Page 9 - 1963-07

“ 1 W
Bienuso «*|9!|ţ!t
_______ jr ~ -
PROLETARI DIN TOATE ŢA«It*. UNITf-VA )
IjEile de secerii
mul socialismului

Din noua recolta să nu se piardă nici un bob!

In aceste cile recoltatul cerealelor continua cu succes in numeroase gos­
au început
podării agricole colective fi de stat. Colectiviftii, mecanizatorii ;i lucră­ După seceriş
torii GAS. dau acum o adevărată bătălie pentru terminarea recoltării or­
zului de toamnă fi fac ultimele pregătiri pintui a începe eu toate for­ şi arăturile
Iii
ţele recoltatul griului, care pe alocuri a dat in pirg. Dorinţa tuturor este
ca din noua recoltă ce se orală a fi bogată să nu se piardă nici un bob 5
Exemplele de mai jos sini edificatoare în această privinţa.
" Era aproape dc ora prînzu- %
lut. După ce au controlat sta-
JOI 4 IULIE 196J 4 pagini 20 bani
Anul XV. Nr. 2649 W diul dc coacere ol orzului, in-
M
Au ferminaf reeoltaful orzului ginerul gospodăriei agricole co-
•• leelivc din Ruhău, raionul
Corespondentul
tov.
nostru,
Verificarea cunoştinţelor Fetru Ursa, ne informează că strîngă orzul de pe întreaga su­ £ Scbcţ, împreună eu prcfcdinlcle, M
prafaţă (10 ha).
s-au îndreptat spre cei doi mc-
profesionale la gospodăria agricolă colectivă Producţia obţinută este bună. ) canizutori. m
din satul Brănişca, raionul Ilia,
s-a terminat recoltatul orzului de In medie, s-au realizat peste £ — Puteţi începe!... Li se a• d
La clubul munoitoresc din Gura* toamnă. 2.000 kg. orz la ha. •0 dresă prefedintele. «*
barza s-a desfăşurat dc curind un Acum, colectiviştii din Bră­ — Cu bine }i rod bogat, răi-
concurs „Cine stle meserie, dstigă", In numai două zile, mecaniza­ nişca fac ultimele pregătiri în
torul Axente Negrilă, de la Sta punscră intr-un glas Vasile Bis-
avind ca temă mecanica minieră, Cu vederea începerii recoltării gnu că fi Maxim Neaga, intrhul cu M
ţiunea de maşini şi tractoare din
acest prilej au fost verificate cu* Dobra, folosind combina la în­ lui, care pe unele tarlale a în­ combinele în lan.
noştlnte-le în meseria respectivă. La treaga ei capacitate, a reuşit să ceput să dea în pîrgă. Sclipind in soarele puternic, ««
concurs au participat cinci muncitori combinele argintii, ca ni}te li- ^
din cadrul E.M. Barza, fn urma Zilnic, cu fiecare combină — o este 5 ha bclulc uriafe, alunecau lin.
de-a lungul lanului dc orz. Cu b)
răspunsurilor date pe primele trei
locuri s*au dasificat în ordine loan Hotărîţi să nu piardă nici un coltat orzul de pe aproape 40 mifcări repezi, colectivistele $
bob din noua recoltă, mecaniza­ ha din cele 100 ha cultivate cu Paraschiva Floca, Maria Cos- **
Petreanu, Leontln Aslău, electricieni torii Cornel Preda şi Iosif Bo- această plantă. landa, Ana Oancca fi Par as-
si Viorel Senilă, mecanic. Cei peste rony au intrat în lanurile G.A.S Recoltind zilnic cu fiecare II e/tiva Neaga, aţezau cu grijă
300 spectatori care au urmărit con­ din Alba Iulia de îndată ce orzul combină peste 5 ha, mecaniza­ £ in camion sacii plini cu roade. ^
cursul au răsplătit cu aplauze răspun­ s-a pîrguit. In ajutorul lor au torii G.A.S. din Alba Iulia sînt «J Tirziu, cind soarele scăpata
venit încă doi mecanizatori de hotărîţi ca în următoarele 3-4
surile date de concurenţi. ^ spre asfinţit, zgomotul motoare- M
la S.M.T. din localitate. zile să termine recoltatul or­
H. POPA Şi munca lor a început cu zului. lor a încetat. Cei doi mecani- $
corespondent deosebită însufleţire. Rezultatul? V. PANTEA zatori s-an urcat în camion in-
De la l iulie şi pînă ieri s-a re­ corespondent drcplindu-sc spre magazie. Erau ^4
euriofi să ftie ce producţie s-a
fierul vechi predat obţinut. Ei erau doar aceia care M
au pregătit terenul fi au însă- 3
ofelâriilor Mari cantităţi de furaje recoltate minţat orzul.
