Page 100 - 1963-08
P. 100
DRUMUt SOCMUSilUlflf
Pag. 4 Nr. 2697
Excluderea delegaţiilor Evenim entele
ULTIMELE ŞTIRI A ULTIMELE $TIDI * ULTIMELE ŞTlGl A ULTIMELE ŞTIRI » ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
portugheză
dân Vietnamul de suci
şi sud-africană
SAIGON 29 (Agerpres). — ţiei Reuter au lost cenzurate de co
de la Conferinţa O.N.U. Ziarul american „New York He mandamentul militar. Membrii cor**
rald Tribune" scrie Intr-un oditorlal pulul diplomatic au trebuii să înce
pentru turism că „soluţionarea crizei din Vietna teze legăturile cu guvernele lor, Iar
mul de sud este tfcpartc de a II o unor ambasade II s-a cerul descifra
ROMA 20 (Agerpres). problemă simplă si uşor de realizat". rea telegramelor şl prezentarea lor
lucrările Comitetului celor 18 Peste 200.000 participanţi La 28 august, a avut Ioc o şedinţă Această afirmaţie este confirmată Ia cenzură. In Salgon şl In împre
a Conferinţei O.N.U. pentru turism de ştirile transmise de coresponden jurimi continuă să fie concentrate
siiate pentru dezarmare la marea demonstraţie şt călătorit Internaţionale, In cadrul ţii tuturor agenţiilor de presă, po însemnate forte militare.
la 28 august a fost dată publi
trivit cărora în Vietnamul do sud
căreia a fost adoptat proiectul de re
Cuvîntarea lui George Macovescu de la Washington zoluţie prezentat de un grup de state situaţia continuă să (le restricţiile cităţii o notă a guvernului sud-vlet-
Încordată.
Legea marţială şl toate
namez, ca răspuns la declaraţia De
africane prin care au cerut exclude
rea dc la lucrări a delegaţiilor sud- sînt menţinute, universităţile conti partamentului de Stat care considera
GEM:VA 29 (Agerpres). — te greu resimţită de către toate popoa WASHINGTON 29 (Agerpres). — Iul Lincoln, conducătorii celor 10 nuă să râmînă îichlse. Potrivit unui ca vinovaţi exclusivi pentru repre
La şedinja din 29 august Comitelui rele, dc către toate statele. Chiar şl africană şl portugheză. Delegaţii au
celor I8 state pentru dezarmare a popoarele din ţările care nu iau parte Marea demonstraţie de la Was organizaţii care au patronat mar condamnat politica de >discriminare comunicai al guvernatorului mili siunile antibudlste pe oamenii tul
aprobat proiectul de raport prezentat la cursa înarmărilor, sînt, cel puţin in hington a populaţiei de culoare din şul au lost primiţi de preşedintele rasială dusă de guvernul Verwoerd tar din Salgon, la 29 august au lost Ngo Dlnh Nhu, şeful poliţiei se
de cei doi copreşedinţi, S. Ţarapkin direct, victimele ei. SUA., „Marşul pentru drepturi ci Kennedy, căruia i-au prezentat re in R.S.A. şi Alrico de sud-vest şt re redeschise numai şcolile primare şt crete sud-vtelnameze şl Încerca să
(U R S S .) şi C. Sicile (S.U.A.), ra Guvernul Republicii Populare Romt- vile", la care au participat, potrivit vendicările populaţiei de eruloare $1. presiunile dezlănţuite de colonialiştii profesionale. nege amestecul şefilor militari tn
port cu privire la activitatea Comilelu ne, a declarat în continuare George aprecierilor agenţiilor de presă, pes in primul rînd, cererea de a se portughezi In coloniile lor. După cum anunţă agenţia Reuter, această operaţie.
