Page 12 - 1963-08
P. 12
Pag. « OPUMUl SQCIAIISMUIOI Nr. Z079
UlTlMUt $TlOl * ULTlfULl $Tlţ)i Lucrările Consiliului de Securitate Scăderea producţiei
de oţel în Anglia
NEW YORK 2 (Agerpres). — dolph Grimes, secretar de stat al
In după-amiaza zilei de 1 august Liberiei, care a amintit că problema LONDRA 2 (Agerpres) —
au continuat lucrările Consiliului de discriminării rasiale este discutată In Dlreclia industriei metalurgice din
Securitate în problema politicii de cadrul O N.U. încă din anul 1952 si Anglia a da! publicităţii un rapoii în
discriminare rasială practicată de câ plnă acum, In polida hotârîrilor oare se arată că în 1962 prndurlia
guvernul rasist ai Republicii sud-afrl- organizaţiei internaţionale, guvernul industriei siderurgice a Angliei a
cane. Republicii Sud-Afrlcone a refuzat să- scăzut cu 1600 000 lonc otel lată de
A luat euvîntul în primul rlnd 5l modifice politica. Reprezentantul 1961 sl cu 3 800.000 tone fată de 1960.
Liberiei a atras atenţia asupra răs
O dovadă a stagnării industriei si*
In sprijinul T ratatului Sesiunea Consiliului Economic şi Social IouLs Rakoto Malala, delegatul Ma punderii care revine guvernelor derurgice engleze o constituie sl
dagascarului. care a arătat că guver
nul tării sale este întru totul de acord S.U.A., Angliei, Franţei, Germaniei faptul că capacităţile de producţie ale
al 0. N. U. şi-a încheiat lucrările cu celelalte state africane care con Occidentale pentru sprijinul acordat acestei ramuri o economiei e.nq)eze
tripartit încheiat la Moscova GENEVA 2 (Agerpres). — Consiliul Economic şi Social a ho- sideră politica de apartheid practi guvernului rasist al Republicii Sud au fost folosite anul trecut numai în
Airicane.
proporţie de 74 la sută. Autorii ra
cată de guvernul Sud-Afrlcan drept
Şi-a Încheiat lucrările sesiunea tărlt ca în martie anul viitor să fie „o gravă ameninţare la adresa păcii Reprezentantul Liberiei a cerut portului relevă cu îngrijorare ră
Consiliului economic si social al convocată la Geneva Conferinţa sl securităţii internaţionale". Politi Consiliului de Securitate să invite acest proces va continua şi la sfîişitu)
D eclarata guvernului ONU. La lucrări au parlicipat repre O.N.U, pentru comerţ şl dezvoltare. ca de apartheid, a spus el, „urmăreş statele membre ale O.N.U. să înde acestui an.
zentanţi din ÎS lări membre ale Con La cererea unor ţări africane, Con te să apere privilegiile unei minori plinească rezoluţia Adunării Gene „Folosirea Incompletă a for le i de
R.P. Polone siliului, observatori din partea siliul a exJus din Comisia Economică tăţi care deline puterea sl oare În rale oare cerea ruperea relaţiilor di muncă st a capacităţii lor de produc
pentru Africa, Portugalia şi Republi
U.N.E S CO., O.I M., F A.O. şi al altor
Direcţia
industriei
ţie. recunoaşte
organizaţii Internationale. La lucrări ca Sud-Africană, ale căror guverne cearcă să-sl stabilească superioritatea plomatice cu Republica Sud-Africanâ. metalurgice, nu este altceva decît o
prin forţă, înrobind 11 milioane de
Varşovia 2 (Agerpres). — încheierea unu! paot de neagre duc o politică rasistă şi colonialistă. reflectare a situaţiei economice a
Ministerul Afacerilor Exlerne al siune Intre statele participante la le Consiliului a participat U Thant. africani, 1.500.000 de metişi sl aproa Închiderea porturilor oricărei nave
Republicii Populare Polone a dai Tratatul de la Varşovia sl cele ale secretarul general al O.N.U. In şedinţa de Încheiere, Consiliul pe jumătate milion de locuitori de s.ib pavilion sud-african boicotarea Angliei in ansamblu". engleze sînt
Cercurile d-ţ afaceri
publicităţii o declaraţie In care se M A TO., la Ici ca si realizarea pro In cadrul acestei sesiuni, care e a adoptat o rezoluţie prezentată în origine asiatică care trăiesc In Afri produselor din această tară si ine'v neliniştile cel mai mult din cauză că
aratâ câ guvernul R P. Polone a sa punerilor cu privire la o serie de durat aproape 5 săptămîai. s-au discu comun de U.RSS., S.U.A., Ceho ca de sud“. tirca exporturilor către Africa de
lutat cu profunda satisfacţie încheie măsuri parţiale recomandate de pre tat probleme de cea mai mare im slovacia si Columbia, In care 6e ex într-o situaţie grea se află tocmai In
rea intre Uniunea Sovietică, Statele şedintele Consiliului de Miniştri al portantă, cum sînt : situaţia economi primă speranţa câ guvernele tuturor A luat cuvlntul în continuare Ru- sud. dustria oţelului — acest „barometru"
al economiei engleze.
