Page 1 - 1963-08
P. 1

|  Bibi io‘se*  Cmv-rsili
                                                          r   r • 'l ' >',!  l
                                                                                                       PROLETAR!  DIN  TOATE  ŢĂRILE  TJNITf-VA  î
                                                                                                                                                                                        Succesele  trebuie  dezvoltate
                                                      H\jnr-cl*>Asi‘o  U r * a'
                                                                                                                                                                                        Sînt  binecunoscute  succesele   felul  acesta,  demonstrau  ci.  fur­
                                                                                                                                                                                      din  anul  trecut  ale  furnaliştilor   nalul  va  intra  în  „inerţia"  sa  cu
                                                                                                                                                                                      din  Călan-   îndeplinind  în  mod   cîteva  zile  mai  repede.  iVIeloda
                                                                                                                                                        •   $5  urgentăm  pregătirea   ritmic  sarcinile  de  plan,   ei  au
                                                                                                                                                      spatiilor  de  însilozaie;      reuşit  să  producă  peste  preve­  s-a  aplicai.  Care  au  fost  rezulta­
                                                                                                                                                                                                                        tele ?  In  loc  de  8—10  zile.  cU
                                                                                                                                                        •  In  conducerea  G A C  —   deri  8.900  tone  de  fontă,  să  ridice
                                                                                                                                                      cadre  bme  pregătite           indicii  de  utilizare  la  peste  42  la   erau  înainte  necesare  ca  furnalul
                                                                                                                                                                                                                        să  lucreze  intensiv,
                                                                                                                                                                                                                                              la  întreaga
                                                                                                                                                                       (pag.  2-a)  ?
                                                                                                                                                                                      sută  faţă  de  1959  şi  să  reducă   sa  capacitate,   au  fost  necesare
                                                                                                                                                        •  Exigentă  sporită  fată  de   consumul  de  cocs  la  1.158  kg.  pe   numai  48  de  orc.  S-au  cîştigal  pe
                                                                                                                                                      cerinţele  populaţiei;          tona  de  fontă.                  această  cale  aproape  1.800  tone
                                                                                                                                                        •  Roadele  aplicării  planului  Păşind  în  noul  an  cu  această   fontă  şi  în  plus,  o  valoroasă  ex­
                                                                                                                                                      MT.O.            (pag.  3-a);   frumoasă  „carte  de  vizită",  fur-   perienţă.  Noua  melodă  de  încăr­
                                                                                                                                                        •  De  peste  hotare          naliştii  s-au  angajat  să  obţină  noi   care  a  furnalului  după  reparaţii
                                                                                                                                                                        (pag.  4-a).
                                                                                                                                                                                      succese  pe  măsura  priceperii  şi   capitale  a  fost  preluată  şi  de  hu*
                                                                                                                                                                                      experienţei  lor,  pe  măsura  rezer­  nedoreni  la  furnalul  nr.  3.
                                                                                                                                                                                      velor  şi  posibilităţilor  existente   Pentru  folosirea  mai  deplină  a
                                                                                                                                                                                      Ia  fiecare  loc  de  muncă.  Dar,  cu   capacităţii  furnalelor,  colectivul
                                                                                                                                                                                      toată  hotărârea  fumaliştilor,  re­  a  aplicat  încă  numeroase  alte
                                                                                                                                                                                      zultatele   din   primele  luni  ale   măsuri.  Funcţionarea  corectă  a
                                                                                                                                                                                      anului  n-au  fost  cele  aşteptate.   suflantei  AKA  a  permis  lurnaliş-
                                                                                                                                                                                      Unele  greutăţi  şi  deficienţe  —   iilor  să  mărească  debitul  şi  pre­
                                                                                                                                                                                      condiţiile  grele  din  timpul  iernii,   siunea  aerului  suflat.  Echipele  dc
                                                                                                                                                                                      uzura  avansată  a  furnalului  nr.  2,   întreţinere   s-au  ocupat  cu  mai
                                                                                                                                                                                      nerespectarea  disciplinei  tehnolo­  multă  grijă  de  etanşarca  conduc­
                                                                                                                                                                                      gice  şi  altele,  —  au  frînat  reali­  telor  de  aer.  Aceasta,  ca  şi  ridi­
                    c4u  term inat  treieri şui                                                                                                                                       zarea  principalilor  indicatori  de   carea  temperaturii  aerului  suflat
                                                                                                                                                                                      plan.  Indicii  de  utilizare  au  scă­  îndeosebi  la   furnalul  nr.  2,  au
                                                                                                                                                                                      zut  sub  nivelul  anului  trecut,  iar   adus  după  sine  creşterea  intensi­
               Colectiviştii  din  Sîrbl  au  fost  printre  primii  din  raionul  lila                                                                                                                                  tăţii  de  ardere  în  furnal.