lui în perioada aprilie septembrie I963 Macovescu, atribuie o deosebită însem te 200.000 de oameni, a luat slîrşit acorda neînlirziat drepturi $1 liber autorităţile militare au Instituit o AIft nota cft şl alte documentV
care urmează a li înaintat Adunării nătate propunerilor de a sc crea zone miercuri după-amiază. La încheierea tăţi depline celor 20 de milioane de Incercînd să împiedice adoptarea severă cenzură asupra presei, tutu publicate la Salgon au precizat că
Generale O.N.U. şi Comisiei O.N.U. denuclcarizatc în diferite regiuni ale locuitori de culoare at S.U A. După rezoluţiei africane, reprezentantul ror Informaţiilor corespondenţilor dc şefU militari, po care S.U.A. mizează
pentru dezarmare. lumii. Aceste zone, de unde şi spre care mitingului, participanţii au scandat această întrevedere, Casa Albă a Australiei a prezentat o altă rezo presă şl al agenţiilor şl asupra le din ce fn ce mal făflş fn Vietnamul
La şedinţa din 29 august au luat en nu va fi voie să sc dea lovituri tu în cor textul unui jurfinifnt citit dc dat publicităţii o declaraţie a pre luţie în care propune încetarea dis
unţul reprezentanţii U.R.S.S., SU A , r.rma nucleară, unde s-ar interzice dc- Philip Randolph, preşedintele Co şedintelui Kennedy, In care se sub cutării proiectului african şl începe găturilor telefonice. In ultimele două de sud, au participai direct la re
A'arii Britanii, R. P. Romîuc, Ceho tincica. stocarea, depozitarea, produce mitetului de organizare a marşului, rea discuţiilor propriu-zise, în con zile, peste 90 la sută din ştirile presiuni şl la aplicarea măsurilor
slovaciei, Poloniei, Indici, Suediei, rea, dobîudiroa, transportarea, folosirea prin care se angajează să continue liniază că administraţia sa va de formitate cu ordinea de zi. Împotriva transmise de corespondentul agen prevăzute de legea marţială.
R.A.U., Nigeriei şi ai altor state, care sau experimentarea acestor arme, cons lupta pentru obţinerea drepturilor pune eforturi pentru a obţine adop acestei manevre s-au pronunţat majo
s au referit la diferite aspecte ale pro tituie prefiguraţi] ale lumii elibcralc do civile şi a deplinei egalităţi rasiale tarea de către Congres a legislaţiei
blemei dezarmării şi asupra acelor mă coşmarul nuclear, ale unei lumi care se pe teritoriul S.U A. Prin acest jură- cu privire la egalitatea rasială In ritatea delegaţilor la conferinţă. Au
suri care ar contribui la destinderea va fi apropiat înlro înseninată măsu mlnt, participanţii la marş îşi ex S.U.A, si se va strădui, de aseme votat împotriva el 38 de state printre Proteste îm potriva teroare!
încordării internaţionale şi în telul ră dc dezarmarea generală şi totală. primă holârîrea de a folosi şi pe nea, să rezolve problemele discri care Uniunea Sovietică, RP. Bulgaria.
acesta la crearea unei atmosfere favo Înfăptuirea dc zone denuclcarizale ar R P. Polonă. R.P. Romînă, R P. Un din Vietnamul de sud
rabile pentru înfăptuirea dezarmării corespunde dorinţei popoarelor de a viitor mijloacele de luptă de pină minării rasiale :n clmpul muncii. gară, Indonezia, India $1 alte Uri. In
generale şi tolalc. vedea limilîndu-sc aria primejdiei nu ocum pentru emanciparea populaţiei Corespondenţii agenţiilor de presă, sprijinul rezoluţiei australiene s-au PRAG A 29 (Agerpres). ciderile preoţilor budiştl, tn semn de
In cuvîntarea sa, conducătorul dele cleare. Propunerile guvernului romîn de culoare — demonstraţii, scrisori, care au relatat despre desfăşurarea pronunţai reprezentanţii Statelor Uni Secretariatul Federaţiei Sindicale protest împotriva politicii de repre
gaţiei R. P. Romîne, George Aîacoves- făcute cu 6 ani în urmă. a spus în constituirea de delegaţii, atragerea marşului si a mitingului dc la sta Mondiale a adresat Frontului naţional siuni, dusă dc autorităţile sud-vîetna-
cu, adjunct al ministrului afacerilor continuare vorbitorul, dc transformare unor largi pături la lupta pentru tuia lui Lincoln, subliniază că în c-u- te. Angliei, Franţei, Italiei. R F C , de eliberare a Vietnamului de sud o meze, dovedeso condiţiile grele In
externe al R. P. Rominc, a arătat că a Balcanilor înlr-o zonă a păcii' şi a drepturi civile — şi Îşi afirmă ho* vîntăriie rostite cu acest prilej şi Japoniei şl alt LI. oare trăieşte populaţia budistă din
în viitor eforturile Comitetului trebuie colaborării, lipsită de arme nucleare şi lărlrea do a continua „fără echivoc, în declaraţiile conducătorilor orga telegramă în care se arată, Intre al
să se concentreze în mod constant şi baze pentru racilele îşi păstrează şi în cu trup şi suflet, lupta pentru drep nizaţiilor de culoare s-a arătat că tele. ca „Oamenii muncit din întreaga Vietnamul de sud. „Această stare de
neabătut în vederea realizării sarcinii prezent pc dc anlregul actualitatea lor. tatea socială". proiectul de lege cu privire la drep lume condamnă Introducerea stAril lucruri, a declarat el, na mal poate
fundamentale şi anume încheierea Tra Realizarea acestor propuneri ar asigura excepţionale, arestările In masă, tor continua".