Unite sl Marea Britanie a Tratatului U R S.S. la 19 iulie, ar contribui la că mondială, tendinţele sociale mon statelor î$i vor spori eforturile în ve
cu privire la interzicerea experienţe întărirea încrederii între state si la diale, problemele dezvoltării comerţu derea realizării unui acord cu privire
lor cu arma nucleară In atmosferă. ilăbirea încordării internaţionale. lui mondial, urmările economice si !* dezarmarea generală sî totală. In
In spaţiul cosmic si sub apă. si este Acordul cu privire la interzicerea 60cia.le ale dezarmării, dezvoltarea rezoluţie se scoate tn evidentă nece Republica Malg a rupt Libia a rupt relaţiile Ministrul de exlerne
gata să adere nelntlrzlat la acest exploziilor nucleare experimentale va Industrială ajutorul tehnic acordat sitatea de a se studia In continuare rela(iile diplomatice comerciale cu Republica ai Portugaliei a refucaf
Tratat. ţărilor slab dezvoltate. In afară dc programul de măsuri legate de u r m ă
înlesni, dc asemenea, tratativele cu rile economice sl sociale ale dez să se rnfrlnească
Guvernul R.P. Polone consideră că aceasta, au fost luate în discuţie peste cu Portugalia Sud-Africana şi Portugalia
prin acest Tratat s-a făcut un pa* privire la planul propus dc R. P. 20 de alte probleme referitoare Ia di armării, sesiune a Consiliului cu secretarul general
Următoarea
Important pe calea spre not acorduri Polonă, care prevede crearea unei feritele sspeote ale vieţii economice Economi» si Social al O N U. va avea TANANARIVE 2 (Agerpres|. — TRIPOLI 2 (Agerpres). —
In Interesul păcii sl securităţii po zone denuclearizate în Europa cen- După cum anunţă aqentia France In declaraţia dată publicităţii la 1 al O. N. U.
poarelor. irală. şl sociale Internaţionale. loc In vara anului 1964, Presse, guvernul Republicii Malgaşe auqus! de Ministerul Afacerilor Ex
a hotă rit să rupă relaţiile diploma terne al Libiei s j spune că guvernul NEW YORK 2 (Agerpres). —
tice cu Portugalia. Această hotărî- acestei ţâri a rup! relaţiile comer Ministrul de externe al Portugaliei.