           care  au  terminat  recoltarea  cerealelor.  Această  lucrare  s-a  exe­                                                                                                   consumul  de  cocs  pe  tona  de
                                                                                                                                                                                      fontă  a  depăşit  cu  mult  cifra  pla­
           cutat  atît  cu  combinele  cit  şl  manual.  Imediat  după  terminarea                                                                                                                                         Pentru  buna  întreţinere  a  agre­
           secerişului  s-a  trecut  cu  toate  forţele  la  strîngerea  snopilor  de                                                                                                 nificată.                          gatelor  şi  instalaţiilor  s-au  întoc­
           pe  suprafeţele  recoltate  manual  (83  ha)  şl  la  transportarea  lor                                                                                                     Rămînerea  în  urmă  crease  în   mit  grafice  de  reparaţii  şi  revizii
           pe  arie.  Acest  lucru  a  permis  colectiviştilor  ca  în  urmă  cu  cî-                                                                                                 rindul  unor  membri  ai  colectivu­  periodice,  a  căror  respectare  este
           teva  zile  să  înceapă  treierişul.                                                                                                                                       lui  părerea   greşită  că  sarcinile   riguros  urmărită.  O  pîrghie  prin­
                                                                                                                                                                                      depăşesc  puterile  lor.  Dar  orga­
               Cu  ajutorul  batozei  care  a  funcţionat  fără  întrerupere,   el                                                                                                                                       cipală  a  fost  şi  asigurarea  unui
                                                                                                                                                                                      nizaţia  de  partid  a  fost  de  altă
           au  reuşit  ca  în  ziua  de  29  iulie  să  termine  primii  pe  raion  şi                                                                                                părere.  S-a  demonstrat  clar,  pe   mers  uniform,  fără  deranjamente
           treierişul.                                                                                                                                                                bază  de  calcule,  că  planul  se   a  furnalelor.  In  vederea  atingerii
                                                                                                                                                                                      poate  realiza  ritmic,  lună  de  lună.  acestui  scop  s-au   luat  măsuri
                                                                                                                                                                                        Punctul  de  pornire  spre  obţi­
                       Zile  de  treieriş  -                                                                                                                                          nerea  unor  rezultate  mai  bune  în   pentru  dozarea  corectă  a  şarjelor
                                                                                                                                                                                                                         şi  menţinerea  unui  nivel  cores­
                                                                                    Pentru  a  asigura  înfăptuirea  sarcinilor  propuse  în  seotoru]  zootehnic,                    muncă  l-a  constituit  o  largă  cam­  punzător  de  încărcare,  respecta­
              Cînd  abia  se  iviră   fiecare  trecu  la  locul   s-a  amenajat  aria  la  4  colectiviştii  din  Spini,  raionul  Orăştie,  dau  o  mare   atenţie  recoltării  Ie   panie  de  aplicare  în  procesul  dc   rea  întocmai  a  graficelor  de  des­
             zorii  unei  noi  zile  de   lui  de  muncă.  G A,C.  din  satul  Boz,   4 i  timp  şi  depozitării  furajelor  în  bune  conditiuni.                                    producţie  a  celor   mai  eficace   cărcare  a  fontei  şi  zgurii.
