Page 10 - 1963-08
P. 10
Pag. 2 ORUMOl SOCIMISMUim Nr. 2675
W BBBrn ■ W W a i l .
s r -XI
/% Up ■
FQadia cinematograful „Victoria" ; Cerco-
mufkt — cinematograful „Grădi
na de vară“ : SlMERlA : Că
4 AUGUST 1963 pitanii lagunei albastre — cinema-
Programul I: D,00 „Zi de odihnă graiul „I. PiniiIic" ; PETRO
Fiecărui comunist, o sarcină concretă cu voie hună" — program dc mu $ANI : Vîrsta dragostei — cinema
zică populară; 6,35 Muzică de es
Penlru a putea Îndeplini sarcinile lural-cducativc în cadrul cooperati tograful „Al. Suina" : Lanterna cu
multiple ce-t stau în fată, organiza vei noastre. {, t .8 . tradă; 7,10 Concert de dimineaţă; amintiri — cinematografnl „7 No
ţia de bază P.M.R. a cooperativei Asemenea exemple sînt numeroase. 8.08 Ansambluri artistice dc ama iembric* : ALBA IU LI A : Drumul
tori; 8,30 Clubul voioşiei; P, 50 Me
meşteşugăreşti „Retezatul1* din Haleg Plecare comunist din cadrul coope spre chei — cinematograful ..Vic
urmăreşte Îndeaproape ca fiecărui lodii populare cerule de ascultă toria" Poveste despre o fată —
rativei meşteşugăreşti din Haleg arc tori; 10.05 Din albumul melodiilor
membru şi candidat dc partid să i sc de dus la îndeplinire o sarcină con cinematograful „23 August" ; EH
încredinţeze o 6arcină concretă. In de estradă; 10.30 Formalii artisti fericită Ani — cinematograful
cretă. O bună parte din el sînt agi ce înfiinţate In anii puterii popu
funclie de pregătirea ce o are.de ni tatori, alţii cu sarcini In cadrul or „Grădina dc vară' : SERE$ T i
velul său politic. Aşa bunăoară, co ganizaţiilor de masă etc. Penlru ca lare; 11,00 Duete din operele; nereţea lui Mniurovski — cinema
munistul Viorel Marcu care are un sarcinile încredinţate să fie îndepli - aI ■■urltSPr 11.30 Vorbeşte Moscova; 12.20 In tograful Progresul“ . Cctn/en din
nivel poîit'c şl Ideologic ridicai, o terpreţi de muzică uşoară; 13,10 II urumzamin — cinematograful
nite, biroul organizaţiei de bază dis i J f c i ^ a a De toate pentru tot»; l-l.OO Concert
fost selecţionat oa propagandist la cută cu fiecare comunist In parle „M. Sad ove an u" : Milionul — ci
cercul de studiu al Statutului P.M.R. asupra felului cum munceşte pentru dc prînz; 15,00 Din viata satelor nematogruful . Grădina de x>nrn" 1
In această perioadă el se pregăteşte patriei; 15.40 Program muzica) de ORsUşTlE: Idiotul — cinemnto
ducerea la îndeplinire a sarcinii con dicat fruntaşilor de pe ogoare:
cu multă sîrguintă. studiază materia crete ce o are de înfăptuit. O me graiul „V. Boaită" : Cazacii — ci
lul bibliografic indicai penlru cursul 16,10 Melodii distractive; 17.00 Mu ncmutagralul „Flacăra" : Van Gogii
todă bună care s-a statornicit în ul zică de estradă; 17.30 Cînlcce şi
de studiu al Statutului P.M.R în aşa — cinematograful ..Grădina de
timul timp în cadrul organizaţiei jocuri de pe meleagurile argeşene;
fel. ca In fala cursanţilor să se pre noastre de bază este aceea ca, comu 18,54 Muzică din opere; 1035 Vi vară" ; HAŢEG: Inelele gloriei —
cinrmaingrotul .l‘»hnhn"
BRAD
zinte bine pregătit. niştii să prezinte In fala adunării ge- trina o» noutăţi de muzică uşoa Ciincle sălbatic Dingo — cinema