Deschiderea conferinţei re a fost tuată în conformitate cu ciale cu Republica Sud-Africană $1 Aibcrto Franco NogueLra a refuzat să
Declaraţia C. 0. al P. C. din Germania rezoluţiile conferinţei de la Addis- Portuqalla. se înlîlnească cu secretarul genera]
m iniştrilor de externe africani Abeba şi a hotârîrilor şefilor de In declaraţie se aratâ că guvernul al ON U., U Thant, pentru a discuta
D0ESSELDORF 2 (Agerpres) — CC. al P.C. din Germania salută în state şl de guverne al Organizaţiei libian a hotăril să nu admită acce traducerea în viaţă a rezoluţiei adop
In legătură cu parafarea Trata cheierea acestui tratat si cere ca din Africa vor prezenta conferinţei statelor airicane $1 al Republicii Mal- tate de Consiliul de Securitate în
tului tripartit de la Moscova cu pri Republica Federală să 1 se alăture". DAKAR 2 (Agerpres). — o serie de recomandări privind unifi gase reuniţi la Cotonou, se spune sul navelor şl avioanelor acestor problema coloniilor portugheze din
ţâri In porturile şl pe aerodromurile
La 2 august în capitala Senegalu
vire la Interzicerea experienţelor C C al P.C. din Germania adre lui 6-a deschis conferinţa miniştrilor carea luptei de eliberare naţională fn comunicatul Ministerului de Ex sale, să Interzică transportul măr Africa. După cum se ştie. această
nucleare, Comitelui Central al Parti sează. printre altele, tuturor sindi de externe ai ţărilor membre ale din ţările africane care nu si*au cişti- terne al Republicii Malgaşe. dat pu furilor portugheze şl sud-afrlcane pe rezoluţie, eare condamnă politica de
dului Comunist din Germania a dai calelor, tuturoi social-democMtilor. Organizaţiei Unităţii Africane. blicităţii la Tauanarive. teritoriul stalului. represiune a autorităţilor colonialiste
publicităţii o declaraţie în care sc tuturor oamenilor iubitori de pace Aceasta este prima conferinţă la ni gat încă independenta. portugheze împotriva popoarelor afri
apelul dc a cere în mitinguri publi Guvernul acestei ţări a hotărlt să cane aflate sub dominaţia LîsaboneL
spune că „încheierea acestui tratat vel ministerial a statelor africane aloce un ajutor de 15.000 Urc mişcă
ce, în adunări din întreprinderi 5'
este un succes înregistrat de forlele după conferinţa de la Adriis-Abeba, rilor de eliberare din Arîca în con a fost adoptată în Consiliul de Secu
sindicale ca guvernul Republicii Fe Proiectul primei constituţii a Algeriei
păcii din lumea inlrcagâ, prinlre ca derale să adere la Tratatul tripartit care a pus bazele unei colaborări formitate cu recomandările conferin ritate fără nici un vot Împotrivă,
strînse între ţările africane. abţinîndu^se de Ia vot numai princi
re s> cele din Republica Federală. de la Moscova. ALGER 2 (Agerpres). — referendum al întregului popor. ţei de la Addls Abeba a şefilor de
Deschizînd lucrările conferinţei,
preşedintele Senegalului, Leopold La 31 iulie, la Alger a avut loo o Proiectul de constituţie prevede că state şl guverne al ţărilor africane palele puteri colonialiste: S.U A*.
conferinţă convocată de Biroul Politic In fruntea Republicii Algeria se va Independente. Anglia sl Franţa.
J- Moch: „Un punct în favoarea păcii" Senghor, a chemat pe miniştrii de al Frontului de eliberare naţională, afla un preşedinte care va fi. de ase
externe ai ţărilor membre ale Orga
care a aprobat proiectul primei menea, sl şeful guvernului. Totodată,
nizaţiei Unităţii Africane să propună
PARIS 2 (Agerpres). — care prevede neparticlpare-j la ori „căile si mijloacele cele mat eficien constituţii a Algeriei. Proiectul care !n proiect se menţionează că Algeria
va promova o politică de neutralitate. Mari acţiuni ale negrilor în S.U.A.