             muncă,   brigadierul   Batoza  înghiţea  cu   raionul  llia.  s-au  tre­  ţ  Ln  fotografie:  aspect  de  la  strîngerea  finului.       Ridicarea  misiunilor           măsuri     tehnico-organizatorice,
            Miron  Tămaş  şi  şefa   lăcomie   snop   după   ierat  12  vagoane  cu  4                                                                                                campanie  la  care  a  fost  atras   Acest  complex  de  măsuri  şi-a
            de  echipă  Letiţia  Pa-   snop,  iar  sacii  se  um­  griu.    4              Sub  nivelul  posibilităţilor                                    diplomatice                                                  dovedit  eficienţa  în  reducerea
            vel  intrară  cu  colec­  pleau  cu  boabe  aurii.   Munca  de  o  zi  la   4 4                                                                                           să-şi  spună  cuvîntul  în  mod  ho­  timpului  de  mers  redus  şi  de
            tiviza  pe  arie.  Ca  de   Cînd   pe  arie   intră   arie  se  terminase,  dar   4  Deşi  au  început  recoltatul  cereale­  bine,  comitetul  executiv  al  sfatului   de  la  Helsinki   tărit  întregul  colectiv.   Desigur,   opriri  a  furnalelor,  în  ridicarea
            obicei.   responsabilul   echipa  a  doua  con­  tractoristul   Emilian   4  lor  cu  aproape   două  sâptămîni  în   popular  nu  s-a  îngrijit  să  dirijeze  si        prima  problemă  arzătoare  asupra   indicilor  de  utilizare  şi  recupera­
         4  de  arie.  Gheorghe  Be­  dusă  de  Elena  Susan,   Capelini  împreună  cu   4  urmă,  colectiviştii  din  Valea  Sîngeor-   la  această  gospodărie  o  combină  de  şi  Bucureşti  la  rangul   căreia  s-a  insistat  în  mod  deose­  rea  rămînerii  în  urmă.  Faţă  de
         4  lea.  tractoristul  Emi-   socotitorul  Traian  $tef   ceilalţi  doi  tractorişti,  4  giului,  de  pe  raza  oraşului  Călan,  au   la  una   din   unităţile  care  stnt  mai   bit  a  fost  repararea  capitală  a   trimestrul  I  de  pildă,  în  tri­
         4  lian  Cap elini  care  de­  preciza:  „S-au  treie­  G  Simion  si  O.  Ru-  4  strlns  griul  de  pe  numai  80  la  sută   avansate  cu  recoltatul.  de  ambasade      furnalului  nr.  2  într-un  termen   mestrul  II  furnalul  nr,  2  a  func­
         4  serveşte  batoza  şi  cei   rat  deja   5.S80  kg.   dolf,   au  pornit  tn   4  din  suprafaţa  planificată.  Cărui  fapt   Cit  priveşte  treierişul,  această  lu­
         4  dos  cosari  erau  si  ei   grîu.   Pină   deseară   noapte  la   efectuarea   4  se  datoreşte  această  situaţie?  crare  nici  n-a  început,  Grîul  se  află   Guvernul  Republicii  Populare  Ro-   scurt  şi  de  bună  calitate.  Acest   ţionat  optim,  iar  la  furnalul  nr.  1
         $  prezenţi  aici.  Tocmai   vom  depăşi  vagonul“.  arăturilor   adinei   de   4 4  In  primul  rînd  conducerea  gospo­  încă  tn  clăi   pe  dmp,  in  timp  ce   inine  $i  guvernul  Republicii  Finlan­  lucru  s-a  şi  realizat  în  primăva­  volumul  timpului  de  mers  redus
         t  terminaseră   aşezatul   Schimbul  echipei  s-a   vară.  Pină  la   data   4  dăriei  (preşedinte  Ioan  Paştiu)  şi  or*   mijloacele  de  transport  ale  gospodă­      ră.  Perioada  afectată  opririi  a   a  scăzut  cu  324  ore,  iar  cel  al
         4                       făcut fără  oprirea bato­  amintită  această  lu­  4                            riei  stau  nefolosiie.  Nici  ariile  n-au   da,  în  dorinţa  de  a  dezvolta  în  vii­
         4  batozei  între  alte  pa­                                       t  ganîzatia  de  partid  nu  au  luat  măsuri­                         tor  bunele  relaţii,  existente  între  cele   constituit  prilejul  unor  importan­  opririlor  cu  10  ore.  Indicii  de  uti­
         4  tru  stoguri  din  rindul   zei, iar  către seară  cele   crare  s-a  efectuat  pe   le  corespunzătoare  pentru  a  asigura   fost  amenajate.  două  ţări,  au  hotărit  de   comun   te  modernizări  în  scopul  sporirii   lizare  in  aceeaşi  perioadă  s-au  ri­
         4  celor  50  înşirate  tn   patru  stoguri  erau  ter­  o  suprafaţă  de  60  hec­  o  bună   participare  a  colectiviştilor   Aşa  stînd  lucrurile  este  necesar  ca
         \                        minate,   rcalizindu-se   tare.              la  luoru.  Aproape  în  fiecare  zi  munca   Ia  gospodăria   agricolă  colectivă  din   acord  să  ridice  la  rang  de  ambasade   indicilor  de  utilizare  ai  fur­  dicat  cu  192  kg.  faţă  de  tri­
         4  ordine.  După  o  scur­  11040  kg.  boabe.  Pină   M.   Ţ1C                                         Valea  Sîngeorgiului  să  fie  luate  ne-   Legaţia  RP.  Romlne  din  Helsinki  şi   nalului.          mestrul  I,  depăşind   realizările
         4  tă  şedinţă  operativă,  la  30  iulie  de  cînd  corespondent     la  cîmp  începe  după  ora  10.  Apoi,   intlrziat  măsuri  pentru   mobilizarea                        Macaraua  de  şarjare  provoca   anului  trecut  cu  150  kg.  de  fontă
