Page 101 - 1963-08

PROLETAJU DIN TOATB TARILE. IJNIŢl-VA I
liisilozarea furajelor
mul sucialismului lucrărilor agricole de toamnă. Gospodăria agricolă colectivă Imediat ce porumbul a ajuns
treim ie ais^eBifeală.

• In aceste zile prin şcoli
• Pregătiri pentru executarea
Producţie sporită de porum b siloir
pag a 2-a ;
• Preoaţpare permanentă pen­
din comuna Lăpuşnic, raionul
tru educarea membrilor şi can­
Ilia, a dezvoltat mult în ultimii
ştii au început din plin însiloză-
didaţilor de partid. ani sectorul zootehnic. In timp ce în faza de lapte ceară, colectivi­
rile. S-au format echipe care re­
"i!S3âtGAN AlCOMIIETUlUi REGIONAL HUNEDOARA AL RH.R. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL • Sport pag. a 3 -a ; proprietate obştească, colectiviştii coltează şi transportă porumbul
au sporit efectivul de animale
din lan fa cele două tocători me­
• De peste hotare au acumulat şi o experienţă va­ canice instalate lingă gropile dc
pag. a 4-a. loroasă privind îngrijirea şi fu­ siloz. In numai trei zile au fost
rajarea acestora. Ei sc ocupă cu asigurate aproape 30 vagoane dc
Anul XV. Nr. 2698 SÎMBATA 31 AUGUST 1963 4 pagini 20 bani grijă de asigurarea unor canti­ astfel dc furaje.
tăţi sporite de furaje pentru iar­ Lucrările dc însilozarc la G.A.C.
nă, cu valoare nutritivă ridicată. Lăpuşnic nu sc vor încheia o
Pe întreaga suprafaţă de 5 ha dată cu terminarea porumbului
cultivată cu porumb siloz s-au siloz. Conducerea gospodăriei a
aplicat toate regulile agrotehni­ făcut pregătirile necesare pentru
ce recomandate de cadrele teh­ însilozarea capitulelor dc floarea-
nice agricole. Terenul a fost în­ soarelui şi a colctclor de sfeclă
grăşat din timp cu îngrăşăminte de pe toate cele 10 hectare culti­
naturale şi chimice. In timpul vate cu aceste plante. Invăţînd
vegetaţiei s-au aplicat trei praşile din experienţa anului trecut co­
mecanice şi două manuale. Ast­ lectiviştii din Lăpuşnic au hotă-
Au predat 252 apartamente Orchestră fel plantele au crescut şi s-au rît sa însilozeze de asemenea în­
semlsimionlci dezvoltat bine. Producţia este treaga cantitate dc coceni dc po­
mare. Din ceea ce s-a recoltat
In oraşul Hunedoara constructorii şantierului Pe lingă Casa pînă în prezent s-a constatat că rumb ridicîndu-le în acest fel
nr. 4 al I. C. S. H. muncesc intens pentru a raională de cul­ se obţine o producţie medie de valoarea nutritivă a furajelor.
preda oamenilor muncii din localitate aparta­ tură din Brad a 30.000 kg porumb siloz la hectar. A. ZA H A RIE
mentele prevăzute a fi executate în anul acesta. luat fiinţă o or­
chestră semlslm* Peste 400 tone nutreţuri însilozate
Astfel, de la începutul anului şi pînă acum ei fonică. Orches­
au predat la „cheie" 252 apartamente.