,,Un punct în favoarea păcii" — ce tratative Ulernalionale menite să te" pentru realizarea obiectivelor a fost elaborat de Biroul Politic al
astfel a apreciat Tratatul parafat la pună bazele slăbirii Încordării. „Noi unităţii africane Frontului de eliberare naţională sl Potrivit hotârîrilor conferinţei, în
Moscova cu privire la inlervuvrea care ne păstrăm credinţa în menirea Cele două luni care au trecut de care a suferit o serie de modificări. septembrie 1964 vor avea loo alegeri NEW YORK 2 (Agerpres). — monstraţil Rockefeller a anunţai câ va
experienţelor nucleare în atmosferă, paşnică a lărit noastre, scrie el. sîn- la crearea Organizaţiei Unităţii Afri In cadrul conferinţei, urmează să fie care urmează să desemneze o nouă In faţa şantierelor de construcţie admite ca un număr restrlns de negri
în Cosmos si sub apă (ostul ministru tem profund inîhmli dc poziţia gu cane la Addis-Abeba au demonstrat aprobai de Adunarea naţională din cartierul newyorkez, Brooklyn, să lucreze pe şantierul de construcţii
al Franlet. Jules Moch, unul din li vernului lroncez, care se caracteri constituantă şî să fie apoi supus unul adunare naţională constituantă. au avut loc la 1 şi 2 august noi de al unul spital dLn New York.
In urma marilor demonstraţii îm
derii Partidului socialist francez. El zează prin izolare". eficacitatea acţiunilor Africii Indepen monstraţii în semn de protest împotri potriva segregaţiei rasiale din oraşul
a consacrat Tratatului un articol în Amintind ră locul Franţei în Co dente în lupta pentru eliberarea colo va discriminării in angajarea negri
serat în sâplârninalul „Tcmoignoge mitetul celor 18, care îsl desfăşoară niilor portugheze din Africa $1 a Tratativele italo-vest-germane lor în industria de construcţii. New Orleans. statul Loulsiana. auto
rităţile federale au ordonat prin ho-
Chrelîen". lucrările la Geneva, continuă să fie populaţiei africane din Republica Numeroase grupuri de negri s-au târîrl judecătoreşti desfiinţarea prac-
Jules Moch consideră că insusi qol, Jules Moch sciie fn continuare: Sud-Africană. Conferinţa miniştrilor BONN 2 (Agerpres). — lui vcsl-german a căutat să sublinie aşezat pe jos, bloclnd Intrarea ca tlcllor rasiale In toate parcurile,
faptul realizării unul acord cu pri „Pare cu totul neverosimil că de exlerne este chemată să întăreas Joi au început Ia Bonn tratativele ze „rezervele si neliniştea" Ronnului mioanelor în şantierele de construcţii. terenurile de sport şl restaurantele
vire la acest Tratat este mai impor Franţa refuză să-şi trimită un repre că colaborarea ţârilor africane în prilejuite de vizita în Republica Fe fată de parafarea la Moscova a Tra Poliţia, a intervenit imediat arestînd din acest oraş.
tant dedt cuprinsul lui. ,,ln viilor, zentant Ia Geneva unde se dezbat derală Germană a preşedintelui Re tatului cu privire la interzicerea ex 46 de persoane. In semn de protest
scrie Jules Moch, peste 50 de state problemele păcii". Jules Moch su toate domeniile. Miniştrii de externe publicii italiene, Segni. Io prima zi perienţelor nucleare în acest sens. împotriva acţiunilor poliţiei, un marc In oraşul Charleston, stalul Garoll-
se vor alătura cu entuziasm acestui bliniază câ această politică a guver vor adopta o seric de hotărlri practi au avut loc întrevederi separate în după cum reiese din relatările agen grup de negri a organizat demonstra na de sud. 87 de patroni au fost ne*
voiţi să dedare că renunţă la discri
Tratat"... E! $i-a exprimat convin- ce în problemele structurii organi tre Segni st Adenauer Ia reşedinţa ţii în faţa birourilor primarului New
nului francez dăunează In primul acestuia din urmă si ÎnLre miniştniido ţiei citate, Schrocder a căutat să Yorkulut, Robert Wagner sl guverna minarea rasială dacă negrii renunţă
oerea că acest Tratat va fi urmat de zatorice a Organizaţiei Unităţii Afri
rind Franlel, prejudiciază poziţiei In externe oi celor două ţări — Piccioni exercite presiuni asupra colegului torului Nelson Rockefeller. El au or la bolcol.