In bilanţul realizărilor din primul Magazionerul era adincil in 'A
Asigurarea unor cantităţi cores­ tone siloz de bui ă calitate ce va fi
semestru al anului, ceferiştii de la re­ punzătoare de furaje necesare ani­ folosit In hrana animalelor in tuna •j treburi. Cei doi nu îndrăzneau gy
^ *ă-l conturbe. Intr-un tirziu, M
vizia de vagoane Simeria-Triaj au malelor constituie pentru colectiviş­ august, cind potenţialul păşunilor va Jg părind surprins parcă dc pre- 3
înscris şi predarea unei cantităţi în­ tii din Daia, raionul Sebeş, o preo­ fi mai scăzut. (10 zenja lor. magazionerul ii in- ••
cupare de căpetenie. In acest scop, Concomitent cu recoltarea plan­
semnate de fier vechi. Prin acţiunile Lrcbu:
mobilizind la mu^că toate forţele telor de nutret, s-a trecut si la re­
patriotice organizate în acest scop, de care dispun, ei au reuşit ca pînă coltarea linurilor, lucrare executată •• — Dar cu voi ce-i aici ?
el au trimis oţelârillor patriei aproa­ in prezent să lecolleze trifoiul de pînă acum pe 150 ha. Mergeţi de vă culcaţiI Miinc M
pe 430 tone fler vechi evldenţilndu- pe întreaga suprafaţă (120 ha) si lu­ Merită subliniat faptul că întreaga ta trebuie s-o porniţi de dimi- 4*
cerna de pe 34 ha. m neaţă. W
se in mod deosebit sudorul Ion Ra- cantitate de furaje recoltată a fost
De asemenea, atunci cind a ajuns ^ — Am vrea să ftirn fi noi >
col fa, maistrul Gheorghe Seranli- strinsâ, transportată $i aşezată in
In stadiul de înspicare, au recol­ m cc producţie s-a realizat pînă gj
ceanu, magazionerul Dumitru Nîcolae tat secara de pe 50 ha şi sparceta Sire în apropierea grajdurilor gos­ yo acum ? U
şl alţii. de pe 23 ha. Producţia realizată a podăriei. jjj — Păi dc unde să ftiu f Eu 5Î
Comunistul loan Dregltici. de la I.R E.H-Devo, la de verificare.