tra, formată din Datorita unei bune organizări a gospodăriile colective din Ohaba,
In prezent munca se desfăşoară din plin, profesori, medici, muncii şl folosirii mijloacelor de Daia, Reciu, Răhău, Miercurea şt Ia
multe din blocurile aflate în construcţie găsin- ingineri şl mun­ care dispun la lnlreoga lor capaci­ altele. In flecare din unităţile amin­
du-sc în faza de finisaj. Ca urmare în primele citori care au In- tate, numeroase unllâll agricole din
10 zile ale lunii septembrie constructorii de d r ă g 11 muzica, raionul Sebeş au obţinut rezultate tite «e Insilozează zilnic cantilătl în­
aici vor mai preda încă 160 apartamente. pregăteşte pentru pozitive în ceea ce priveşte însilo­ semnate de furaje. Acest lucru a per­
zilele de 7 şl 8 zarea furajelor. Din datele aflate Ia mis gospodăriilor colective din Ohaba,
O. VIRGIL septembrie pri­ consiliul agricol raional reiese că a- Dala şt altele, să însilozeze fiecare
corespondent mul său specta­ ceastă acţiune se desfăşoară bine la peste 400 tone diferite nutreţuri.
col.
Lipseşte spiritul gospodăresc
Pregătiri pentru premieră Ţlnlnd scama dc creşterea numă­ basllan Iordan). Gospodăria colectivă

La Teatrul de stat din Petro- Vaier Donca, Ion Tifor şi alţii, rului de animale şl do sarcinile co le de aici posedă o batoză care nu mal
şani se fac intense pregătiri Regia spectocolului este asigu- au cu privire la sporirea producţiei poate li folosită la treieratul cerea­
gtndeso
lelor, dar (leabia
acum so
penti u noua premieră, care va rată de Marcel Şoma. de carne, lapte, lină ele., membrii tovarăşii din conducerea gospodăriei
avea loc în curînd. Intre artiş- I. MINDRU gospodăriei colective din Romos, ra­
ionul Orăşlie, şl-au planificat să fn- că putea fl adaptată pentru tocatul
tii teatrului, pe care-i vom ve- corespondent
silozczc 1200 tone furaje. Posibilităţi furajelor.
dea în piesa „Ancheta" de Al. pentru realizarea acestui obiectiv e- Nici organizaţia dc partid (secre­
Voitin, ce se pregăteşte în pre­ Un nou xlstă, deoarece tn acest scop ta fost tar Iov. Aurel Basarab) nu priveşte
Atelierele R.M.R. Simeria, sec|Ia strungârie. Strungarul Vasile Su ruqlu transportă cu ajutorul maca­ zent, sînt George lordănescu, cinematograf sătesc cultivată o suprafaţă însemnată cu cu toată răspunderea problema asi­
ralei o osie de vagon dc rurînd slrunjitâ. porumb siloz. In plus. gospodăria mal gurării hranei animalelor pe timpul
dispune dc o serie de rezerve de fu­ Iernii. Acest lucru nu poate II deci!
Locuitorii salului din Lăpu-
raje cc pot fl însilozate cum sînt res­ dăunător, deoarece nutreţurile se
giu de Sus raionul llta, au turile de la grădina de legume, dife­ usucă pe cîinp ceea ce va face ca la
Să îndeplinim pianul la toţi indicii! rea sălii, construirea cabinei dc de pe marginea drumurilor ele. Pcn- insllozare valoarea lor nutritivă să
inaugurat zilele trecute noul ci­
nematograf sătesc. La amenaja­
rite Ierburi din culturile prăşitoare şl
fie mult scăzută.
O situaţie asemănătoare se tntil*
proiecţie, a ecranului ele., an
efectuat muncă patriotica mai Iru a asigura însilozarea întregii can­ neşte şi la gospodăriile coloctive din
Vaidcl şi Romoşel, tot de pe
raza
57152r:^5E.5PS2SES2SH5Ej2S252S2SE52SaSHSES2SES2S2Sasa52SE5a5E5?5ESZ5ESES25ESES2SSSE525H52525a525E5H.SE52S25HSiRt^5HSH5îîS^5?5ctH525aSi52SE5ZSZS2S5ES2SE5ES mulfi cclă(eni. Pentru a se asi­ tităţi de ntitrc|ur! planificată, firesc comunei Romos. Nld la aceste gos­
gura buna funcţionare a apara­ era ca această acţiune să (I început
podării nil s-a început încă însiloza­
tului de proiecţie, tov. Toana din timp. Or, nici pînă acum cînd
Cărbune L a O .S.M . nr. 1 se p o a te p ro d u c e Iarna} a fost polarizat pentru porumbul a început să se usuce în rea furajelor.