alte acorduri limitate: cu privire la ternaţionale. cane Ei vor examina, de asemenea, si Schroedcr. său italian »u scopul de a-| împiedica ganizat pichete sl au blocat Intrările RasIştU dlntr-un cartier situat tn
neră.pindirea armei nucleare, la pac
Crilicind declaraţiile pe care le-a o serie de probleme politice sl adop Oficia] s-a anunţat numat câ au să sprijine o eventuală apropiere în tn aceste, clădiri. partea de 6ud a oraşului Chicago 6-au
tul de neagresiune între ţările mem
bre ale N ATO, si stalele partici făcut de Gaulle in cadrul conferin tarea de noi măsuri în vederea în fost discutate „probleme de Interes tre Est $i Vest în problema germană. La cîteva ore după aceste de- dedat la noi provocări Împotriva unor
pante la Tratatul de la Varşovia, la ţei de presă din 29 iulie, Jules Moch deplinirii holărlrilor conferinţei de comun pentru cele două ţâri", însă .negri caie s-au mula! In acest car
tier rezervat exclusiv albilor. El aii
schimbul de misiuni militare înLre scrie : la Addis-Abeba. Reprezentanţi al Agenţia France Presse relatează câ. ameninţat efl 11 vor linşa pe noii
Est şi Vest, la prelntimpinarea unui „Spre ce tnfringeri diplomalice ne Comitetului de coordonare a ajuto In cursul discuţiilor dintre miniştrii loeotarl.
alae prin surprindere, la diferite for duce această tendinţă trufaşă de a rului pentru mişcarea de eliberare de externe, reprezentantul guvernu Poliţia a arestat circa 40 de rasistl*
me ale reglementării treptate sau re crea forje de şoc. care nu corespund
gionale ele".
nici teritoriului nu prea mare al tă
In articol Jules Moch subliniază
că cercu-ile mal largi ale opiniei rii noastre, nici densităţii mari a Dezbateri în Camera „ ' u j "sSa-*' A Crearea Federaţiei
publice din Franţa sfnt nemulţumi populaţiei sale, nici finanţelor ei si r j R U L 'm :«o r a t , U I T A £ 5 sindicale a tocilor
te de actuala politică a guvernului nici chiar puterii sale industriale I" Comunelor /apo yeC'A / Africii de est
LONDRA 2 (Agerpres). — nerală şi intenţionează el oare să & NAIROBI 2 (Agerpres). —
Conferinţa de presă a preşedintelui S.U.A. In şedinţa din 1 august o Camerei propună crearea unor zone de dezan La Conferinţa principalelor Uniuni
Comunelor, mai mulţi deputaţi labu gajare in Europa centrală, In Orien sindicale din Kenya, Tanganica,
WASHINGTON 2 (Agerpres). - tre ţările N AT.O. si statele parti rişti au cerut guvernului să se folo tul Apropiat si Mijlociu sau tn orice Uganda şi Zanzibar, care a avut loc
Agenţiile americane de presă a cipante la Tratatul de la Varşovia. sească de încheierea eu succes a tra altă regiune a lumii şl «rearea unei In capitala Kenyel, oraşul Nairobi,
mintă că, la I augusl, presedinlele Kennedy a arâtal, după cum rela tativelor dc la Moscova cu privire zone denuclearizate pe continentul 6-a ajuns la o înţelegere privind
Kennedy n linul o conferinţă de pre tează corespondentul agenţiei URI. la interzicerea experienţelor cu arma african?", a intrebat Driberg crearea Federaţiei sindicale a ţărilor
fă, care s-a axat în principal pe pro că Stalele Unite intenţionează nucleară si să întreprindă noi măsuri Deoarece Macmillan s-a eschivat Africii de est. Participanţii la confe
blema Tratatului privind înceta să continuic negocierile penlru în care să contribuie la destinderea în să răspundă la această întrebare, rinţă au adoptat o rezoluţie în care
rea experienţelor nucleare. Pre cheierea unu: pact de neagresiune, cordării internaţionale. laburistul Henderson l-a propus pri recomandă organizaţiilor muncitoreşti
şedintele a declarat că parafa indiferent de atitudinea preşedinte Deputatul K. Zilliacus a cerul pri mului ministru să declare clar pre Deşi şcolile din Uruquay au o ca pacilate de 310.200 elevi, circa eare fao parte din onlunlle sindicale
rea Tratatului de la Moscova lui francez de Gaulle. El a spus dc mului ministru Macmillan să comuni şedintelui dc Gaulle că guvernul en 105.800 de copii slnt lipsiţi de lu mina învăţăturii, deoarece părinţii reprezentate Ia Conferinţa de la
privitor la Interzicerea exportam do asemenea, că va continua consulta ce Camerei Comunelor ce .schimbări lor cîşligă prea puţin penlru a*i pu tea Întreţine Ia şcoală. Nairobi s§ se retragă din Confedera
nucleare în atmosferă, în spaţiul Cos rea aliaţilor în această problemă. va face guvernul In poliiica militară glez ar saluta participarea Franţei la ţia Internaţională a sindicatelor libe
Fotografia alăturată înfăţişează o demonstraţie a oamenilor mur.cil
mie şl sub apă „dă unele speranţe Inlrcbat dacă Statele Unite inten şi în politica ce determină comerţul măsurile ce se iau în prezent In ve din Montevideo, capitala Urtiguay-u Iui, cerînd rezolvarea acestei Impor re (C.I.S.I.).