Comunistul Alexandru Tăplrgic este n ^ ilc informări asupra felului In ră" 20,00 Teatru la microfnn pre tografn! „Stenun ruţic“ ; LOXEA :
cunoscut ca lin om cu iniţiativă şi care se achită de sarcinile primite miera ..Secretul Iul Veîasguez"; Ax>cnturile lui Bros — cinemato
21 45 Canţonete inlnrpret/ile de
dragoste fată dc activitatea cultural- ceea ce asigură, din partea adunării graful „Minerul"; T fJV $ : Mis
Claudio Villn; 22.25 Muzică de
educativă. De aceea biroul organiză- generale un control permanent şi dans. terul celor doi domni „N" — ci
liei de bază i-a Încredinţai sarcina eficace asupra activităţii fiecărui Programul II: 7,00 Cintă fanfara nematograful ,.V. Roailă" : 7J.A 1-
de a se ocupa de reactivjzarca comi membru dc partid. Vedere generală a Uzinei dc supei fos(a(î fi acid sulfuric dc la Năvodari. AM : Prietenul nostru comun —
In ultimul un. uzina ţi-a tri plat capacitatea dc producţie, ajungi ud să producă peste 300.000 tone în reprezentativă a Armatei; 7.35
siei culturale. In scurt timp, s-a obser Jocuri populare; 8.30 Melodii dis
N1CU SBUCHEA grăşăminte chimice anual. Producţia dc îngrăşăminte fosfuticc a uzinei asigură necesarul fertilizării unei supra cinematograful ..Muncitorul"; lU A :
vat o îmbunătăţire a activităţii cul- corespondent feţe dc aproximativ 2.500 000 ha teren arabil. (foto A. PASAI’, Aperprcs) tractive; 9.00 Valsuri de eslradâ; Mirajul — cinematograful ..Gh.
9.30 Cînlcce şi jocuri populare ro-
mtiueşti şi ale minorităţilor naţio Doja" ; APOLDUL DE SUS: Start
Şeful de brigadă a fost primit direct nale; 10.00 Muzică din opere ce către necunoscut — cinematogra
Orchestra simfonici a duhului Petroşani rută (le ascultători; 10.30 Revista ful „23 A u g u s t V U L C A N :
în rîndurile membrilor de partid presei străine: 10.3B Formalii m- Cu na dc 100 bm — cinematogra
mîneşti de muzică uşoară: 11.00
Brigada condusă de Moise Kiş este euvrnlnl mnlli comunişti. Toii au Clntece patriotico : 11.32 Muzică ful „Grădina dc vară" : CAI.AN :
binecunoscută de către minerii petri- fost insă unanimi în aprecierile lor la închiderea primei populară cerută de ascultători; Gardianul — cinematograful „Gră
leni. Aproape că nu există lună ca ea asupra şefului de brigadă Kiş Moise. I2.C0 Emisiunea cinema; 13.15 Pro dina dc vară": STREISINGEOR-
să nu trimită la „zi" zeci de tone — Pc Kiş Moise 11 cunoaştem fie gram muzical pentru oamenii mun G tU : A fost chemată ţi clasa a
După o activitate rodnica, orchestra
de cărbune peste sarcina dc plan. Ca care — spunea şeful sectorului Ştefan simfonică a Clubului muncitoresc al Ic romîneşti „Ana Lugojano" dc Pi la nu prea ou fost cru|a|i. deşi In ulti cii aflaţi In odihnă: 14.15 Cine V-a — cinematograful „Grădina
lităţile Iov. Kiş dc bun organizator Tenzler. Brigada care o conducea şi-a sindicolelor din Petroşani şi-a în rd Borbu şi „Culegătorii de stele" de mele concerte s-a remarcai intenţia şlie. cîşligă: 15.00 Muzică uşoară;
a! muncii, conştiincios In îndeplinirea adus întotdeauna un aport preţios la cheiat recent stagiunea. Constituită Florin Comişel, canţonete italiene şi de a-i menaja. Împreună cu concert- 15.30 Melodii lirice din operete; dc vară".