Este dc datoria organelor raionale
a îndeplini func(ia dc operator.
peste plan oţel m ai muSt şi m ai ieftin aici. „Fii atentă buniculo ! " lan, nu s-a luat nici o măsură pri­ de parlid şi a consiliului agricol ra­
La primul film care a rulat
vind însilozarea furajelor. Spaţiul şl
ional să la toate măsurile pentru ca
au luat parte aproape 100 spec­ mijloacele necesare însilozăril nu sînt şl la gospodăriile eoledive amintite
La mina Vulcan întrecerea Zilele trecute la Combinatul side­ Referindu-ne la planul de produc­ ţului dc ccxst. In primele 7 luni ale tatori.
pentru extragerea unei cantităţi rurgic Hunedoara a fost încheiată ţie, rămîncrea în urmă se explică anului, fiecare tonă de oţel produsă ÎOSIF CRIŞAN asigurate. Şl aceasta din cauza lip­ să se asigure realizarea tn întregime
sporite de cărbune în afara pla­ situaţia preţului de cost pe Interva­ prin nerealizarea indicilor de utili­ a costat cu peste 60 lei mai mult de- corespondent sei de inleres de care dă dovadă con­ a planului privind însilozarea furaje­
nului continuă să se desfăşoare lul 1 ianuarie — I august a.c. Dacă zare planificaţi. In prima jumătate a cît era planificat. Din analiza princi­ ducerea gospodăriei (preşedinte Se* lor.
cu viu entuziasm. Pe lingă mun­ unele din secţiile de bază cum ar fl anului, spre exemplu, pe fiecare mp. palelor capitole ale preţului de cost
ca însufleţită a oamenilor, mă­ aglomerator, cocserie, oţelărla elec­ vatră cuptor şl zi calendaristică 6-a rezultă că cele mal mari depăşiri
surile tehnico-organizatorice a- trică, laminoarele de 800 şl 650 mm, produs cu 0.13 tone otel mal puţin s-au înregistrat Ia materii prime şi
plicate în cursul anului îşi spun liniile de slrmă şi proflle fine au declt era planificai. Apoi, tn perioa­ materii directe» rezultă de asemenea
tot mai mult cuvîntul. Aşa se obţinut succese de seamă In ieftini­ da la care ne referim. cuploarele că la. uncie capitole cum ar ft ma­
face că brigăzile din abataje reu­ rea costului producţiei, altele au de­ n-au funcţionat un număr apreciabil terii auxiliare, combustibil-energle şi
şesc să lucreze cu randamente păşit preţul de cost planificat, tra­ de ore (de ordinul sutelor), timp în altele, s-au oblinut economii de
sporite. Drept urmare, numai în gi nd în felul acesta în urmă realiză­ aproape 4 milioane lei. Numai la
cursul acestei luni au fost tri­ rile combinatului. Printre aceste sco­ materii auxiliare, prin reducerea
mise la zi mai mult de 700 tone ţii se numără şi oţelărla Martin nr. I. consumului specific dc minereu
cărbune în plus. mai ales, în perioada analizată
Acest succes se datorează în­ 6-a obţinut o economie de 3 milioa­
deosebi colectivelor sectoarelor După 7 luni de muncă din acest ne lei.