în Instaurarea unei păci mai trai ţionează să împărtăşească Franţei dintre Est si Vest. în lumina noii si derea slăbirii încordării dintre Est si tante probleme Pe pancartele demo nslranţllor se poate citt: „Vrem şcoli Conferinţa a sprijinit, de asemenea,
nice pe pămlnt". Vest şt a realizării unui progres în Ideea creării Federaţiei politice a ţâ
unele secrete din domeniul armei tuaţii. Zilliacus a Insistat ca Anglia publice, obligatorii şl gratuite 1"
Răspunzînd la o întrebare în le nucleare penlru ca Franla că încete ** renunţe la politica care pină acum domeniul dezarmării generale. rilor Africii de esL
gătură cu ratificarea acestui tratai ze st ea experienţele. preşedintele Macmillan a declarat că guvernul
de către S.U.A, el a declarat că, du Kennedy n evitat să dea un răspuns a slujit drept bază penlru războiul englez speră să discute toate aceste
pă părerea sa, tratatul va fi ralili- direct la această problemă. rece probleme su guvernul francez. Scopul călătoriei ministrului S.U.A. au rupi toate
eat de către Senat. Cred ci nera- Macmillan a refuzat să răspundă legăturile cu Republica
tlficarea lut ar fi o mare greşeală Trecînd !n probleme de ordin In- la această întrebare, limillndu-se doar
iern, Kennedy $i-a exprimat Îngrijo de externe japonez Haiti
Răspunzînd la o altă între la declaraţia că datorită parafării
bare preşedintele a anunţat că rarea in legătură cu faptul că circa Eşecul conferinţei WASHINGTON 2 (Agerpres). —
S.U.A. vor continua experien 400.000 de tineri americani nu se Tratatului de la Moscova, au apărut la Washington
vor mai reîntoarce în şcoli in sep în problema Agenţia United Press International
ţele nucleare subterane, asupra că noi posibilităţi. anunţă câ Stalele Unite ale Amerl*
rora tratatul nu se extinde. tembrie aiul curent, din cauza lip Laburistul Driberg l-a cerut lut independentei WASHINGTON 2 (Agerpres) — ar urma să fie impuse pe împrumu cil au încetai orice ajutor economia
„Consider că este important, a sei mijloacelor materiale. De aseme Macmillan să precizeze ce măsuri in insulei Malta La 1 augusl a sosit la Washing- turile făcute de societăţi străine pe
spus presedinlele. să avem cea mai nea. aj|i "00000 de studenţi, din tenţionează să întreprindă pentru a ion ministrul de externe a! Japo piaţa financiară a S U A , potrivit mă şi militar acordat Republicii Haiti
.pentru a sublinia opoziţia iaţă de
largă participare posibilă a ţârilor ]«i aceleaşi motive nu vor putea să ter LONDRA 2 (Agerpres). — mei. Masayosbi Olura, penlru a ave,; surilor propuse de preşedintele Ken
Tratatul cu privire la Interzicerea mine anul şcolar 1963 — 1964. El a conv inge Franţa să se abţină de le Conferinţa penlru independenta convorbiri cu oficialităţile america nedy. ar constitui o barieră serioa regimul Iul Francois Duvaller". Po-
trlvft agenţiei, membrii misiunii eco
experienţelor nucleare". calificat ca fiind „o problemă naţio producerea $i experimentarea armei insulei Malta Începută la Londra ne cu privire !d nemulţumirile Japo să în calea procurării de către mo nomice şi al mhiunll militare ameri
Referindu-se la atitudinea State nală foarle serioasă" laplul câ circa nucleare. „Intenţionează oare primul acum aproximativ două săptâmîni a niei. ca urmare a măsurilor propuse nopolurile japoneze a capitalurilor
lor Unite fajă de posibilitatea în un milron de tineri americani Mnt ministru să Întreprindă noi eforturi luat sfirsit la 1 august lăra să sc ajun de preşedintele Kennedy pentru re ce le sînt necesare. cane din Halii au îosl rechemaţi.