tatului dc dezarmare generală şi loia popoarelor din această parte a lumii După mitingul de la monumentul turile civile nu constituie decit un In su le le C o m o re turile şl persecuţiile cu ajutorul că- In continuare, J. Nehru 1-a Infor
lă. „Concomitent, a spus el, atenţia nni condiţii pentru dezvoltarea colabo prim pas In tupla pentru cîşligarea re v e n d ic ă in depe nden ţa rora clica ngodinhdiemistă lnoearcă mat pe membrii Comitetului executiv
noastră trebuie să se îndrepte şi spre rării paşnice şi ar constitui o contribu drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. 6ă înăbuşe mişcarea patriotică sl ac că InLr-un mesa) adresat secretarului
adoptarea dc măsuri parţiale destinate ţie la cauza păcii generale. Vorbitorii au arătat că prevederile DAR-ES-SALAAM 29 (Agerpres). ţiunile budiştitor şl ale altor pături general al O N.U. U. Thant, guvernul
să micşoreze pericolul războiului, să In încheierea ctivînlării sale repre Vizita lui N. S. Hruşciov acestui proiect de lege nu sînt su
înlesnească înlâpluirca dezarmării ge zentantul romîn a arătat că delegaţia ficiente si că lupta populaţiei de După cum relatează agenţia Reu- ale populaţiei din Vietnamul de sud. Indian şl-a exprimai îngrijorarea tn
nerale şi loiale, să ducă la destinderea R P. Romîne îşi exprimă speranţa şi culoare va continua. ter, A. M. Aghlr, secretar general Oamenii muncii din întreaga lume îşi legătură cu pensecutarea populaţiei
încordării internaţionale, să promoveze convingerea că problemele dezarmării al mişcării penlru eliberarea naţiona exprimă sincera admiraţie fată de budiste din Vietnamul de sud.
încrederea între stalc, între popoare". şi cele legale dc ca, vor fi amplu dez BRIONI 29 (Agerprcs). In cadrul acţiunilor,,pentru pre lă a Insulelor Comore (posesiune co lupta curajoasă a poporului sud-viot- Comitetul exeoutlv a adoptat o
Printre aceste măsuri, vorbitorul a sub bătute la viitoarea sesiune a Adunării zentarea revendicărilor populaţiei do lonială franceză în Oceanul Indian), namez". rezoluţie fn care protestează îm
liniat importanţa pe care ar avea o Generale a O.N.U. In seara zilei de 28 august, N. S. culoare, conducătorii organizaţiilor a declarat, Ia Dar-Es-Salaam, că a ★ potriva discriminării religioase sl
adoptarea propunerii privind încheie Comitetul celor 18 state a liotărît că Hruşciov, pi im-se.retor al C. C. al care au patronat marşul au avut adresat preşedintelui Franţei, de
rea unui pact dc neagresiune între sta în legătură cu viitoarea dezbatere a P. C. U S. preşedintele Consiliului miercuri dimineaţa, încă inainle de DFLHI 29 (Agerpres). peraeculărtl populaţiei budiste de
tele membre ale Organizaţiei Atlanti problemei dezarmării şi a încetării ex începerea demonstraţiei, o întreve Gaulle, o scrisoare în care cere or Luînd cuvintul la şedinţa Comite către autorităţile dlemlste.
