesele lor în orice teatru care prac R.F.G. în problema germană, precum namentală dintre Partidul liber-de
Sub presiunea cererii formulate de re fată de populaţia de culoare. tică discriminarea rasială fată de şi în relaţiile cu tarile socialiste. EJ mocrat şi U.C.D.-U.C.S. să continue
reprezentanţii Kenyei la recenlele colonialiste şi rasiale După cum relatează ziarul „Times", spectatori**. şi-* exprimat speranţa că tn urma şi după părăsirea de către Adenauer
tratative de la Londra, In declaraţia aproape 50 de dramaturgi englezi — Această declaraţie a fost dată stabilirii de legături economice şi a postului de cancelar.
guvernului englez din 2 Iulie se ara GENEVA 2 (Ageipres). — avut loc o şedinţă a delegaţilor ţâ printre care Samuel Beckett. Graham publicităţii In numele dramaturgilor
Reprezentanţii tuturor statelor afri rilor africane fn cadrul căreia a fost
tă că ..forţele armate engleze vor fi cane participante la lucrările celei Greene, John Osborne, J. B. Priestley englezi de Barbara Castle, membră a
retrase din Kenya în maximum un definitivat un proiect de rezoluţie in etc. — au 6emnat o dedaratie In parlamentului britanic, preşedintele
an de la data acordării indepen de-a 26-a conferinţe Internationale legătură cu aceasta. care, printre altele, se subliniază că Mişcării antiaparlheid din Anglia. Preşedintele Franţei va sosi mîine la Bonn
dentei". a instrucţiunii publice, organizată la In proiectul de rezoluţie se arată „după ce s-an consultat cu Mişcarea După cum subliniază ziarul „Ti BONN 2 (Agerpres). —
Geneva de U.N.E.S.C.O. şl Biroul In că statele africane consideră pre terne. Maurioe Couve de Murvllle,
Pentru rezolvarea unor probleme ternaţional de educaţie, au declarat zenta delegaţiei portugheze la aceas antiapartheid şi ou artişti şl scriitori mes", „deşi aceşti dramaturgi au 1n Purtătorul oficial de cuvînt aj gu precum şl de alte persoane oficiale
privind apărarea Kenyei, după pro tă conferinţă drept „o ofensă adusă sud-africani, ca o expresie a aversiu primul rînd în vedere Republica Sud- vernului vest-german, Karl Guenther franceze.
clamarea Independentei, vor fi or că vor boicota lucrările In eazul In drepturilor omului şi principiilor sa nii lor personale fată de polLttca de Africană, ei Intenţionează să Interzi von Hase, în cadrul unei conferinţe Deşi ordinea de zi a tnlîlnlrii din
ganizate alte convorbiri între repre care delegaţia portugheză nu va pă cre ale educaţiei". Dezvoltarea in apartheid şl a simpatiei lor fată de că prezentarea pieselor lor in orice de presă tinutâ la 1 Iulie la Bonn, a tre preşedintele dc Gaulle şl cance
zentant» ai Kenyei şl ai guvernului răsi conferinţa. strucţiunii şi educaţiei, se spune în scriitorii şi populaţia din Republica teatru din orice ţară care Interzice anunţai oficial că preşedintele Fran larul Adenauer n-a fost comunicată
englez. In dimineaţa zilei de 2 Iulie a rezoluţie, este un faator esenţial Sud-Afrioană oare suferă In prezent populaţiei de ouloare accesul Ia ţei, de Gaulle, va sosi Joi la Bonn oficial, purtătorul de cuvînt a preci
zat că discuţiile vor fi consacrate
pentru pacea şl progresul omenirii. de pe urma unei legislaţii nefaste, au speotacole". tntr-o vizită oficială In R F.G. de două
Secolul ăl XX-lea a cunoscut Decla zîde. Preşedintele francez va fi în problemelor privind politica N A TO.,
Preşedintele S. U. A. şi-a încheiat raţia drepturilor omului şl Declara aşa-zisa integrare a Europei occiden
soţit de primul ministru Georges tale, precum şi problemelor colabo
vizita în Italia ţia drepturilor copilului. Atitudinea Pompido i, de ministrul afacerilor ex rării franco-vest-germane.