sarcinilor i-a făcut pc comunişti să-l îndeplinirea si depăşirea planului pc abia la începutul lui decembrie 1902. ariile de operă: romanţa lui Rnda- maistrul Alexandru Palakî. o! va tre 1630 Din cele mai cunoscute me
bui «ă vegheze pc viilor mai mult ia
„Aida" de Vcrdi.
opor j
d:n
mes
atragă In rîndurile activului fără de sector. Conştiinciozitatea, disciplina a ajuns cumul să aibă asigurate, din „Şireta" din opera „Trubadurul" de arc :rea instrumentelor, să păstreze lodii ale popoarelor; 1R.00 Teatru r£ u !e fin
de care dă dovadă şeful brigăzii fi
paiIici. Comuniştii Laszlo Ştefan şi punct dc vedere orchestral, toate acelaşi compozitor si aria lui l.enski neştirbite linia meiodică şi mlenlia la microfon penlru copil „Razele
caracteristică fiecărui miner din bri
losif Orban. s-au ocupat îndeaproape compartimentele cheie. din opera „Evgheni Oneghin" de ritmica a autorului în redarea parti vieţii"; 19.00 Melodii... melodii —
gada Ui I. (ueteot'oioqie
de creşterea şl educarea Iul. Au dis $î ceilalţi comunişti Înscrişi la dis- Dc la constituire orchestra a linul Ceaicov'shi. N. Scărlătoin a evoluat turii Ţinînd cont de sugestiile pri emisiune dc muzică uşoară roma
mite. profesorul V. Lucaciu va reuşi
cutat de multo ori cu cl despre acti- culiî, Coconet Tiberiu. îoan Stoi- în total 51 de repetiţii, a participat mult în aresl an. reuşind să-şi stăpî- nească; 19.30 Cînlă Aurelia Fătu- l'UNTRU 24 ORF
la 3 nanileslări artistice festive şi o nrască emoţiile de scenă şi să in să devină un bun dirijor ele orchestră
vilalea lui în producţie şi In afara cescu. losif Orban. au vorbit despre prezentat 10 concerte dc sine stătă terpreteze cu sensibilitate repertoriul simfonică. Rădnln şi Marin Cliisâr; 20.20 Mu Vreme călduroasă şl ncstabllă
ei. l-au îndemnat să cileascîi cărţi spiritul colectiv de care dă dovadă toare In oraşul Petroşani si in cele ales. Sperăm să-l găsim in stagiunea Concertele cu colaboratorii: sopra zică dc dans; 22.00 Program dc cu cerul variabil. Ploi locale sub
beletristice şi să studieze documente Moise Kiş, combativitatea si corec lalte locolităji din Valea Jiului, la viitoare înlr-o formă si mai bună dat na Lia Hubic. artistă emerită, prim romanic; 23,10 Muzică de dans. lormă de averse lnso|lle de des
Vini moderai
cărcări elcclrlcc.
le partidului nostru. Avtiul In fa(a titudinea carc-1 caracterizează, nive care a participat un mare număr de fiind posibilii”»»i 1 o mari re le posedă solistă la Opera de Stal din Cluj. şi din sectorul sudic. Temperatura
spectatori. De asemenea, a participat ca întindere înspre registrul supra-. soprana Teodora Lucaciu. orliMă
Iul exemplul comunişliior, Iov. Moise lul politic ridicat pe carc-1 arc. lată staţionară : ziua înlrc 29 şi 33
la al Vll-lea concurs a! formaţiilor emerită, de la Tcalrul de operă şi
Kiş îndeplinea întotdeauna sarcinile de ce. adunarea generală a hotărît în grade, iar noaplea intre 16 şl 20
dc amatori fiind promovată la faza halei din Bucureşti, au ridicat presti 4 AUGUST J963
oe le primea din partea organizaţiei unanimitate primirea tov. Moise Kiş regională. Toate ae»>sle realizări se giul tinerei orchestre. Tenorul N. DEVA -• Satul viată — cinema grade.