cului dc nord, şi statele participante la perienţelor nucleare la sesiunea Adu de Miniştri al U R.S.S., şl I. B. Tito, dere cu liderii Senatului şi Came ganizarea pe Insule a unor alegeri li tului Executiv al fracţiunii parlamen
Tratatul dc la Varşovia. nării Generale O.N.U. (care se va des secretar general al U.C.L, preşedin rei Reprezentanţilor. Purtătorii do bere şl acordarea Independentei aces tare a partidului Congresul Naţional
Vorbitorul a arătat că o altă măsu chide ta 17 septembrie) să-şi întrerupă cuvin! al organizaţiilor de culoare tui teritoriu. Indian, primul ministru J, Nehru a
ră care merită toată atenţia este aceea temporar lucrările de la I septembrie. tele R.V.P.I., an primit la Vil« albă, au arătat că au atras atentia con In scrisoarea sa, Aghlr a cerut di declarat că „guvernul Indiei este se Atac al pafrlofllor
dc a se reduce bugetele militare ale Oala reluării activităţii Comilelultii ce pe Insula Brionl. un grup de ziarişti zolvarea guvernului marioneta a In
Matelor sau cel puţin dc a se îngheţa lor 18 state pentru dezarmare v,i fi sovietici, iugoslavi şi străini şt ou gresmenilor asupra necesităţii de a rios îngrijorat de faptul că budiştl! din Venezuela
aceste bugete. Sc ştie, a spus el, că li.vală cel tîrziu la o săptâmînă după so rezolvo urgent problema discri sulelor în fruntea căruţa se află un care reprezintă 80 la 6ută din popu
din punct dc vedere economic cheltu slîrşitul dezbaterii Ia O.N.U. a pro răspuns la întrebările acestora. minărilor rasiale şi a drepturilor ce Interpus al colonialiştilor francezi şl laţia Vietnamului de sud alnt per CARACAS 29 (Agerpres). —
ielile militare constituie o povară foar? blemelor amintite. La 29 august, după patru zile de tăţeneşti penlru populaţia de eu- lichidarea bazei militare franceze de secutaţi de minoritatea ^catolică". Un grup de luptători din organi
odihnă la Brionl, N. S. Hruşciov, înr loore. pe aceste insule. Primul ministru a arătat că sinu zaţia Torţelor armate de eliberare
naţională din Venezuela au atacat
preună cu soţia, I. B. Tito şl per Un post do polt(le situat In apropie*
Greva profesorilor din Uruguay soanele care 11 Insolesc au plecat pe R. F. Germană î rea portului La-Guolra şl au confis
bordul novei „Galeb" Ia Kopar, port La 17 august, lo cat arme de la locuinţa unul ofiţer
MONTEVIDEO 29 (Agerprcs). — praaglomerate. cursurile se tln In la Marea Adriatlcă. De aici s-au în cuitorii landului al poliţiei secrete. Trei poliţişti au
La 28 august profesorii de la şco trei şi chiar în patru schimburi. In Renanla de Nortl- (ost luaţi prizonieri.
lile elementare şi medii şi de la in Iară se simte o lipsă acută de ma dreptat cu automobilele prin Ljp- Wcstfalia au orga Aoestea nu sînt acţiuni Izolate alo
stituţiile de Invătămînt de speciali nuale şcolare. bljana la Brdo. patrioţilor venezuellenl. In ultimul
nizai pc străzile
tate din Uruguay au declarat o gre 1lmp, el au atacat întreprinderi ale
vă de două zile- Greviştii sînt spri Bonn-ulul o de «odetSţllor americane, au distrus o
monstraţie pentru
jiniţi de Centrala unică a muncito conductă de petro! şl o conductă de
rilor din Uruguay, de elevi, de pă N o i s t a t e a u s e m n a t pace şl dezarmare. gaze. Poliţia a dezlănţuit mart ope
In foto: Lufnd cu
rinţii acestora. Profesorii cer majo raţii de pedepsire, ultima fiind aşa-
T r a t a t u l d e la M o s c o v a vintul la mitingul zlsa „operaţie Torbes" efectuată fn
rarea alocaţiilor pentru invătămînt. de masă care a ur statul Falcon cu participarea adtvA
Criza economică şl financiară prin LONDRA 29 (Agerpres). - de a pleca la Aîoscova penlru semna mat după demon- a ofiţerilor din misiunea militară a
care trece Uruguay-ul se răsfringe Reprezentanţii guvernului Ugandei rea Tratatului cu privire la interzicerea slraţie, pastorul H. S.U.A.