Portugaliei, se spune In continuare Conferinţa „Asociaţiei naţionale pentru
ROMA 2 (Agerpres). — Kennedy a pledat încă o dată tn în rezoluţie, care menţine popoarele
Agenţiile de presă relatează că favoarea planului american de africane, tnsetate de cultură şl dor propăşirea populaţiei de culoare" din S.U.A.
convorbirile dintre preşedintele creare a forţei multilaterale a nice de a 11 se respecta demnita „Brazilia nu are nevoie de pomeni"
S.U.A., Kennedy, care a făcut o vi NATO. tea, sub un crunt regim de asupri CHICAGO 2 (Agerpres). — civile în cadrul Congresului S.U.A.
zită în Italia şi liderii italieni s-au Din comunicatul comun dat publi re şi obscurantism, este în contradic La 1 iulie la Chicago s-a deschis Luind cuvîntul In şedinţa de des RIO DE JANEIRO 2 (Agerpres). — neze unitatea poporului brazilian si
axat în mod special în jurul actua cităţii după Întrevederile cu oficia ţie flagrantă ou principiile documen cea de-a 54-a conferinţă anuală a chidere a conferinţei, secretarul Aso Intr-un recent Interviu acordat zia să pună piedici unei dezvoltări pros
lelor probleme militare şl economice lităţile italiene, reiese însă că In telor mal sus-mentionate. Iată de ce „Asociaţiei naţionale pentru propă ciaţiei naţionale pentru propăşirea rului brazilian „Jornol do Commer- pere a tării".
care frămlntă Organizaţia Tratatu cele din urmă, cele două părţi au „statelof africane, precum şt celor şirea populaţiei de culoare din populaţiei de culoare, Rov Wilkins, clo", care apare !a Recife, generalul
lui Atlanticului de Nord. acceptat doar ideea „discutării ulte lalte state care respectă demnitatea S.U.A. (N.A.A.GP.). Potrivit agen a declarat că dacă nu vor fi între Alves, comandantul armatei 1 bra
In euvîntarea pe care a rostlt-o rioare cu guvernele Interesate a umană, le este Imposibil să mal la ţiei UPI, la lucrările conferinţei prinse acţiuni hotărite pentru lichi ziliene, referindu-se la programul Noi succese ale mişcării
marţi în fata comandamentului proiectelor americane privind înfiin parte la lucrările acestei conferinţe participă peste 4.000 de delegaţi care darea segregaţiei rasiale in cei mai „Alianţei pentru progres", menţio de eliberare naţionala
vor discuta timp de şase zile „as
N.A.T.O. de la Neapole, preşedintele ţarea acestor forte**. attta timp ctt alături de ele va mal pectele noi ale luptei pentru Inte scurt timp, negrii din S.U.A. sînt ho- nează că acesta „ou face decît să
rămfne delegaţia portugheză**. tăriţl să reia demonstraţiile lor pe sprijine cu vehementă acţiunile anti în coloniile portugheze
grare rasială şi drepturi civile a
Reprezentanţii ţărilor africane au populaţiei de culoare din S.U.A.". o scară şl mal largă. Wilkins a cri comuniste, fără a rezolva vreuna CONAKRY 2 (Agerpres). —
Conferinţa pentru dizolvarea Federaţiei protestat de asemenea, împotriva Citind declaraţia unul purtător de ticat poziţia unor membri de frunte dintre problemele principale". „încă La 1 Iulie a fost dat publicităţii la
participării delegaţiei sud-afrloane cuvînt al N.A.A.C.P., agenţia UPI al Congresului SU.A. care se opun de Ia început, a declarat generalul Conakry un comunicat al Partidului
Rhodesiei şi Nyassalandului la lucrările acestei conferinţe. relevă că delegaţii Ia conferinţă îşi acordării de drepturi populaţiei dc Alves, n-am orezut niciodată în sin african al Independenţei din Guineea
ceritatea acestui program".