cheierii unui păci de neagresiune In nevoiţi să-si întrerupă studiile. pentru a contribui la dezarmarea ge gă la o înţelegere intre reprezenian- ducerea deficitului balanţei interna Bursa din Tokio, care exprimă de Guvernul american a hotărit, de ase
menea, ca postul dc ambasador al
ţii Ministerului Britanic al Coloniilor ţionale de plăţi a S.U.A,
obicei pulsul economiei japoneze, a S.U.A. în Haill să răminâ vacant.
>i cei ai partidelor politice din Malta. In declaraţia făcută fa sosirea în
reacţionai brusc la măsurile propu
Scurte ştiri P Scurte ştiri • Scurte ştiri După cum se ştie, în urma dificultă capitala S.U.A., Ohirn a subliniat ca ne de preşedintele Kennedy. Agen- După cum au scris in repelale rîn-
ţilor şi neînţelegerilor ivite în cursul In urma măsurilor propuse, care lo lla United Press International relevă duri ziarele americane, quvcrnul
S.U.A este nemulţumit de menţine
discuţiei, se anunţase In dimineaţa vesc in mtercselc monomice ale Ja
TOKIO 2 (Agerpres) — Intr-un comunicat de presă al „Tara trebuie să iasă clin situaţia zilei de I august câ lucrările confe ponim. relaţiile icironn-americonc „nu 'ă s-a înregistrat pentru a doua oa rea lui Duvaller ra preşedinta at
Agenţiile occidentale dc presă Comitetului de luptă al budiştilor actuală de dependentă. Poporul ve- rinţei se suspendă. In ultimul mo mai sînt asa cum ar trebui să fie" ră cea mai mare scădere a cursului Republicii Haili, ( onsiderindu-l com
relatează că unul dintre cele nun împotriva discriminării religioasa nezuelian cere crearea unui gu ment, autorităţile britanice au obilnut „Am venit la Washington pentru a icliunilor din perioada postbelică. plet compromis in ochii opiniei pu
mari carteluri japoneze, „Mitsu se arată că Nolting a ignorai con vern democratic, care să nu pei>e convocarea unei ultime şedinţe — la ridica, anumite probleme cu speranţa Ohira va incerca să obţină din blice
bishi", care a jucat un rol impor diţiile reale din Vietnamul de sud cule pe cetâtem pentru concepţii)-- care nu a parlicipat de altfel dedt că relaţiile dintre ţările noastre s-ai partea autorităţilor americane anu La mijlocul lunii mai, quvcrnul
tant în economia militară a Japo cînd a făcut o astfel dc declaraţie lor". reprezentantul partidului guverna putea îmbunătăţi", a spus el. mite dispense In privinţa aplicării S.U.A. declarase „hoi<o1 diplomatic
niei în preajma celui de-al doilea Agenţia UP1 anunţă că budişth SAN JOSE — Ziarul costarican mental maltez, partid naţionalist, sl Măsurile propuse de preşedintei'- măsurilor prevăzute la Japonia In limitat" împotrivii stalului Haiti. Ul
război mondial, s-a reconstituit în din Vietnamul dc sud nu trimis e care nu a durat decît două minute. declaraţiile sale mînislrnl de exler terior <i revenit a-opra acestei du-
întregime, după o perioadă „tre telegramă preşedintelui Kennedy .Prensa Libre" a publicat un ar Partidele de opoziţie din Malta, si în Kennedy pentru reducerea deficitu ne japonez a încercat să afişeze un r la roţii, hcldrînrl ichurea „relaţii
cătoare" de aş i-numită „decarteli- in care protestează împotriva de ti col redacţional în care arată că primul rînd partidul laburist condus lui batantei internaţionale dc plăti oarecare optimism în această pri lor diplomatico nornulc". Dc atun<*.