         4                                                                     deşi  pe  raza  oraşului  Călan  au  fost                            Legaţia   Republicii   Finlanda   din
         k                                                                                                       tuturor  forţelor  la  urgentarea  lucrări­  Bucureşti.              de  multe  ori  stagnări,  nu  putea   la  fiecare  metru  cub  de  volum
                                                                               repartizate  să  lucreze  mal  multe  com­  lor  agricole  din  această  perioadă.
                                                                                                                                                                                      ţine  pasul  cu  mersul  intensiv  al   util  de  furnal.   Pe  această  bază
                                                                                                                                                                                      furnalului.  Pentru  a  evita  în  vii­  colectivul  de  furnalişti  a  cîştigat
          La  Oarda  şi  Straja  secerişul  trebuie  urgentat                                                                                                                         tor  această  situaţie,  capacitatea   întreaga cantitate  de fontă pierdu­
                                                                                                                                                                                                                         tă  în  primele  luni  ale  anului  şi  a
                                                                                                                                                      Bogat  program                  macaralei  a  fost  sporită  cu  30  la   realizat  cu  3  zile  înainte  de  ter­
                                                                                                                                                                                      sută,  iar  chiblele
                                                                                                                                                                                                         pentru  cocs
            In  majoritatea   gospodăriilor   Colectiviştii  din  Oarda  de  Jos,   care  provoacă  mari  neajunsuri.   La  G.A.C.  din  Oarda  şi  Straja                            şi-au  sporit  şi  ele  capacitatea   men  sarcinile  de  plan  prevăzute
          agricole  colective  din  raionul  Al­  au  recoltat  pină  ieri  griul  de  pe   In  multe  zile,  unii  cosaşi  şi  se-   griul  este  răscopt.  Vor  trebui  artistic                                       pentru  prima  jumătate  a  anului.
          ba  secerişul  păioaselor  s-a  ter­  mai  puţin  de  300  ha  din  cele   cerători  au  început   sau  încep   deci  luat   măsuri  pentru  mobi­                          prin  înălţarea  pereţilor.  Intr-un
          minat  sau  se  apropie  de  sfîrşit.   453  ha  cultivate  cu  această  plan­  lucrul  după  ora  9,  iar  seara  cu   lizarea  tuturor  forţelor  la  lucru,              mod  similar  s-a  procedat  şi  cu   Astăzi,  furnaliştii  se  pot  mîndri
          De  asemenea,  multe  unităţi  sînt   tă,  iar  cei  din  Straja  mai  au  de   mult  înainte  ca  soarele  să  apună   astfel  îneît  recoltarea  lui  să  fie   Recent,  colectivul  «le  artişti   maşina  de  turnat  fontă  pe  bandă,   că  din  angajamentul  de  a  da
          avansate  şi  cu  treierişul,  cu  exe­  recoltat  peste  150  ha.  Cauza  ră-   încetează  secerişul.   Iată  doar   grabnic  terminată.  In  această  amatori  ai  căminului  cultural   care  „gituia"  uneori  turnarea  ra­  peste  plan  pînă  la  23  August
          cutarea  arăturilor,  însămînţarea   minerii  în  urmă  Ia  aceste  gos­  una  din  cauzele  pentru  care  la   privinţă  este   necesar  ca  tova­  din  Sîntuhalm  s-a  deplasat  în   pidă a fontei,  provocînd cînd la un   2.600  tone  de  fontă,  au  realizat
          plantelor   furajere   etc.  Pot  fi   podării  constă   în   organizarea   Oarda  şi  Straja  această  lucrare   răşii  Gheorghe  Haţegan  şi  Ioan   satul  Almaşul  Sec,  comuna  Cîr-                      aproape  2.000  tone  de  fontă  peste
          amintite  în  această  privinţă  mai   defectuoasă  a  muncii  şi  mai  ales   este  mult  rămasă  în  urmă.  La   Suşinan,  preşedinţi  ai  G.A.C.  din   jiti,  unde  a  prezentat  un  bogat   furnal,  cînd  la  altul,  perioade  dc
          ales  gospodăriile  agricole  colec-   în  slaba  mobilizare  a  colectiviş­  aceasta  se  mai  adaugă  şi  repe­  Oarda   şi   respectiv  Straja,  să   program  artistic.  mers  redus.  Se  mai  adaugă  la  şi­  prevederile  planului.