de paîtid. direct B» rîndurile membrilor dc datoresc sprijinului deosebit acordat Î N S E M N Ă R I Scărlăloiu şi baritonul V Motoc s-an tograful ..Pahia“ i Stolul captiv — PENTRU URMĂTOARELE
I.a adunarea generală in care s-a partid. orchestre1 dc către Comitetul orăşe comportai foarte bine ca parteneri în cinematograf ut ,,F. Siibn" : Cen 3 7.1 LF.
nesc dc partid. Comitelui p'*nlru duetele interpretate alături de sopra
pus In discuţie cererea lui de a fi D. JONAŞCU cultură şi artă şi Consiliul local al acut şi ca interpretare în toate genu nele Teodora T.ucnciu şl Lla Hubic, trul înaintaş a murit în zori — Vremea se men|inc noslabtlă,
primii în rîndurile partidului au luat • corespondent sindicatelor ca şi seriozităţii Cu care rile rle muzică vocală care este o veche prietenă şi simpa cinematografn.l ,.Grădina de xniră iavorabilă ploilor locale şl cu
temperatura staţionară.
HUNEDOARA z
Cercomnţhi —
întreg colectivul de arlişli amatori a Briritonul Viorel Motoc a avut în tizantă a formaţiilor de amatori din
participat la repeti11î, lusuşindu-şi acest an posibilitatea să-şi pună în Valea Jiului Orchestra a cînlat co
cit mal temeinic partiturile muzicale lr-o valoare şi mai mare talentul in rect şi frumos in lucrările do acompa
Jnlîlnire la Miercurea Bai bogat şi variat ca : „Valsul bucuriei" terpretativ. AbnrrlînH toate genurile niament şi a excelat tn aria Roz.înei
Orchestra o aborda! un repertoriu
din Opera „Bărbierul din Soviilia" de
de Tulicov, „Menuet" de Paul W'adis, de muzică vocală, de la rîuterul Bossini. cîntală de soprona Lin lluhlc. If&ji copiii o» c h m i m ulte
popular si piuă la aria de operă, a
valsul din „Noaptea Vaîpurpioi" din Concertele s-au bucurai tntoldea-
Adăpostită intr-un parc natural, la Paraschiva Bucur din Sugf/g. Cligor | reuşit să Incinte auditoriul cu piese
o altitudine tic 130 metri, staţiunea fti/siin dm Cricău. Sin/ de o săp- j opera „Fansl'* de Con nod, „Vals" şi vorn'e ra : „Dufe-nV-aş şi lo| RV.tf*; c. un.YvcfcsO Inimoasă prezent**? artis.li*:
b'V nca-climul criţă Miercurea atrage lumină Iu băi ţi se simt bine. Fac „Pizvicati" din Baletul „Silvia" dc dure" de Monliu. oria. Iui Gali tluv.!^ că d:,n partea tovarăşilor Maria U .M ju W '
Leo Delibes, „Dans lărăne'-c" dc Păi mira. avocat. Ana Gheorghe. de
mulţi vizitatori. '/Unic pofancsc aici trutument împotriva reumatismului o pe: i*l a „Vin1 de libertate" de Du-
Constantin Dumitresmi. uvertura la
sale rle onnrni ai muncii care vin la După |el reluare a băilor, se simt p ir Opera „Titus" de M-varl, ,.Fan‘ez:a naevski. aria toreadorului din opera la B.R.PR Petroşani. Vasile llaşega-
atli/mâ ţi tratament. Băile dispun dc eu wui hneri. Acum au icfil la pentru violoncel şi orchestră" de II. „Carmen" de Biyel şi aria Ini Gernuinl mi, actor şi Dr. Kraus Simion.