au semnat fa 29 august la Londra experienţelor cu arma nucleară, că gu Werne, unul din
şi asupra tnvălămtntutui. Peste 3.000
Tralaful privitor la interzicerea expe vernul Nigeriei consideră acest Tratat conducătorii parti
de profesori nu au de luoru. Sala rienţelor cu arma nucleară în atmosfe drept un prim şi important pas pe ca dului vest-german Pagube pricinuite
riile lor sînt atlt de mici Incit abia ră, în spaţiul cosmic şi sub apă. Ugan lea destinderii încordării internaţionale. „Uniunea germană
da este cel dc-al 70-lea stat care a Nigeria, membră a Comitetului ce de inundaţii
acoperă chiriile, şcolile sînt su a păcii" a cerut gu
semnat acest tratai la Londra. lor 18 ţări penlru dezarmare, a decla
■4c rat Wachuku, se pronunţă pentru in vernului Adenauer tn India de nord
A d o p ta re a p rim e i LAGOS 29 (Agerpres). — terzicerea şi lichidarea tuturor stocu să sprijine activ DELHl 29 (Agerpres^ —
Ministrul afacerilor externe al Nige orice măsuri me De aproape două săptămini conti
c o n s titu ţii a A lg e rie i riei, Jaja Wachului, a declarat înainte rilor de arme termonucleare. nite să servească nuă una din cele mai mari inundaţii
la slăbirea încor
ALGER 29 (Agerpres). — d ă r i i . internaţio pe care le-a cunoscut India de nord.
La 28 august, Adunarea Naţionala
algeriană a adoptat cu 138 de voturi Comisia pentru afacerile externe a Senatului nale. Pagubele, pricinuite de apele revăr
sate din matca riurilor sini calculate
pentru, 23 împotrivă şi 8 abţineri tex la sute de mii de rupii.
tul primei constituţii prin care Alge S.U.A. a aprobat Tratatul de Ia Moscova rA avut de suferit foarte mult sta
ria devine republică condusă de un Decernarea „Premiului tul Uttar Pradesh, unde au fost inun
preşedinte. Frontul de Eliberare Naţio WASHINGTON 29 (Agerpres). - teri au votat în favoarea Tratatului, Fisuri în .„axa Paris-Bonn“ D r e x e l “ redactorului 2 225 de sate cu o populaţie de
19
date
nală este consacrat ca „partid unic". La 29 august Comisia pentru alace- iar unul împotrivă. 600 000 de oameni. Au fost distruse
Religia de stat este cea islamică, iar rilc externe a Senatului S.U A. a apro Votul a intervenit după audieri, care PARIS 29 (Agerpres). nia federală pentru armatele celot şef al revistei
limba oficială este limba arabă. bat Tratatul cu privire la interzicerea au durat timp de trei săptămini, în In cercurile guvernamentale fran două |ărl şl de pe urma căruia Fran sute de mii de acri de semănături.
Potrivit constituţiei, în ţară vor avea experienţelor nucleare în atmosferă, în cursul cărora, în laţa membrilor comi ceze, scrie corespondentul din Paris ţa ar fl urmat să cîştige prin comen „D er Sp De asemenea, s-au înregistrat victime
loc alegeri pentru desemnarea preşe siei au apărut miniştri, diplomaţi, oa zile făcute fabricilor franceze, ctleva omeneşti.
dintelui republicii. spaţiul cosmic şi sub apă. 16 sena- meni de ştiinţă, militari, reprezentanţi at saplăminalului englez ,,New Sta- BONN 29 (Agerpres). — Mari pagube au pricinuit inundaţiile
-ai sindicatelor şi alţii. !n şedinţa din tesman", sc manifestă o adevărată de sute de milioane de franci. „lată Ziaristul vest-german Konrad şi in statul Bihar, unde au fost inun
28 august a fost audiat din nou secre rută faţă de destrămarea tn practică insă, scrie revista, că la începutul Ahlers, redactorul şei a) sâptămî- date suprafeţe întinse de semănături,
lunii august ministrul de război vest-
Scurte ştiri ® Scurte ştiri © Scurte ştiri tarul de stat al .SU A., Dean Rusl<, a faimoasei „axe Paris-Bonn", alît de german a semnat ar ministrul de răz nalului „Der Spiegel", a primit re iar 6.000 de oasneni au rămas fără
ale cărui declaraţii, după
cum trans
lăudată de presa oficială franceză
cent „Premiul Drexel" unul din pie-
mite agenţia UPI, au lost apreciate „Francezii îşi pun tnlrebarea — scrie, boi american nn acord pentru con miile acordate penlru activitatea adăpost.