culoare.
vor axa discuţiile pe problemele asi
Conferinţa Internaţională a in
portugheză şl insulele Capului Verde
strucţiei publice I hotărti să înscrie gurării slujbelor pentru negri, ac Secretarul N A.AC.P. a subliniat Crltlcînd diversele acţiuni între In care se arată că mişcarea de eli
VICTORIA FALLS 2 (Agerpres).— mare parte din aceste datorii au fost pe ordinea de zl examinarea rezo ţiuni politice, lichidarea segregaţiei prinse de către Lincoln Gordon, am berare naţională tn coloniile portu
Conferinţa pentru desmembrarea făcute In scopuri militare Inutile. că dacă anul acesta nu va fi adop basadorul S.U.A. în Brazilia, în nu gheze la mereu amploare. Trupele
Federaţiei Rhodesiei şi Nyassalan- Delegaţia Rhodesiei de nord, de pil luţiei ţărilor africane; tn şcoli şi a luptei pentru drepturi tată legislaţia cu privire Ia dreptu coloniale portugheze, se arată în
dulul din localitatea Victoria Falls dă, arăta că ea este mal degrabă „In rile civile, atunci negrii din S.U.A. mele „alianţei pentru progres", ge comunicat, au înregistrat noi pierderi
(Rhodesia de sud), îşi continuă lu teresată tn a investi fonduri mari s-ar putea vedea nevoiţi să boico neralul a declarat: „Brazilia nu are tn timpul luptelor cu răsculaţii: au
crările. pentru dezvoltarea regiunilor înapo Val de arestirî In rîndurile militarilor argentinieni teze alegerile prezidenţiale care ur nevoie de pomeni". El a subliniat fost scufundate trei vedete de pază,
în şedinţa din 1 Iulie, participan iate şl nicidecum pentru acoperirea mează să albă loo In anul 1964. că Statele Unite încearcă să submi două autocamioane au fost distruse
ţii la conferinţă au hotârit alcătui datoriilor contractate de guvernul BUENOS AIRES 2 (Agerpres). — care urmează să aibă loo la 7 Iulie. fn timpul unei ambuscade, eu (ost
rea unul subcomitet care pînâ In federal pentru cumpărarea de avioa Corespondentul din Buenos AIres ucişi peste 20 de soldaţi al Iul Sa*
dimineaţa zilei de 2 iulie a elabo ne cu reacţie". ★ Instituirea monopolului de stat pentru toate lazar.
rat un raport asupra modalităţii Lucrările conferinţei de la Victo al agenţiei France Presse relatează BUENOS AIRES 2 (Agerpres). —
desmembrărll federaţiei. In aceeaşi ria Falls, vor mal continua plnă la că în cursul zilei de 1 tiulle In Argen In ultimul Ump, în Argentina, în importurile de petrol in Brazilia
zl au avut loc discuţii asupra pro 3 Iulie, Inclusiv. Plnă In prezent, tina a început un val de arestări in baza aşa-numttei „legi privind secu Glasul studenţilor
blemei aolaborării între cele trei te printre problemele principale asupre rîndurile mllllarllor. Potrlvbt agen ritatea", sfnt operate numeroase BRASILIA 2 (Agerpres). — „Petrobras" dar companiile dlslrl- africani
ritorii membre ale federaţiei, după cărora s-a ajuns la un acord, figu ţiei. aproximativ 200 de subofiţeri din arestări. După cum relatează ziarul La I iulie, preşedintele Consiliu bultoare, în majoritate filiale ale
desmembrarea acesteia, problema rează problema dizolvării federaţiei „Naclon , Ia 30 Iunie au fost arestaţi lui naţional al petrolului din Bra unor societăţi străine, dispuneau de IBADAN 2 (Agerpres). —
datoriilor financiare pe care le-a plnă la sfirşilul acestui an, crearea marină şi aviaţie au fost arestaţi Îm o serie de oflţerL zilia, Malrelles, a anunţat că s-a de libertatea de a hotărî singure asupra L* 1 Iulie, seminarul panafrloan al
făcut guvernul federal, problema unor comisii de lucru care să so preună cu un căpitan dlntr-o compa Situaţia din (ară continuă să fie cretat Instaurarea unui monopol de problemei importurilor. studenţilor oare 8-a desfăşurat tn
viitorului funcţionarilor civili care luţioneze probleme complexe ca da nie de transmisiuni. De asemenea a încordată. Toate garnizoanele şl uni stat pentru toate importurile de pe Agenţia subliniază că această mă oraşul Ibadan (Nigeria), şl-a încheiat
au lucrat In aparatul de stat fede toriile, legăturile dintre cele trei fost lansat un mandat de arestare tăţile militare se află In stare de trol fn BraziKa. După cum transmite sură a fost luată deoarece regimul lucrările.