II şi III. Brigăzile acestor sec- an, colectivul de otelari de la secţia Din păcate, aceste economii au fost
ifA iv .ui înscris pc graficele în­ l-a Martin a combinatului se prezintă „înghiţite" de pierderile înregistrate
trecerii cantităţi însemnate de cu un bilanţ nesatisfăcâtor. Planul Ia celelalte capitole. La capitolul ma­
cărbune peste plan în perioada de producţie n-a fost îndeplinit, sar­ terii prime, bunăoară, planificatul la
amintită. cina de creştere a productivităţii încărcâlura metalică a fost depăşit
C. GHE0RGHIU muncii n-a fost realizată, la preţul cu 20 kg. pe tonă în semestrul I şi
corespondent de cost s-a fnregistrat o depăşire a cu peste 44 kg. In iulie. Depăşiri mari
planificatului dc cfteva milioane lei. s-au înregistrat la consumul de fontă
Trebuie totuşi să menţionăm că, com­ solidă şl lichidă. Cauza care a de­
La E. M. P etrila terminat această situaţie a fost ne-
parativ eu perioada corespunzătoare
a anului trecut s-au obţinut progrese respectarea procesului tehnologic,
Mai mult de 700 tone cărbune însemnate la toţi aceşti Indici, fără a adică multe topiri mol şl rect ceea
au extras peste plan în cursul mai vorbi dc calitate, care s-a îm­ cc a necesitat adausuri atlt pentru
acestei luni şi minerii din Petrila. bunătăţit simţitor. mărirea procentului de carbon, cdt
In felul acesta ei continuă şirul Evident, această situaţie a dat şl şl pentru încălzirea şarjei. Vinovaţi
succeselor înregistrate în între­ dă de gfndit colectivului: s-au cău­ care s-ar fl putut produce o canti­ pentru această situaţie se fac maiştri
cerea socialistă desfăşurată în tat şl se caută soluţii de recuperare tate de otel superioară minusului de şi prlm-topitorii şl bineînţeles condu­
producţie existent la începutul lunii
cinstea zilei de 23 August. a minusurilor, de îmbunătăţire a si­ august. cerea secţiei sub ochii căreia s-au fă­
Rezultatul obţinut în această tuaţiei. sc depun eforturi. In lunile Printre cauzele care au dus la a- cut repetate .încălcări ale proporţiei
iunie sl Iulie, bunăoară, s-a recupe­ fler vechi—fontă tn încărcătură.
lună la E.M. Petrila este o do­ rat o însemnată cantitate din pier­ cest mare număr de ore de nefunc- Nereglemejitată e încă şl problema
vadă a faptului că munca poli­ derile de la începutul anului. Totuşi, llonare. se numără nerespeclarea ter­ cantităţilor de fier vechii ce Intră In
menului de reparaţii a agregatelor
tică desfăşurată de către organi­ se pare. prin prlzma realizărilor pre­ de către secţia cuptoare industriale seclie, din lipsa unor Cîntare. Con­
zaţia de partid în rîndul oame­ liminare din aceaslă lună (august), (Ia reparaţia capitală a cuptorului ducerea secţiei spune că din această
ră Încă se acţionează timid, ceea ce cauză e obligată să dea bon pe can­
nilor pentru continua îmbunătă­ nr. 5 timpul de predare a fost de­
explică, alături de alţi factori, întîr- titatea cerută de depozit, că de multe
ţire a realizărilor şi măsurile păşit cu peste 250 ore). S-a pierdut ori se livrează fler vechi uşor In lo­
zlerea revirimentului necesar.
tehnico-organizatorice aplicate cul celui greu, şl de aici procentul
Să vedem care au fost cauzele care de asemenea mult timp din cauza
sînt cit sc poate de rodnice. de ardere tn cuptoare e mal ridicat
au dus Ia situatta amintită. Ele sfnt lungimii duratei şarjelor (peste 200
GH. PORIJMBACU atlt de natură obiectivă, şl ne refe­ ore). Amintim in acest sens că au declt prevăd normele. Socotim că în
corespondent rim Îndeosebi la greutăţile în apro­ fost destul de frecvente şarjele cu o acest sen6 organele de conducere
vizionare fntîmplnate de secţie la durata de 9 şl chiar 10 ore. In plus, dLn combinat ar trebui să sprijine In
Cu angajamentul Începutul anului mal ales, cît $1 de trebuie amintit faptul că a fost con­ mai mare măsură secţia.