SANTIAGO. — După cum relatea TEHERAN. — In regiunea oraşelor drept „satisfăcătoare" de către meni- struirea unul tanc mixt amerirano-
ză ziarele din Santiago, delegaţia Tabrlz şi Ciolus din Irak au căzu! b. ii comisiei. revista — cc a mai rămas din tratatul vcM-qerman... Franţa resimte înţele ziaristică In Republica Federală
franco vest-german 6emnat cu atîta
Consiliului Mondial al Păcii, care ptol torenţiale. Calea (erată Tehe După ce a devenit cunoscut rezulta gerea dintre Bonn şi Washington ca Germană. După cum se ştie, Ahlers Succesul grevei
vizitează Chile, a remis preşedinte ran—Tabrlz a fost complet deterio ţii! votului, preşedintele comisiei, se solemnitate abia cu ctleva luni în o lovitură pentru interesele proprii... a fost multă vreme tinut în stare minerilor bolivieni
lui chilian Jorge Alessandrl un me rată. iar cproxîmaliv 500 de case natorul Fulbright, a declarat că „a fost urmă?". Ceea ce provoacă resenti SI, de asemenea, ca o lovitură pen de arest din ordinul fostului minis
tru dc război de la Bonn, Slrauss,
mentul si neliniştea guvernanţilor de
saj in care se arată că declaraţia au fost avariate. Livezile din regiu un vot foarte bun". tru tratatul franco-vest-german". LA PAZ 29 (Agerpres). —
Ca urmare a votului de astăzi din
preşedintelui st-jtulul Chile privind nea oraşului Tabrlz şl culturile de Comisia pentru afacerile exlerne, a la Paris, pe lîngă faptul că la Bonn pentru „vina" de a fi demasca! In Greva minerilor din Bolivia de
tr-o scrie de articole rolul acestuia
necesitatea limitării alocărilor pen orez din regiunea oraşului Clalus adăugal el, consider că în Senat numă nu se mal face nici o aluzie oficiată Această „rupere", cel puţin într-nn in activitatea frauduloasă a socie clarată In semn de protest Împotri
lru înarmarea Americll Latine pre au suferii pierderi mart. 6 persoane rul celor ce vor vota împotrivă va li Ia acest iralat. este că „Germania fe punct, a „axei Paris-Ronn“ scoale In tăţii F.IB.A. va planurilor guvernului de reorga
derală a trădat Franţa" renuntînd,
cum şl declaraţia comună a preşe şi-nu pierdut viaţa. mic, evidentă, după cum subliniază „New nizare a minelor Catavl s-a Încheiat
dinţilor statelor Chile, Bolivia, Bra BONN. — La 28 august Ministerul Potrivit agenţiei UPI, raportul Co fără să anunţe Parisul In prealabil, Slatesman", încă un aspect al Izolă Grupul de editori, profesori uni la 28 augusl cu victoria greviştilor,
zilia, Mexic şl Ecuador referitoare dc Război al R. F. Germane a anun rt.isîei va fi prezentat Senatului S.U.A. ta un Important proiect militar co rii diplomatice a guvernului francez versitari şi redactori şefi ai unor anun(ă agenţia Prensa Latina.