ral, precum şi problema viitorului teritorii, menţinerea provizorie a Împotriva generalului Iniguez. despre alarmă. Pe străzile principalelor ora agenţia France Presse, exploatarea de pfnS acum al importurilor de pe
Seminarul a aprobat o serie de
armatei federaţiei. unor servicii «omune cum ar ft şe ale fărli patrulează lără întreru petrolului brazilian s-a efectuat şl rezoluţii pe marginea problemelor
In dimineaţa zilei de 2 iulie, parti transportul pe căi ferate, adminis care agenţia scrie că este „un lider pere detaşamente întărite de poliţie pînă acum sub regimul monopolului trol a provocat Braziliei pierderi
cipanţii la conferinţă au continuat trarea barajului de la Kariba eta. O peronlst". şl armată. de stat prin Intermediul societăţii mari de devize. economice, sociale şi culturalo ale
ţărilor africană. In rezoluţia privind
dezbaterile pe baza raportului pre serie de atribuţii ale guvernului fe Observatorii din capitala Argenti unitatea africană sa relevă, printre
zentat de subcomitetul creat la 1 deral vor fi transferate imediat după nei pun «oaste arestări In legătură altele, că seminarul panairicen stu
iulie în care au fost făcute o serie conferinţă guvernelor celor trei te cu situaţia politică tulbure din tară denţesc cheamă toate popoarele afri
de recomandări tn legătură ai des ritorii, urmind ca celelalte să fie !n preajma alegerilor prezidenţiale cane să-şi unească eforturile In di
membrarea federaţiei şi modalitatea transferate ulterior, pe baza reco recţia lichidării colonialismului sub
transferării puterii guvernului fede mandărilor comisiilor de lucru. toate formele sale şl să sprijine ho-
ral asupra guvernelor celor trei te Corespondentul agenţiei France tărtrlle conferinţei de la Addls Abe-
ritorii. Presse, relatează că un comunicat Arestarea unui grup ba, care Îndeamnă la crearea unei
Cele mai vii dispute au avut loc final al conferinţei nu va fl dat pu Afrld libere şi unite.
In legătură cu repartizarea lorlelor blicităţii mai devreme de joi, 4 iu de contrarevoluţionari
militare ale foslei federalii. In ceea lie, în care vo fi anunţată fn mod Seminarul panafrlcan al studenţi
ce priveşte datoriile financiare pe oficial dala dizolvării Federaţiei Rho- cubani în Mexic lor a chemat studenţii tuturor ţă
care' guvernul federal le-a făcut desici şi Nyassalandului. In comu rilor africane să se Încadreze mal
pină acum, reprezentanţii teritoriilor nicatul dat publicităţii in urma şe CIUDAD DE MEX1CO 2 (Ager activ In lupta Împotriva forţelor
Rhodesiei de nord. Nyassaland şi dinţei din 2 iulie, se arată că parti pres). — reactiunll interne şi dinafară, pentru
chiar cei ai Rhodesiei de sud, au cipanţii li conferinţă au căzut de După cum transmite agenţia UPI, a obţine eliberarea deplină a con
r
subliniat necesitatea găsirii unei so acord ca dizo)va ea federaţiei să aulori(ă(ile mexicane au arestat un tinentului african de dominaţie
luţii adecvalc, dat limd faptul că o aibă loc la 31 decembrie 1963. grup de opl contrarevoluţionari cu străină, înflorirea democraţiei şi
bani care au plănuit să organizeze dezvoltarea economiei ţărilor lor.