          tice  din   Galda  de  Jos,  Ci stei.   tilor  Ia  seceriş.  Atît  la  G A C.  din   tatele  stagnări  din  lucru  ale   manifeste  mai  multă  răspunde­  Tema  pe  care  s-a  axat  pro­  rul  îmbunătăţirilor aduse  şi  insta­  Paşii  hotărîţi  făcuţi  de  colectiv
          Teiuş  şi  multe  altele.         Oarda  cît  şi  la  G.A.C.  din  Straja   combinelor  care,  datorită  repa­  re  faţă  de  sarcinile  ce  le  revin,   gramul  a  fost  viaţa  fericită  a   larea  în  zidăria  furnalului  a  izo­  în  ultima  vreme,  dovedesc  că
           La  gospodăriile  agricole  colec­  există  suficiente  forţe.  Dar  ele   raţiilor  de  slabă  calitate,  nu  pot   să  nu  lase  ca  lucrul  să  se  desfă­  ţărănimii  colectiviste,  succesele            furnaliştii  din  Călan  merg  pe  un
          tive  din  Oarda  de  Jos  şi  Straja   nu  sînt  folosite  aşa  cum  se  cu­  funcţiona  la  întreaga  lor  capa­                          obţinute  de  aceasta  in  sectorul   topilor  radioactivi  pentru  urmă­  drum  bun.  Aceasta  însă  nu  tre­
          situaţia  este  însă  cu  totul  alta.  vine.  Aici  se  practică  un  obicei  citate.                 şoare  la  voia  întîmplării.        agricol,  zootehnic,   avicol  ş.a.   rirea  gradului  de  uzură,  înlătura­  buie  să-i  mulţumească.  Furnaliş­
                                                                                                                                                      Programul  s-a   bucurat  de  un   rea  penelor  de  răcire  din  cuvă,
                                                                                                                                                                                                                         tii  trebuie  să-şi  pună  mereu  în­
                                                                                                                                                                                      îmbunătăţirea  repartizării  mate­
                                                                                                                                                      deosebit  succes.  Remarcăm  ti­
                  IN  IHTIHPIMftREH  ZILEI  MINERULUI                                                                      La  Lujerii                nerele  soliste  Maria  Morar  şi   rialelor  la  gitul  furnalului.  Sînt   trebarea  :  ,,Cu  cît  cocs  producem
                                                                                                                                                      Mioara  Toma,  care  au  cucerit
                                                                                                                                                                                      modernizări   care  n-au  întîrziat   fonta ?"  şi  să  acţioneze  concret
                                                                                                                      A  45.006-a  tonă               publicul  cu  frumoasele  cîntece   să  dea  roade  chiar  din  primele   pe  această   cale.   Consumul  de
                                                                                                                                                      populare  interpretate  Un  aport
                          PAN O U   DE  O N O A R E                                                              de  cărbune  peste  pian             însemnat  la  reuşita  programului   zile  ale  pornirii  furnalului.  cocs  n-a  scăzut  conform  sarcini­
                                                                                                                                                      a  adus  şi  tînărul   Moldovan   Cea  mai  importantă  realizare   lor  şi  se  menţine  încă  ridicat.