la necesitatea IransformărM Amcrl- ţat că generalul Johann Adolf von la 4 sau 5 septembrie, urmînd ca dez mun franco-vesl german Este vorba sl în general al politicii sate de con publicaţii veslgermane, care alcă Potrivit acestui plan. 1.500 de mi
cli Latine într-o zona denudearizatâ. Kiclmannsegg, va prelua de la 1 baterile în Senat să înceapă la 9 sep de proiectul de fabricare a „unul stituire a unei „hegemonii franceze" tuiesc juriul „Premiului Drexel", au neri urmau să lle concediaţi. Dato
au fost primite cu mare Interes şi septembrie postul de comandant al tembrie. tanc mixt" de către Franţa şi Germa- în Europa occidentală Planurile fran subliniat într-o declaraţie publică rită puternicelor acţiuni greviste ale
simpatie de Coţi partizanii păcii. forţelor terestre N.A.T.O. în Europa ceze au fost din nou dejucate de in „curajul lui Ahlers de a exprima o minerilor, care, după cum subliniază
opinie plină de sim|ul răspunderii
ATENA. — La 28 august au în Centrală, deţinut pină acum de tervenţia Statelor Unite, care nu pri într-o problemă importantă". agenţia Prensa Latina, au cuprins in
ceput la Alena lucrările primei Con fostul general hitlcrist Hans Speirfel. Noile manevre ale Bui Strauss veşte cu ochi buni încercările Pari Principatele ziare burgheze ve^t- ultimele 15 zile şl alle centre mi
niere din Bolivia, guvernul bolivian
ferinţe internaţionale de speologie, KUALA LUMPUR 29 (Agerpres). sului de a-şl afirma chiar şl o rela
germane au trcoit sub tăcere pre a lost nevoit să amine iniăplulrel
la care participă 100 de delegaţii In urma unor tratative prelungite BONN 29 (Agerpres). namental dacă nu va primi un post tivă „Independentă". mierea lut Ahlers.
din t5 ţări. Din partea R. P. Romîne, intre Duncan Sandys, ministrul pen Săplăminalul britanic „Spectator" important 1n viitorul cabinet — şl acestui plan.
la lucrările conferinţei participă o lru problemele Commonweallhului publică o relatare din Bonn în care mai precis, postul de ministru de ex
delegaţie condusă de prof.-universi- al Angliei, şi primul ministru al atrage atentia asupra primejdiei pe terne. Strauss reprezintă însă, tn
ter G. Motaş, directorul Institutu Malaye! si conducătorii celorlalte care o reprezintă fn viata politică momentul de fată, după cum subli G re v a ge n e ra la a feroviarilor
lui de speotogie „Emil Racovlţă1'. teritorii ce urmează a f) incluse vest germană fostul ministru de răz niază corespondentul publicaţiei en
Participanţii la conferinţă, ale că în Federaţia Malayezâ, la Kuala boi, Strauss, care desfăşoară în mo gleze, un personaj politic total com am ericani d eclarată ilegală
ror lucrări vor dura pină la 1 sep Lumpiir a fost dat publicităţii un mentul de fa|ă o serie de manevre promis*. câc| nimeni nu uită dezvă
de culise penlru a obţine un post luirile cu privire fa afacerile fraudu WASHINGTON 29 (Agerpres).
tembrie, examinează probleme pri comunicat tn care s-a anunţat că 150 de zile asupra problemelor care entuziasm" şl tn Camera Reprezen
in guvernul federal ce se va loase şl atitudinea sa agresivă $t In după-amlaza zilei de 28 augusl. au provocat conflictul şt să dea de
vind descoperirea vîcţll în peşlerl 16 septembrie este data definitivă constitui fn toamna aceasta du fă|işă antidemocratică pe vremea cît cizii care vor fl obligatorii pe o pe tanţilor unde s-au manifestai temeri
şi nivelul Mării Meditcranc. a proclamării Federaţiei Malayeze pă demisia cancelarului Adenauer. a delinut portofoliul Ministerului de Camera Reprezentanţilor a S.U.A, a rioadă de doi ani. După oum se ştie, fală de ecourile pe care o asemenea
adoptat, cu 286 de voturi contra 66,
măsură nepopulară le va avea asupra
„Straus6 face în momentul de fată vi război. un proiect de lege prin care Instituie principalele nemulţumiri ale sindica opiniei publice. John Fullon, mem
zite aproape zilnice lut Erhard, care In cercurile politice de la Ronn, arbitrajul obligatoriu In conflictul lelor de muncitori constau In ame
s r <n> m\ ir după cum se ştie urmează să devină scrie revista, nimeni nu poate lua dintre sindicatele feroviarilor din ninţarea conducerii companiilor fe bru republican al Camerei Reprezen
tanţilor. a făcut o declaraţie tn care
cancelar după demisia tul Adenauer în serios asemenea speranţe „Acea S.U.A. sl companiile de căi ferate. Pro roviare de a concedia un număr de
Sfartf iod ..Cursa, Scisfitfes!44 şi deci să constituie noul guvern de sta face, tnsă, subliniază mal departe iectul a fost 6emnat apoi de preşedin aproximativ 37 000 de mecanici de lo a subliniat că o asemenea legislaţie
99
constituie „un precedent periculos",
Ia Bonn — scrie revista britanică. revista, ca Strauss să fie primejdios tele Kennedy, căpătînd astfel putere comotive $1 foehiştl consideraţi „de care ar putea, prin extinderea el sl
COXSi A NŢ A $9 (prin telefon de Ciumcti de la clubul Voinţa Bucu Fără îndoială, el vrea să sublinieze pentru viitorul guvern". „Spectator" de lege. Potrivit prevederilor noii prisos" In urma Introducerii de lo In alte sectoare ale economiei, agrava
In trimisul Agerprcs). reşti. El a parcurs distanţa de 242 hm viitorului eancelar cit de mult !-ar explică că Strauss va căuta, după legi, greva generala a feroviarilor comotive Diesel, mult climatul social în S U A.