acte dc sabotaj Împotriva unor car-
goboturi cubane în portul Veracruz,
Implicaţiile scăderii rezervelor cu scopul de a impiedica elecluarea încheierea tratativelor
schimburilor comerciale dintre Mexic
de aur din S. U. A. şl Cuba. Printre cei arestaţi se află pentru formarea Federafiei
Carlos Feruandez TruJilio şi Dimas Africii râsărifene
WASHINGTON 2 (Agerpres). — 15,8 miliarde dolari. Din aceaslă Figueredo, conducători ai unor or
La 27 iunie senatorul Lausche (de sumă aproximativ 12 miliarde dolari ganizaţii ale contrarevoluţionarilor KAMPALA 2 (Agerpres). —
mocrat din partea statului Ohio) a sînt necesari pentru asigurarea obli cubani. La 1 iulie au luat sflrşit tratati
declarat că problema rezervelor de gaţiilor sistemului federal al rezer Potrivit agenţiei, activitatea con vele pentru formarea Federaţiei Afri
aur ale Statelor Unite devine din zi velor bancare. ,,ln acest mod, a spus trarevoluţionarilor ntbani din Mexic cii răsăritene Ia care au luat parte
în zi tot mai dificila. Cantitatea do în continuare senatorul american, a silit autorităţile să Instaleze san primul ministru al Kenyei, Jomo
larilor americani care se scurge în rămîn 39 miliarde dolari pentru tinele in portul Veracruz, iar se "ut Kcnvatta. primul ministru al Ugan-
celelalte tăii. a spus el in continua asigurarea sau acoperirea eventua din Veracruz al contrarevoluţiona dei. Milion Obote, si J. Nyerore
re. depăşeşle permanent cantitatea lelor pretenţii din partea creditori preşedintele Tanqanicâi. La tratati
de dolari care revin in Statele Unite, lor străini ale căror împrumuturi pe rilor a lost închis. Cele trei nave ve au participat, de asemenea, şefi
ceea ce pune tara în lata proble termen scurt ajung la 27,1 miliarde cubane au părăsit portul, Indreptîn- al organelor administrative locale
mei serioase a deficitului balanlei dolari**. du-se spre Havana, avînd la bord din diversele regiuni ale celor trei
de plăti. în încheiere. Lausche a declarat alimente şl alte mărfuri. Agenţia state.
Dacă in august 1949 rezervele de că Statele Unite nu întreprind nimic scrie că acesta esle al doilea marc După terminarea tratativelor nu
aur ale Statelor Unite se cifrau la a fost dat publicităţii nici un co
24.6 miliarde dolari, a arălat Lausche. practic pentru a . lichida primejdia transport de mărluri mexicane în R P, UNGARA: Munca grea a recoltării a fost uşurată prin mecanizarea agriculturii. municat.
le 1 Iunie 1963 ele s-au reidus la care ameninţă economia tării. Cuba.
, nirecil.i Generale P.T.T.R. nr.^263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tloarul: Intreorlnderea Poligrafic» .1 Mal* - Deva.
Redacţia şl administraţia zlbrolol tir. 8 Martie or. * Telelon 188. 189. 75 B74 Ta>« piaiitâ Io numerar cunlnroi cptonaml Direcţiei Genera e