Spuneam înainte că un alt capitol
depăşit natură subiectivă. Este greu de de­ sumai un irare volum de timp cu re­ Ia care consumurile specifice au fost
paraţiile Ia cald, că numărul orelor
terminat în ce proporţie a Influenţai
asupra situaţiei îndeplinirii Indicilor de staţionare a fost ridicat. slmlilor depăşite este capitolul ma­
Colectivele de muncă ale ex­ de plan una 6au alta din aceste două Nerealizarea planului de produc­ terii directe. La utilajul de turnare,
ploatărilor miniere şl întreprin­ ţie a influenţat negativ şl alt Indice spre exemplu, consumul specific pe
categorii de cauze. Cer! este însă
derilor din Valea Jiului s-au an­ faptul că printr-o mal intensă preo­ — productivitatea muncii. Deşi fată tona de oţel a fost depăşit pe se­
gajat la începutul anului să rea­ cupare atlt din partea secţiei, cît şi de 1962 productivitatea a crescut cu mestrul I cu 3,98 kg., iar în luna
lizeze o economie peste plan la a conducerii combinatului, Influenţa 8.5 la 6ulă, In anul acesta nivelul iulie cu 9,22 kg. Oţelariî afirmă că
preţul de cost de 13.472.000 lei. cauzelor subiective asupra nerealiză- planificat n-a fost atins. ace6t lucru 6e datoreşle calităţii sla­ Brigada de fierari betonişti co ndusă de Petru RLstei, de la Iotul trei al şantierului nr. 4 IC.S. Hunc-
doară, îşi depăşeşte cu regularitate sorclnile lunare de plan cu 25—30 la 6ulă. Membrii brigăzii 6e slrădu-
La finele celor 7 luni care s-au rit Indicilor planificaţi ar fl putut fi Situaţia arătată mal sus nu se pu­ be a utilajului. In parte a$a stau lese continuu să răspundă prin fapte chemării constructorilor din Cuglr de a construi fiecare bloc mal re-
scurs economia suplimentară în­ In mare măsură evitată. tea să nu Influenţeze $1 asupra pre­ (Continuare in pag. 3-a) pede, mal bine.
registrată de ele se ridică la
peste 24.000.000 lei. Angajamen­
tul anual este deci cu mult de­ ffetrecerea pentru cele admisa ©Impua*!66
păşit.
Această frumoasă realizare se — No, cum a mers, Cuxelov f
Aici. la mina dc la poalele Pa-
datorează faptului că sub îndru­ — Dine, cum să meargă ? Schim­ ringului, întîlnesti zi fi noapte ritmul cultat in sesiunea ftiin(ifică pe mi­ la Danciu... Doar fliţi că nu v-a zind un alt registru adăugă, nu fără fi ai tuturor brigadierilor din sector.
luat-o nimeni înainte ! Şi, deschizînd
nerul brigadier Laszlo, din Petrila,
a-fi ascunde un zîmbet de mulţumire.