E. CREŢU fost Insîlozată în amestec cu alte M. FLOREA W ftiu doar cil mi-a intrat in J*
corespondent Ierburi, realizfndu-se astfel peste 200 corespondent ţ> magazie. $
jl — Si cil ţi-a intrat ? £$
Primirea ministrului afacerilor externe al Austriei de către jj Vă:indu-le nerăbdarea, mo- W
Jg guzionerul le întinse a buca- ^
preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne ^ lă dc birlic. Pe ca era scris ••
ţ> de mina inginerului „produc- ^
Preşedintele Consiliului de Stat al wig Steiner. secretar de stat la Mi­ avut loc un schimb de vederi In •• (ia medic fa ha. . g'j
R.P. Romlne. Gheorghe Gheorghiu- nisterul Afacerilor Externe precum legătură cu probleme de interes co­ Bucuroşi dc rezultat, eci doi M
Dej $i preşedintele Consiliului de $1 dc dr. Paul Welzler. ministrul mun pentru cete două ţări, s-a des­ I 'g mecanizatori au pornit-o val Ş
Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, au Austriei în R.P. Romină. făşurat într*o atmosferă cordială. M viriej spre dormitor, Erau fc- ••
primit miercuri la amiază pe minis­ Au fost de fată Corneliu Mănescu Preşedintele Consiliului de Stat ^ riciţi. Calitatea muncii tor se
trul afacerilor externe al Austriei, ministrul afacerilor externe si Mir- reţinut pe ministrul afacerilor ex­ •i reflecta cu prisosinţă in pro-
dr. Bruno Kreisky. cea Ocheanâ. ministrul R.P. Romîne terne ai Austriei, dr. Bruno Kreiskv j3 duet ia obţ inută
(Agerpres) Obţinem producţii sporite de lapte
Ministrul afacerilor externe al la Vieno. si pe ceilalţi oaspeţi, la dejun. Jjj După două zile, orzul de pe *
Austriei a fost insolit de dr. Lud­ Întrevederea, tn cursul, căreia o M tarlaua de 30 hectare a fost *•
Oi
ta recoltat. Pioducţia medic s-a <3
C O M U N I C A T Cursurile agrozootehnice de masa productive animale, noi acordăm > produs în perioadj de lectatie pre­ menţinut ca fi după prima zi.
oganizate In G.A.C. din Cî!nic, an mare importantă reţinerii $i creste;!' cedentă, Iu urma combinelor, pe te­
fost privite ou răspunderea cuvenit/) întregului tineret din prăsi.ă proprie, Producţia, obţinută de la vaca
cu privire la vizita în R.P. Romînă a ministrului dc către toii colectiviştii noştri. apt pentru producţie. Acest obiectiv Stinca constiluie pentru noi lot» un renul cliberot. mecanizatorii.
Pentru noi. îngrijitoru-inulgâtori îl realizăm prlntr-o strictă evidentă exemplu şi un stimulent \n acelaşi Elisie lloiescu fi Gheorghe Be­
afacerilor externe al Austriei care avem o vechime de 2—3 sau a producţiei de lapte (cantitativă si timp Sîntem hotărîti ca prin ridica­ na au început efectuarea arătu­
chiar 4 ani in această muncă, cele calitativă), realizată de la fiecare ani­ rea continuă a calificării noastre rilor de vară. Lucrarea a fost
La invitaţia ministrului afacerilor externe al R. P. bleme de interes comun şi cu privire la relaţiile dintre executată pinu acum pe 20 ha.