Joi s-a dai startul în tradiţionala in 6 h 58' 4S" şi este urmat în clasa costa pe acesta opoziţia partidului U- toate probabilităţile, să saboteze pe americani, eare urma 6ă înceapă la Măsura de Instituire a arbitrajului Deoarece companiile feroviare au
competiţie ciclistă „Cursa Sclnteii", ment de F. Ghera (Voinţa) Ia 15'', nlunea creştîn-socială, ramura din lan cli posibil activitatea viitorului parla miezul nopţii de miercuri spre joi, a obligatoriu adoptată pentru a zfidăr- anunţat că vor suspenda pentru mo
care reuneşte la cea de-a 16-a ediţie Gh. Moldoveana (Ploieşti) la 30", Pi. dul Bavarla a Partidului creştln-de- ment şt a viitorului guvern, provo- fost declarată Ilegală şl s-a Instituit nld greva feroviarilor a fost califi ment măsurile de concediere, sindica
a sa 48 de concurenţi din Bucureşti, Niculcscn (Steaua) la V 11", /. Cons- mocrat pe care o conduce Strauss*. clnd o scindare tn partidul creştin- In schimb o comisie de arbitraj, alcă cată de reprezentanţii «Indicatelor tele. la rlndul lor, au hotărlt să sus
Braşov. Constanţa. Ploieşti, Prăda, tantincscn (Voinţa) la V 26". Gh. După cum subliniază „Spectator", democrat şl opunîndu-se unei eert! pende ordinul de grevă la care ar fl
Cluj fi alte oraşe ale larii. Calcişcă (Dinamo), G. Moiceanu (Di- Strauss încearcă In felul acesta să întregi de reforme de multă vreme tuită din reprez^n’ anll at sindicatelor, drept „o măsură reaatlonară şl eu urmat 6ă participe 700 000 de munci
Prima etapă, Bucureşli-Constanţa. namo), 1. Cosma (Dinamo), S. *Ariton exercite un adevărat şantaj asupra promise, de altfel, de guvernele de al companiilor feroviare st din mem totul regretabilă". De altfel, după
desfăşurată în două semi-etape, a fost (Voin(a) şi C. Dnmitrcscu. (Olimpia) conducătorilor de la Bonn amenîn- la Bonn. „Nu trebuie subapreciată bri „neutri" care urmează să se pro cum subliniază agenţia United Press tori feroviari şl să paralizeze circu
laţia pe întreaga reţea de căi ferate
ctştigatâ dc tinărul alergător Nicolac toţi la 1' 41". ţînd cu sciziunea partidului guver această primejdie", Încheie revista. nunţe Intr-un Interval de eel mult Internationa), legea a fost votată „fără americane.
40.065
Redacţia *1 administraţia ilarului str, A Marile nr. 9, leieion 1588, 1275, 1585, 2078, Taia plJtlia In numerar conform aprobam Dlreaflel Generala P.T.T.R. nr. 263.32* din 6 noiembrie 1949. - Tiparuli întreprinderea Poligrafica Hunadoara-Dava,