ape elorurofodicc, asigurînd posibi ner. să asculte muzică Strobl, „Balada" de. Ciprian Po- di*- rpera „Travtala" de Verdi. Pentru stagiunea viitoare propunem
litatea Liniarii hoţilor reumatice, gi Solişi'.! instrumenlişli Patakî Ale- ca orrhesl-- să abordeze şi lucrări
— Anul ucesta ascultăm muzică, rumhocru. uverturile „Califul d:n
necologice ţi nevroze. Sttim dc vorba dur In unul. vom juca la horă în Bagdad" de Boild eu şi „Wilhelm y.-n l/u (viovăj şl Kosnaş S’r'fan simfonice de mare popularitate ale
cu cri veniţi la odihnii. (violoncel) s-nu remarcat prin fir.e|ea rompov:’ -:*or romîni şi să se stră
sat — uc spune colectivistul Gligor Teii" de G Rossini duiască să ridice In continuare nive
— Ce mai facc(i 7 Cum vii simfiti? cu care au Interpretat piesele aborda
— Boaite bine. Poftiţi înăuntru f( nsun. încă de la primele manifestări. In te. Din păcate acestea ou fost in- lul artist-'- al concertelor. La închi ţ - -
S e ating atcufia caninele încapă - A uaptea s-a lăsat pc nesimt/le... programele orchestrei au fost incluse sulicien'e fală de posibilităţile reale derea primei stagiuni, urăm întregu
tonrc. curate, îngrijite Octavin Cu- Ac luăm rămas bon ţi ne fixăm o lucrări cu soliştii vocali permanenţi: ale artiştilor. lui role tiv arlîsLie şi pe. maî
cuiun. învăţătoare din comuna Un tenorul Nicolac Scărlăloiu şi barito departe mult entuziasm, succese noi
nona rcx'cdcrc pentru unul viitor, hi- Profesorul Vasile Lnracin vădeşte
ita//, Gheorghe Critica colectivist din nul Viorel Motoc. cu ocazia concursului al VU-len al v a o r e r a ,
comuna Şîbnl. Ruxandra Gheorgţtht. minfcles toi Ir. ftlmenrcu-Băi. Repertoriul tenorului N. Scărlăloiu reale posibilităţi dirijorale. însă nu artiştilor amatori, ca şi tn realizarea
salariata la O C L. mixt Alba lulia, GEORGF CIOBANI) a cuprins piese populare romîneşti dc a făcut lotul pentru stăpinirca mal stagiunii viitoare.
ne-au declarat că este al patrulea Tiberiu Brcdlceanu, arii din opcre'.c- ales a pârliturilor simfonice. Soliştii C. COTOSPAN
an de dud vin In odihnă la aceasta
staţiune. Condiţiile hune de tratament
ţi odihnă care dat aci, faţ ca nu negative asupra producţiei şi a ve
mărul oamenilor muncii vc/iili în a- niturilor planificate a se realiza de
ceastă noţiune să crească an de an SPORIREA PR m
Nicoloe Falca din Or lat, Sicolae flo- EE riE pe urina creşleiii animalelor, urmări
care sc resimt tn activitatea ccono-
morodcan. pensionar din Cugir. Ma inico-financiară a unităţii respecti
rin Uolundut. casnică din Alba In- .V _
ve Un exemplu de acest fel ni-l of î-
tia, lan 7 odorul din Săli şt e. S i ră gospodăria agricolă de stat din
colae Pisoi din $ibot, au remarcai
Călan. rare are în folosinţă 413 ha.