Romîne, Corneliu Mănescu, ministrul federal al afa­ cele două ţări. învăţate !a cercul zootehnic ne sînt mal, pe care o consemnăm !n carne­ profesionale să aplicăm în practică Aici, colectivi ftii vor insămîn-
cerilor externe al Austriei, dr. Bruno Kreisky, a Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că reia de un real folos. Asa, de pildă, din tul' îngrijitorului mulgător. Drept cele însuşite la invălămîntul zooteh­ ta porumb furajer
făcut o vizită in Republica Populară Romină între (Iile dintre R. P. Romină şl Republica Austria se dez­ cele predate tn legătură cu organi­ urmare, reuşim să avem o evidentă nic în vederea creşterii continue a
2—4 iulie 1963. voltă favorabil pe baza egalităţii Şi respectului reci­ zarea muncii in sectorul zootehnic clară asupra calităţilor fiecărui ani­ producţiei de lapte. Livrarea către
proc, în interesul ambelor ţări, şi că există posibilităţi
Ministrul afacerilor cxlerne al Austriei a fost-în­ am înţeles cîtă importanţă are mal, retmînd pentru producţie tine­ stat In perioada de la l ianuarie 1 La G.A.C. din Răhău. rccol- W
soţit de dr. Ludwig Steiner. secretar de stat în Minis­ pentru dezvoltarea continuă a acestor relaţii. respect area strictă a programului zil­ retul provenit de la vacile cu mari pînă la 1 Iunie a.c. cu mai mult de ) talul orzului este pe terminate W
In ziua de 3 iulie a.c., cei doi miniştri de externe
terul Federal al Afacerilor Externe al Austriei, şi de au semnat „Acordul privind reglementarea probleme­ nic de grajd : hrănirea, curăţenia şi producţii. 21 000 litri lapte peste sarcina con­ j In citeva zile se va trece la gij
iunctionari superiori din Ministerele Federale al Aia lor financiare in suspensie Intre Republica Populară mulsul animalelor la orele stabilite. tractuală, este o dovadă în plus că y recoltatul griului. Spicele grele M
cerilor Externe şl Finanţelor. Aplicarea în practică a celor ară­
Romină şl Republica Austria**. Ţoale aceslea asigură o producţie tate mai sus, precum si a celorlalte avem posibilitatea să depăşim pro­ \ de rod, promit recoltă bogată. ^
In cursul vizitei sale. ministrul federal al afacerilor De comun acord s-a stabilit ca Legaţia Republicii ducţia de lapte planificată. g Munca unită a colectivi fiilor, V
externe al Republicii Austria şi secretarul de stal, au Populare Romîne la Viena şi Legaţia Republicii Aus­ bună si constantă de lapte. Practicînd cunoştinţe însuşite la cercul zooteh­
fost primiţi do preşedintele Consiliului de Stat al Re­ tria la Bucureşti, să fie ridicate Ia rang de ambasadă o furajare ştiinţifică. alcătuind si nic, au dat posibilitate gospodăriei GHEORGHE BARBUŞ 5 sprijiniţi de către mccanizato-
SIMION USKAT
publicii Populare Romîne, Gheorghe Gheorghiu-DeJ, şl In timpul şederii sale In Republica Populară Romînă, ndministrînd raţiile In funcţie de noastre să realizeze de la începutul GHEORGHE NEGREA | iii dc ia S.M.7. Miercurea, va
de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii dr. Bruno Kreisky a ţinut o conferinţă la Facultatea producţia şi greutalea animalului, anului si pînă la 20 iunie a.c. o pro­ SCHUSTER MIHAI ! fi din plin răsplătită. *}
Populare Romîne, Ion Gheorghe Maurer, cu care au de Ştiinţe Juridice a Universităţii din Bucureşti. dar în mod chibzuit si economicos, ducţie medie de 1.450 litri lapte pe îngrijitori-mulgători la G.A.C. > M. RUGINESCU <j
avut o convorbire cordială. Ministrul federal al afacerilor externe al Republicii am reuşii să avem asigurate furajele cap de vacă furajată, Avem însă din Cilnlc fi %
V*. I î < V» _»«. -T î.-WV * - .
Ministrul afacerilor externe. Bruno Kreisky şl se- Austria a invitat pe ministrul aiacerilor externe al necesare pentru animale plnă la re- unele vad ca, recordmana Stînoa,
cretarul de stat Ludwig Steiner au avut cu ministrul Republicii Populare Romîne într-o vizită oficială in coltarea secarei furajere şi scoaterea oare în perioada de 68 zile de Ia
afacerilor externe al Republicii Populare Romîne, Cor- Austria. Invitaţia a fost acceptată, urmînd ca dala vi­ vacilor la pâsunat. tătare, a dai o producţie de 1.933
neţiu Mănescu, un schimb de păreri cu privire la pro- zitei să fie stabilită pe cale diplomatica. In vederea selecţionării celor mai litri lapte fată de 1.609 litri olt a

100.000 lei venifuri
Provenienţa a 2000 tone cărbune din vlnzarea roşiilor

In acest an. G.A.C. din Micesti
raionul Alba cudtivâ roşii in 7.000 de
In 1959 a fost 32,2... în 1960 — zibil. Trăgînd învăţăminte din comitetului de partid, au pus în Bine au fost folosite în acţiu­ cuiburi protejate cu polietilenă.