                                                                                                                   La  sectorul  III  al  minei   Lupe«ni   Gheorghe.                 dobindită  cu  acest  prilej  a  fost   Este  deci  de  datoria  întregului
                                                                                                                 se  munceşte  şi  în  luna  iulie  cu  în­  In  pregătirea  acestui  program  »   fără  îndoială  aplicarea  cu  succes   colectiv,  a  organizaţiei  de  partid
                                                                                                                 sufleţire.  Brigăzile  de  Irontalişti  con­  artistic,  cît  şi  a  brigăzii  artis­                   şi  conducerii  uzinei  să  valorifice
                                                                                                                duse  de  minerii   Sabin  Ghioancâ,   tice  de  agitaţie,  şi-au  adus  con­  a  unei  noi  metode  de  pornire  a   mai  larg  rezervele  care  există  în
                                                                                                                 Petre  Conslantin  şi  Ioan  Ghioancâ   tribuţia  tinerele  eleve   Aurica   furnalelor  după  reparaţii  capita­
                                                                                                                obţin  randamente  din  ce  în  ce  mal   Morar,  Felina  Serban.  Minori-   le.  Despre  ce  este  vorba  ?  această  direcţie.  Felul  cum  harni­
                                                                                                                 mari,  pe  seama  organizării  mai  bune   ca  Almăşan,  Tgna  Mina  şi  al­  Un  colectiv  format  din  tova­  cul  colectiv  de  la  furnalele  din
                                                                                                                a  muncii,  folosirii  depline  a  înzes­  tele.  Deşi  în  timpul  zilei  aceste   răşii  Ion  Stoicoi,  Nicolae  Pilly,  Călan  a  ştiut  să  rezolve  problema
                                                                                                                trării  tehnice  şi  utilizării  raţionale   eleve  lucrează  la  muncile  cîm-   Doinei  Frenţoni,  după  serioase  şi   rămînerii  în  urmă  la  fontă  stă
                                                                                                                a  timpului  de  lucru.  Brigăzile  celor   pului  alături   de  părinţii  lor,
                                                                                                                trei  mineri  au  dat  peste plan de la în­  seara  vin  la  căminul  cultural   îndelungate  studii,   a   ajuns  la   drept  dovadă  pentru  succese  vii­
                                                                                                                ceputul  anului  5,700;  6.250  şl  res­  în  mijlocul  colectiviştilor  pe  ea-   concluzia  că  furnalul  poate  fi  în­  toare  în  reducera  consumului  de
                                                                                                                pectiv  4.580  tone  cărbune  cocsifica-   rc-i  antrenează  într-o   bogalâ   cărcat  după  reparaţie  capitală   cocs  şi  îmbunătăţirea   calităţii
                                                                                                                bil.                                  nctivitalte  cultuuală.   Exemplul   fără  să  se  mai  aştepte,  ca  pînă   fontei.
                                                                                                                                                      tinerilor  din  Sîntuhalm   este
                                                                                                                  Ca  urmare  a  obţinerii  unor  ran­
                                                                                                                damente  sporite,  colectivul  sectoru­  demn  de  urmat  şi  de  tineretul   acum,  răcirea  după  încălzire.  In           Al.  VASIU
                                                                                                                lui  a  extras  peste  plan,  în  perioada   din  alte  localităţi.
                                                                                                                                                        In  prezent,  formaţia  artistică
                                                                                                                1—27  iulie  3.275  tone  de  cărbune
                                                                                                                                                      din  Sîntuhalm,  ajutată  de  elevii
                                                                                                                cocsificabil.  De  la  începutul  anului   aflaţi  în  vacanţă,  a  început  pre­  De  la  Ministerul  învăţământului
                                                                                                                din  abatajele  sectorului  III  au  fost   gătirea  unui  nou  program  artis­
                                                                                                                extrase  peste  sarcinile  de  plan  25.000   tic  în  cinstea  zilei  de  QS  Au­  Ministerul  învăţământului  aduce  la   cursurile  de  pregătire  se  pot  înscria
                 GHEORGHE  PASCAL                 PETRU  STĂNCĂU                                                                                      gust.                           cunoştinţă  candidaţilor  Ia  concursul   pină  Ia  data  de  4   august.   După
                                                                                   IGNAT  CIORAN
            conduce  o  brigadă  dc  mineri  de   este  şeful  unei  brigăzi  de  mineri   Echipa  de  lăcătuşi  pe  care  o  con­  tone   de   cărbune   cocsificabil.   In          de  admitere  în  tnvătămîntul  supe­  această  dată  nu  se  mai  prlraeso  în
            la  EM.  Deva.   care  lucrează  la   care  lucrează  intr-un  abataj  ca­  duce  lucrează  în  sectorul  1  al  E.M.   această  perioadă,  din  toate  abatajele   VIOREL  ARIMESCU                        scrieri.