calitatea meniurilor care se servesc de păşune. Aici, pentru ridicarea pro
silnic, grija conducerii slafiuuii (res Masuri bine chibzuite ce ne va da posibilitatea să obllnem s-ou aplicat lucrările stabilite. Iar ducţiei de masă verde la hectar nu
ponsabilul subunităţii Mircea Luca), venituri lot mal ridicate (lin zooteh acţiunea de lusămlnlarc a porum s-a făcut mare lucru. Acţiuni sim
pentru asigurarea unor cit mai bune In ptc/.cnl gospodăria agricolă co nie. bului furajer In mirişte nici nu a în ple de curăţare dc muşuroaie, spini,
cotidi(ii de odihnă oamenilor muncii. lectivă din Strei, oraşul regional Hu GHCORGIIF DAR BU ceput. cu loale că ploile căzute In pietre etc. s-au Întreprins doar pe
Bine aprovizionai, bufetul staţiunii nedoara, dclinc 241 bovine, din ca preşedinte al G.A.C. din Strei, ultimele zile ou creat condiţii tavo- circa 200 ha. ior pe alte 45 ha s-au
deserveşte consumatorii cu diverse re 102 vaci şi Jnninci, precum si oraşul regional Hunedoara rablle creşterii şi dezvoltării plan administrat Îngrăşăminte chimice. In
băuturi ţi mincâruri. alle animale. Kaportînd numărul de telor. Nu peste multă vreme porum aceasta au constat lucrările dc ame OOOO >ck>o o o o o<x a -s ^o-ck>ooş>©<>o <>ck>c
animale la suprafaţa de teren a gos Sînt posibilităţi, dar... bul va ajunge in faza optimă pentru liorare a pajiştilor, deşi posibilită &
Preocupare podăriei, revine o încărcătură (Ic 85 nefolosite recoltare şi Insilozarc. De aceea, este ţile gospodăriei pentru ridicarea pro , . R O D V C A 1 O R „
pentru activitatea taurine la suta dc hectare. cazul ca şl aici conducerea gospo ducţiei de iarbă la hectar sînt mult £
Potrivit prevederilor planului de Colectiviştii din Valea Sîngeorgiu- dăriei (preşedinte loan Poşliu) să mai mari. Bunăoară, s-or fi pulul tre • Contractînd laptele de vacă şi dc oale cu t.C.IX*. Simerla.X
culfura!~educativă producţie. In ocosl an din zooteh iui, de pc raza oraşului Călău şi-au ia măsuri penlru asigurarea spatii ce la organizarea raţională a păsu-
nie \om realiza aproape 50 la sută mărit în acest an efectivul de ani lor necesare Insilozărli. deoarece nalului, ceea ce ar fi permis Ingră- ^beneficiaţi de următoarele avantaje: X
Oamenilor muncii aliaţi la odihnă dîn veniturile băneşti ale gospodă male cu 20 vaci. 30 vilele şi 80 oi, plnă acum nu s-a săpal nci o groapă. • primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor,o
in staţiunea balneară Miercurea, li riei. Cc-am făcut pentru realizarea urmind ca in curind să mai sosească Folosind mai din plin posibilită şaroa unor suprafeţe Însemnate de o
se asigură o interesantă ţi atractivă acestui obiectiv ? la gospodărie încă 250 mielule. Creş ţile pe care le arc gospodăria, co păşune prin tirlire cu ovinele sau 5 o avansuri de bani fn contul contractului, o
O
activitate cultinal-cducatixm. Aici se prin Imprăslierea gunoiului rezultat
In primul rind ne-am Îngrijit să terea electivului dc animale impu lectiviştii din Valea Singeorginlui • preţuri convenabile pentru produsele predate, £
organizează seri literare, prezentări asigurăm animalelor o bogată baza ne asigurarea mor cantităli sporle pot asigura furaje in cantităli în dc la animalele întreţinute In tabe
de recenzii ţi filme, se joacă şah, rele de vară. Apoi. ora necesar sa o repartizări de păşuni. £