32, în 1962 — 30,9, iar în primul analiza făcută, conducerea tehni- discuţia comuniştilor problema nea pentru îmbunătăţirea calită­ Folosirea acestui procedeu a per­
semestru al anului în curs 30 la co-administrativă a luat o seamă calităţii cărbunelui şi în urma ţii cărbunelui grupele de partid. mis colectiviştilor din Micesti ca Încă
sută cenuşă în cărbunele extras de măsuri privind executarea u- discuţiilor purtate au îndrumat Ele au intervenit operativ acolo din 25 iunie să înceapă recoltatul
de minerii din Petrila. Săgeata nei corecte podiri a abatajelor, conducerile sectoarelor să ia unde au observat că se slăbeşte roşiilor şi să valorifice mari canti­
graficului coboară, coboară me­ practicarea puşcării , selective, măsuri pentru reducerea procen­ preocuparea pentru calitate. Bri­ tăţi. Potrivit calculelor tăcute, recol­
reu, o dată cu creşterea intere­ trierea corectă a sterilului; de tului de şist vizibil. Iată un gada în care lucrează comunistul ta ce se va realiza de la cultura pro­
sului colectiv pentru îmbunătăţi­ asemenea, s-a hotărît ca fiecare exemplu. In lunile ianuarie şi Savu Emerik extrăgea cărbune cu tejată a roşiilor, va aduce gospodă­
rea calităţii cărbunelui. Căci, aşa maistru să preia în revirul său februarie,.calitatea cărbunelui ex­ mult şist vizibil. Grupa de riei venituri in valoare de 100.00CJ
cum ne spunea tovarăşul Eu­ sterilul ales, ţinînd o strictă e- tras din abatajele sectorului II nu partid a analizat cauzele pentru lei
gen Kuti, secretarul comitetului videnţă, pe baza căreia să se corespundea cerinţelor. Deseori care se petrece acest lucru şi i-a N. IRIMIE
de partid de la mina Petrila, în­ poată premia minerii evidenţiaţi minerii motivau acest lucru prin dat tovarăşului Savu sarcina să-i corespondent
că nu s-au obţinut realizări pe în întrecerea pentru calitate. De faptul că „stratul de cărbune e convingă pe toţi minerii din bri­
măsura posibilităţilor, cu toate asemenea, s-au luat măsuri pen­ ,,murdar" şi oricîte eforturi s-ar gada sa să aleagă cu grijă şistul
că anul acesta, pe seama redu­ tru intensificarea controlului la depune tot nu se poate practica vizibil. Ca urmare, în luna urmă­ Cresc efectivele
cerii conţinutului de cenuşă, toare şi de atunci mereu, brigada de animate
producţia a sporit cu 2.000 tone respectivă a fost evidenţiată
cărbune... PRIN REDUCEREA pentru calitate Colectiviştii din Serei, raionul
...Primele zile ale anului, ba CONŢINUTULUI DE CENUŞA O contribuţie deosebită la îm­ Haţeg, acordă o atenţie deosebhă
chiar prima lună, nu prevesteau bunătăţirea calităţii cărbunelui a dezvoltării creşterii animalelor. In
succese deosebite. In cărbune era ....................................................................................... i r f ■■ > adus-o gazeta de perete. îndru­ acest scop, de curind, cu ajutorul
mult steril vizibil, din care cauză faţa locului de muncă, precum o alegere eficientă a sterilului. mat permanent de comitetul de creditelor si o fondurilor proprii ei
penalizările începuseră să se şi pentru îmbunătăţirea asisten- Comuniştii de aici au fost însă partid, colectivul gazetei de pe­ şi-au procurat incă 12 vaci de lapte
numere cu sutele de tone de căr ţei-tehnice. Controlul de şist vi­ de altă părere. In adunarea ge­ rete a scos multe loi volante pe şi 27 vitele. De asemenea, au re­
bune. Şi aceasta nu era o pro­ zibil a crescut de la 22 la 35-37 nerală unde au discutat despre care le-a adresat brigăzilor sau ţinut din prăsilă întregul tineret apt
blemă nouă, pentru că la fel probe pe zi. calitate ei au demonstrat că da­ sectoarelor unde conţinutul de pentru producţie.