a S.U.A. si oprirea scăderii cronice
zare". claratiei lut Nolting. proiectul de lege cu privire la de fostul prim-minislru Dom Mintoff, a rezervelor de aur ale acestei lări vinţă, optimism care ar fi Intemc{at însă. o serie de dllc acţiuni atîl din
SA1GON. — Declaraţia fostului CARACAS. — Luînd euvîntul )a schimburile comerciale, care se dis au boicotat această şedinţă în semn pe faptul că guvernul american n partea Statelor Unite, cit şt din par
ambasador al S.U.A. în Vietnamul un miting care a avut loc la Oara cută în prezent în adunarea legis de protest împotriva refuzului Mart! au provocat profunde nemulţumiri In acceptat să acorde asemenea dispen tea Republicii Haili au înrordat şl
cercurile economice japoneze După
de sud, Frederick Nolting. potrivit nas, viceamiralul Wolfgang Larra lativă din Costa Rica, este menit Britanii de a fixa data unor not ale- mal mul! relaţiile dintre rele două
căreia „el nu găseste nici un fel zabal a declarat că. dacă la apro 'â contribuie la dezvoltarea co gerl sl rle a da garanţii de respecta al doilea război mondial monopolu se Canadei Oficialităţile americane ţări.
rile japoneze sl-au refăcut potenţia
au precizat însă câ nu intenţionea
de dovadă care să ateste persecu niatele alegeri va fi ales preşedin merţului eu ţările socialiste. Zia re a drepturilor cetăţeneşti tn Malta Iul în mare măsufă cu ajutorul unoi ză sub nici un motiv să procedeze După cum menţionează aqcnţia
ţiile religioase la care sînt supusi te, Venezuela va Întreţine reiaţi- rul scrie că este In interesul sta înainte de acordarea Independenţei. uriaşe fonduri procurate pe piaţa fi In acelaşi fel si In privinţa altor United Press In'e.naţional, „ultime
budîstii de către regimul lui Ngo cu toate ţările lumii. tului Costa Rlca să asigure succe Ministerul britanic al coloniilor anun nanciară americană. $î în prezen/ le acţiuni au adus relaţiile dintre
Di-nh Diem", a produs indignare „Venezuela are nevoie de tran sul acestui proiect de lege si să în ţase anterior că Malta va deveni In capitalurile procurate in acest mod ţâri. Iată dc ce agenţia UP! subli S.U.A. şl Haiti la col inai scăzut ni
în rlndurtle budistllor. sformări radicale", a declarat el. ceapă acest comerţ, dependentă cel mai ttrzîu la 31 acoperă o parte considerabilă a In niază că nu pare posibil ca Japonia vel de cînd Duvaller s-a atito-re.Hes
să obţină vreo dispensă în aplicarea
in mal 1961 $1 a preluat puterea dic
mal 1964. vestlţîllor japoneze. Qr, taxele ca/e planului Kennedy. tatorială în mat 1963".
Redacţia «1 administraţia ilarului sţr. 6 Harţi* ar 9, taltfoa 15M, 13 71, ţStt, Mţl. Taxa plaţii* to
oiUMtar cutam «Hoblfil 0lt«cllel General. MiT-R; nr. 283.328 din 6 noiembrie 1049. - Tiparul. Întreprinderea Poligrafica Hunedoara-O***