furajeră. Datorită unei bune orgmi dc nutreţuri pe timpul iernii Posi- destulătoare pentru animale pe tim
vani, tenis de masă. Biblioteca des zări a muncii am reuşit ca tnjinte pul iernii. Aceasta presupune Insă o se execute un volum mai mare de Pentru încheierea de contracte vă veţi prezenta la punctele^
chisă din ic, oferă cititorilor posibi- bililăl’le pe care le are gospodă lucrări agrotehnice simple penlru
de Începerea secerişului să recol ria permit acest lucru. Să vedem însă preocupare susţinută din parled con o şl centrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sauS
lUuica de a se delecta cu literatu tăm şi să depozităm tn şire la graj care este preocuparea conducerii ducerii gospodăriei şi a organizaţiei îmbunătăţirea pajiştilor, deoarece s-o
ră beletristică. De trei ori pc săp- duri finul natural de pe Întreaga su- de partid pentru o mai bună orga dovedit că elo au o mare eficaci Adirect oficiilor raionale. g
lămină au lac spectacole de cinema G.A.C. pentru buna gospodărire a re tate, ducînd la sporirea producţiei
ptafală planificată. De curînd tm surselor de furaje. De pe cele 95 ha. nizare a muncii în vederea slringc- oOOOOOOOOCOOCOOOOOOOOCXKX^OOOOOOOOOOOCXKVOOOCyOŞVŞOr OO
tograf, iar duminica vizitează staţiu Becul la recoltatul borceagului, lu ocupate cu finele naturale şi de pe rii şi depozitării Întregii cantităli de de iarbă cu cilevo mii dc kg la
nea. diverse formalii artistice Astfel, hectar. Ne referim Îndeosebi la pă
crare pe caro o vom termina în scurt suprafaţa destinată linurilor de tri nutreţuri de care dispune gospodă
au prezentat spectacole Teatrul dc timp. De asemenea, am luat măsuri foi. se pot asigura libroasele necesa ria. şunea situată In comuna Bretea Ro-
stat de j/ăpuţi din Alba lulia. echipa penlru insilozarea porumbului. Tocă- re pc întreaga perioadă de stabula- mînă, în suprafaţă de 28 ho, desti ÎNTREPRINDEREA BE PRODUCŢIE INDUSTRIALA
artistică a fabricii „Simion Bănui Cînd lucrurile sini lăsate nata tinerelului bovin. Această pă
toarea şl motorul necesar acţionării lie, pentru Întregul efectiv de ani
ţii/" din Sebeş, fanfarele din Gîrbo- ci slut în stare de funcţionare. Am male al gospodăriei. Aceasta, numai şune de luncă, care curăţată or pu Şl PRESTAŢII DEVA
va ţi Apnldul de Sus. Pentru acti de azi pe mii ne tea da circa 10.000 kg masă verde
pregătit şi cea mal mare parte din cu condiţia dacă recoltatul furajelor
vitatea susţinută pe cure o deslăţaară spaliul necesar Insdozărîi, urmind se foce la timpul optim, cvitînd deci Este Îndeobşte cunoscut faptul că la hectar, este acoperită In proporţie strada Hori a nr. II, telefon 2145
mentă a fi remarcată linuru biblio de 90 la sută cu scaieţi. Un simplu
să mai săpăm Încă o groapă cu o pierderile cantitative şi calitative. pe timpul veni păşunile constituie
tecară Valentina Paladc. capacitate de 290 tone. Do aseme Fracţia Insă lucrurile stau altfel. Pî- sursa principală şi totodată cea mai calcul ne dovedeşte că în prezent se
Jf nea, am betonat două gropi pentru nă acum nu s-au recoltat finetcle Ieftină de lurnje. Tinînd seama de foloseşte doar 10 la sută din capaci A N G A J E A Z A i