Aici, fiecare miner ftie că la sfîrfit
marea organizaţiilor de partid au bul, }i două cîmpuri. Doar nu ne-oni trepidant al muncii însufleţite, a care-fi impărlăfca metoda de muncă, un registru axlăugu: pe luna asta, — Pc iulie. economii la preţul de de schimb locul dc muncă trebuie să
fost aplicate măsuri eficace, me­ face de rujine tocmai cînd e }eful activităţi ce-ţi dă mereu satisfac­ fi lanfid succeselor minerilor din pînă azi dimineaţă aveţi 629 tone cost de 4,84 Ici pe tona de cărbune. rămină armat, că in timp cc artifi­
brigăzii in concediu. Voi cum staţi ? ţie. E munca minerilor din sectorul sectorul V a fost neîntrerupt. De plus, cu cele 2.568 de la începutul E dc ajuns sa asifli la astfel de cierul puf că fi sc acrise} te locul de
nite să conducă la scăderea con­ — Rău nu stăm, că doar fiii fi V al minei Lonea lll—Jic(, cum ii atunci. în graiiccle întrecerii, mine­ anului îs peste 3.000. Randamentul discuţie fi să-ţi dai seama că acolo, muncă, brigada sc aproinzioncază cu
sumurilor specifice, îmbunătăţi­ lu. Insă luna asta a intervenit ba spun localnicii — a acelor mineri rii de aici au înscris numai cifre e 8.18 tone pe post, plata încă n-am sub pămînt, la adlncimi de sute de material fi prcgălcflc barajul, că
apofiza, ba suitorul... Cum terminăm, care eu citeva luni în urmă au îm- mari. Dc atunci normatorul sectoru­ calculat-o cu nu-i gata luna, dar metri, minerii s-au prins intr-o marc in timp ce unii bat găurile ceilalţi
rea calităţii producţiei şi creşte­
mergem în plin... brăfifat o nouă iniţiativă de spo­ lui, Fazehaf lanof, 9 mereu asaltat Ştiţi voi bi ie că nu luaţi sub 120 întrecere. E întrecerea pentru căr­ transportă utilajul, că..
rea productivităţii muncii. Ea Colivia ffi încetini mersul odată rire a producţiei, a randamentelor. cu întrebările, iar uneori, mai in lei pe post. bune mult fi ieftin. Metoda brigăzii La o astfel de organizare minerii
este chezăşia entuziasmului cu eu primele fascicole de lumină ce E inifiativa ortacului lor de ta mina glumă mai în serios, răspunde aşa — Altceva ne interesează pe noi de la Petrila de a extrage in fie­ adaugă însufleţit ea lor tinerească,
răzbateau de la suprafaţă prin gura Petrila, Laszlo Ştefan, de la a că­ cum a răspuns unor mineri la sfîr- Fazckaf — baci — interveni un care schimb, din fiecare aripă de sprijinul cadrelor tehnice. Astfel
care oamenii din Valea Jiului în­
pufului. Ajunsă la „ziuă" ea îfi des­ rui loc de muncă au pornit pentru fitul schimbului l din 28 august. tinăr. Am vrei să ftim dacă s-a abataj două cîmpuri dc cărbune a împletită, munca minerilor din sec­
făptuiesc prevederile Directivelor chise larg porţile întrerupînd pentru prima oară la „ziuă" două cîmpuri de — Ce stati toată ziua pe capul calculat preţul de cost pe luna tre­ fost imbrăţifată la Lonea lll de torul V al minei Lonea / / / s-a făcut
celui de al IIMea Congres al tm moment discuţia minerilor care cărbune intr-un schimb din fiecare meu ? Mai lăsati-mă să-mi văd de cută. Sîntem curiofi... toţi minerii din abatajele cameră cunoscută în întreaga Valea Jiului fi
porneau spre lămpărie, spre case, aripă dc abataj. De atunci, dc cînd lucru. Parcă ar fi sectorul sub plan — Sînteţi curiofi... Parcă numai ale sectorului V. Ea o aplicată fi admirată chiar în abatajul din care a
P. M. R. ducind cu ei bucuria trrtui nou suc­ cei mai buni mineri, ingineri fi teh­ nu „peste" cu aproape 8.000 dc to­ voi a ţi muncii să-l reduceţi. Ii me­ dc ortacii lui Danciu Moise fi ai lui pornit întrecerea pentru două cîmpuri
I. CHIRAŞ ces. nicieni din Valea fiului, l-an as­ ne. Şi — apoi, tocmai voi, ăftia de ritul întregului colectiv. $i deschi- Petric Sirnion, fi ai lui Farkaf Joan, LUCIA L1CIU
corespondent