            înaintări  in  sectorul  111.  Brigada   meră  din  sectorul  ll  al  E.M.  Deva.   Deva.  Executînd  reparaţii  de  cali­  de  la  E.M.  Lupeni  au  fost   extrase   secretar  al   comitetului   rior  că  seria  a  Il-a  a  cursurilor  de   Candidaţii  drn  provincie  vor  putea
            sa  isi  îndeplineşte  fi  Ui  depăşeşte   In  fiecare  lună   această   brigadă   tate  si  la  timp,  ea  asigură  echipe­  peste  plan  45.00r>  tone  de  cărbune.  pentru  cultură  şl  artă  —   pregătire  începe  la  5  august,  în  toa­  beneficia,  contra  cost,  de  cazare  şi
            întotdeauna  sarcinile  de  plan  )i   obţine  realizări  frumoase  în  pro­  lor  de  mineri  utilajul  necesar  în­                           oraşul  regional  Deva    te  instituţiile.                 masă  în  căminele  şi  cantinele  slu
                                                                                                                                    A.
                                                                                                                                         MICA
                     angajamentele.                     ducţie.                   deplinirii  planului.                            corespondent                                         Candidaţii  care  doresc  «a  urmeze  denţeştî.


                              ( J lâ a d e le .   e jlâ z tid tiL                                  e & le a t io
         ii
         &                                                                                                                                     ■
              înaintam  pe  o  galerie  la  orizon   fi  procedat  la  fe l;  căci  la  noi  în                                                1
            tul  180  metri.  Lăsasem  mult  in  ur-   lupta  pentru  economii,  pentru  cit   (inul  aceste  succese ?  O  explicaţie,   încărcat  pe  drumurile  din   carieră
         p  mă  putui  principal  Mergeam  tăcuţi.   mai  multe  beneficii,  este  antrenat  în­  fi  cea  mai  importantă,  o  cunoafteti:   circulă  mai  multe  autobasculante  dc  4
                                                                                                                                               ■
                                                                              preocuparea  întregului  colectiv  pen­
          *  Domnea  o  linişte  apăsătoare.  Daco   tregul  colectiv.        tru  buna  gospodărire  a  materialelor   mare  capacitate;  transportul  fero­
            n-am  fi  ştiut  că  e  zi  de  lucru,  pu­  Trebuie  să  recunoaştem  că  nu-i   fi  energiei.  Dovadă  stau  in  acest   viar  pe  linia  Teliuc-Călan  a  fost  în­
            team  crede  că  sinlem  singuri  acolo   puţin  lucru  ca  fiecare  muncitor,  mais­  sens  cei  aproape  700 000  lei  econo­  locuit  cu  cel  auto,  acesta  din  urmă
            în  adîncuri,  în  împărăţia  rocilor  reci   tru  sau  inginer  să  se  ocupe  îndea­  misiţi  la  acest  capitol  al  prefului  de   fiind  mult  mai  productiv  fi  mai  eco­  v
            ca  insufi  fierul  care  le  alcătuieşte.  proape  de  buruz  gospodărire  a  între­  cost.  Apoi,  anul  acesta,  mai  mult  de-   nomic.  v*
              Deodată,  tovarăşul  Ivan  Gheorghe,   prinderii ;  nu-i  pufin  lucru  ca  un   cit  în  ceilalţi  ani,  am  acordat  o  deo­  —  Veţi  căuta,  desigur,  să  dezvol­
            minerul  care  ne  insofea, se  opri; as-   muncitor  —  fi  nu-i  vorba  de   un   sebită  atenţie  creşterii  conţinut’dui   taţi  succesele  ob(intde.  In  ce  direc-  2
            rullă  atent.                    anume  muncitor,  ci  de  oricare  mem­  de  metal  trt  minereu  Pe  această  ba­  fti  ve(i  acţiona  mai  mult ?