Pupă servitul mesei dc scară, oa păstrarea borhotului, care va fi fo nici dc pe jumătate din suprafaţa acest lucru, In numeroase unttăti a- tatea dc producţie a păşunii. Cu al
menii muncii aflaţi la odihnă erau losit în hrana animalelor în ames planificată. Finul rămas nerosit a în gricole din regiunea noastră au fost te cuvinte, se poate spune că în sta pentru sectoarele din Valea Mureşului şi Valea Jiului
invita(i la club pentru vizionarea fil tec cu paiele şi cocenii focali. In ceput să se usuce, pierzîndu-şl astfel luate măsuri eficiente penlru ridi rea actu6lă păşunea respectivă este
mului ,,Dosarul furat". vederea preparării nutreţurilor gro din calilăple sale nutritive. Deşi re carea sistematică a producţiei dc improprie pentru păşunat. Deci, anual — l B S g t B D e B * B i n e C « 8 . B B B C H
In parcul staţiunii iluminat fluo siere. la grajdul a cărui construcţie masă verde pe pajişlilc naturale, (apt se pierd sute de 'one de iarbă, ceea
rescent, pe bănci sau pe alei, grupuri coltatul a început la timp, această ce reprezintă hrana a cilevo zeci de Aaiginaciri c©ai$ta*BBeţiS
s-a terminat în acest an am prevă acţiune s-a întrerupt, cosaşii fiind ce o permis unităţilor respective să
de oameni se plimbau, sau discutau zut şl o cameră pentru tocarea şi folosiţi la alle lucrări. Dacă exista icalizcze In limpul cît animalele au animale. De aici şi una din cauzele
cu aprindere. Din megafoane se re — Efteonosnist
murnroa furajelor. Măsurile luate ne mai mult spirit gospodăresc se putea fost Întreţinute pe păşune mai mult pentru care se obţin producţii scăzu
vărsa u melodie cunoscută. vor permite să realizăm sarcinile organiza arlfel munca Incit un anu de jumătate din producţia anuală te şi se înregistrează depăşiri la
— Ciută Fclician Fărcaţu — re — Teluric emi i construcţii
propuse în domeniul creşterii ani mit număr dc colectivişti care şliu planificată a se ob|ine In sectorul preţul de cost al producţiei anima
marcă cineva malelor. alît In ceea ce priveşte pro să ml nu iască coasele, să lucreze zootehnic. Este deci firească preo liere. Această situaţie, care se repetă TelimiciaBB t mecanici
— Este dc prin părţile noastre ducţia cît şl veniturile. exclusiv la recoltatul furajelor. In cuparea ce trebuie s3 existe din par de ani le zile, este cunoscută de că
Fain ciută. Luînd cunoştinţă despre noile mă felul acesta strîngerea finului nu nr tea tuturor conducerilor unităţilor a- tre conducerea gospodăriei (director
Am zăbovit o bucată de vreme în suri cu privire la cointeresarea pro U Intimat. gricole pentru sporirea productivită ing. Kosca CutoI), dar pînă acum nu Informaţii detailate pentru angajare se primesc
compania unui grup printre rare ducătorilor tn creşterea şi îngrăşa- Că fală de asigurarea bazei fura ţii păşunilor. zilnic la sediul înfreprinderii la serviciul admînis-
erau, Constantin Popescit din Orăş- rea animalelor, gospodăria noastră jere se manifesta o slabă preocupa Se lnttmplă Insă uneori ca această s-a întreprins nîmio pentru remedie
txe, Viorica Bulgărea \din Crîeău. va livra 10 bovine mari peste pre re o dovedesc şi alle fapte La po acţiune să fie lăsată dc azi pe mîine, rea ei. Se pune întrebarea: se aş frafiv personal.
vederile contractului lniftal, ceea rumbul pentru siloz, de pildă, nu ceoa ce nu poate avea decît urmări teaptă conducerea G.A.S’. din Cfilan?,