stătuseră lucrurile şi în decem­ Apoi, din iniţiativa comitetu­ că fiecare miner şi vagonetar ar cenuşă era mare. De asemenea, In felul acesta, fermele de animale
brie anul trecut. Continua deci lui de partid, s-au organizat a- fi preocupat de extragerea unui s-au scos ediţii speciale pe tema ale gospodăriei din Serei numiră
o stare de lucruri care nu era dunări cu întregul colectiv al cărbune de bună calitate, s-ar calităţii, unde au fost chemaţi acum 360 capele taurine, 400 de
pe placul colectivului de mi minei, unde s-a discutat despre obţine rezultate mult mai bune. să-şi spună cuvîntul. prin artico­ ovine si II scrofite.
neri. Cum era şi de aşteptat co­ importanţa extragerii unui căr Fiecărui comunist i s-a trasat le, factorii care determină cali­ F. PETRE
mitetul de partid a acţionat; şi bune de calitate superioară, cau­ atunci sarcină concretă, pe loc tatea cărbunelui: mineri, ajutori- corespondent
nu numai pe un front, ci peste zele care duc la creşterea conţi­ de muncă, să se ocupe de calita­ mineri, vagonetari, mecanici de
tot, în toate locurile. nutului de cenuşă în cărbune, te. Aceasta înseamnă nu numai craţere, maiştri Elevi în excursie
Mai întîi comitetul de partid precum şi despre căile care duc să aleagă fiecare cu grijă şistul +
a analizat preocuparea conduce la îmbunătăţirea calităţii cărbu vizibil sau să puşte separat ste­ Din iniţiativa comitetului de pă­
rii tebnico-administrative pentru nelui. S-a arătat atunci cit pier rilul, ci să-i determine şi pe Zilele trecute din abatajele rinţi de pe lingă Şcoala de 8 ani
îmbunătăţirea calităţii cărbune­ de exploatarea minieră, sectorul, ceilalţi tovarăşi să procedeze la minei Petrila s-a extras a 15.000-a „Petoft Sandor" din Deva. a fost or­
lui. A prezentat atunci un mate­ brigada şi chiar minerul dacă nu­ fel. Hotărîrea aceasta şi-a dovedit tonă cărbune . peste planul pri­ ganizată o excursie la Sibiu fi Ocna
rial inginerul şef, în care au fost mai într-o singură lună norma imediat eficienţa. Acum sectorul mului semestru. 2.000 tone din Sibiului, cu elevii claselor V—VII.
scoase în evidenţă cauzele pen­ de cenuşă este depăşită cu 1 II extrage cărbune cu şist vizi­ cele 15.000 provin din îmbunătă­ La excursie au participai 40 de
tru care din abataje se extrage la sută. La rîndul lor, organiza­ bil mult mai puţin decît este ţirea calităţii... elevi fi 5 cadre didactice.
încă mult cărbune cu steril vi­ ţiile de bază P.M.R., la indicaţia cifra admisă N. ANDRONACHE LUCIA VATAFU
corespondentă Din frumuseJUe Văii Sebeşului. Fot$: S. TRUŢĂ