              —  O  clipă  —  se  scuză  el,  fi  o  por­  bru  al  colectivului  —  să  se  opreas­             —  Ua  trebui  in  primul  rind  să  ur-  2
            ni  grăbit  pe  o  galerie  lăturalnică  că  din  drumul  său  fi  sa  examineze   ză  am  trimis  furnalelor,  in  afară   gen.tăm  descoperta  pentru  a  pune  in  Jit
                                                                               de  plan,  1 947  tone  metal,  care  a  cin-
              Ascultam  in  linişte.  Nu  auzeam   o  conductă  de  aer  comprimat  pentru   tărit  greu  vi  balanţa  veniturilor.  valoare  noi  zone  cu  mineralizaţie  l-
         ^  dccit  paşii  săi  îndepărtîndu-se  fi  un   a  găsi  defecţiunea  fi  a  o  sesiza  lă­            bogată.  Ne  vom  strădui,  de  aseme­
            fişiit  uşor  de  felul  celui  ce  se  au-   cătuşilor  pentru  a  fi  neintirziat  re­  O  atenţie  deosebită  am  acordat-o   nea,  să  generalizăm  armarea  metali­
         ¥?  de  cînd  se  desurubează  venlilul  de   mediată.  Numai  oameni  cu  un  ridi­  îmbunătăţirii  raportului  dintre  numă­  că.  ştiind  că  pe  această  cale  se  re­
             la  camera  unui  autovehicul...   După   cat  nivel  de  conftiinţă  pot  face  ase­  rul  muncitorilor  direct  productivi  fi   duce  mult  consumul  de  lemn  Apoi,
             cileva  minute  l-am  văzut  venind  menea  lucruri.,,.           cel  al  celor  auxiliari.  Prinlr-o  mai   e  necesar  să  folosim  mai  raţional
              —  Suflă  conducta  —  nc-a  spus  eh   L-am  rugat  pe  iov.  Humă  să  ne   bună  organizare  a  lucrărilor  de  în­  înzestrarea  tehnică  )i  în  primul  rind
             Mă  duc  să  caut  un  lăcătuş;  trebuie   vorbească  despre  preocuparea  colec­  treţinere,  am  reufit  să  trecem  40  de   utilajul  de  încărcat  fi  parcul  auto...
             să  schimbe  garnitura,  căci  altfel  se   tivului  E.  M.  Teliuc  pentru  reduce­  muncitori  auxiliari  (n  posturi  direct   Ne-a  mai  vorbit  tovarăşul  Humă  şi
             pierde  aer  comprimai.          rea  preţului  de  cost  fi  obţinerea  de   productive,  ceea  ce  a  contribuit  la   despre  alte  probleme  de  viitor.  In  8
                                              cit  mai  multe  beneficii.  A  făcut-o  cu   crefterea  simţitoare  a  productivităţii   încheierea  discuţiei  şi-a   exprimat
              Cileva  ore  mut  lirziu  am  povestii   plăcere.                muncii  $i  deci  la  reducerea  preţului   convingerea  că  va  creşte  mult  vo­
         3!                                                                    de  cost.                        lumul  de  economii  şi  beneficii.  Fără  f
         £   această  mtimplare  tovarăşului  Ioan   —  In  primul  semestru  al  anului
         2!»                                                                    De  asemenea  s-au  depus  eforturi   îndoială  că  aşa  va  f i ;  acolo  unde  f.
             Humă,  ingine-  ,,ef  la  E,  M.  Telxuc.  in  curs  colectivul  nostru  de  muncă  a
         i*   —  Nimic  neobişnuit  —  ne  spunea   obţinut  200 000  lei  economii  supli­  susţinute  pe  lima  ridicării  nivelului   fiecare  om,  întregul  colectiv,  este un  Jt
             el.  Oricare  miner  ar  fi  sesizat  risipa   mentare  la  preţul  de  cost  fi  aproape   tehnic  al  producţiei.  In  subteran  lu­  gospodar  priceput,  nici  nu  poate  fi
             i.e  aer  comprimat  sau  materiale  ar  8  milioane  lei  beneficii.  Cum  am  ob                 altfel.
                                                                               ----------------
         £    ,                                                                crează  acum  iruri  multe  maşini  de         I\.  AiNUKUlXALMt  %
                                                                                                                              N.  ANDRONACHE
                                                                                                                                                                          LA  ŞŢRAND.                   Foto;  VIRGIL  ONOIU
   1   2   3   4   5   6