Page 13 - 1963-08

7

PROLETAR! DIN TOAÎP ŢARI! P i JNITI-VA I
Declaraţia guvernului

Republicii Populare Romîne

Guvernul Republicii Populare Ro- In acelaşi timp, guvernul Republicii st distrugerea armelor atomice
mine î$i exprimă satis/actia cu pri­ Populare Romine î$i exprimă spe­ $i cu hidrogen, dezarmarea gc-
lejul realizării acordului intre ranţa că Încheierea acordului va nerală şi totală Prin activita-
U.R.S.S,, S.U.A. si Marea Britanic crea condiţii favorabile $1 pentru fea sa în O.N.U. si în alte orga­
privitor la interzicerea experienţelor interzicerea experienţelor subterane. nisme internaţionale, prin intre, ign
cu arma nucleară in atmosferă, in Desigur, acordul încheiat, repre- sa politică externă, guvernul Repu­
spaţiul cosmic si sub apă. zenlind un pas înainte în direcţia blicii Populare Romine. alături de
Guvernul Republicii Populare Ro- guvernele celorlalte lari socialiste
mine apreciază acest acord ca o ex­ destinderii internaţionale, nu rezol­ si-a adus si îşi va aduce şi pe viitor
presie a politicii de coexistentă paş­ vă problemele majore ale luptei întreaga sa caniribulie la rezolva­
nică Intre state cu sisteme sociale menite să preînlîmpine primejdia pe rea acestor probleme vitale pentru
diferite, ca o dovadă a faptului că care o orccazâ pentru pacea lu­ cauza păcii.
Guvernul Republicii Populare Ro­
mii goana înarmărilor şi stocarea
problemele Internationale liligioise armelor atomice sî cu hidrogen mîne se declară geta să devină par­
Ţoale ionele putu grlreo mior agricola lor. Deşi acordul nn priveşte experi­ Conştiente de pericolul grav pc sub apă. cosmic >i
pot fi rezolvate pe calea tratative­
te la Tratatul privitor ta interzice-
•ea experienţelor cu arma nucleară
care l-ar reprezenta un război ter­
in atmosferă, in spaţiul
enţele subterane, el corespunde ce­
monuclear pentru destinele omeni­
exprimate
insistentă
cu
rinţelor
bitoare de pace,
popoarele lumii
timp de ani de zile dc opinia publică rii, statele sosîalislc. alte state iu­
„Harfa populaţiei
mondială de a se Interzice experi­ militează cu perseverentă pentru şi aşezărilor de populaţie
Şapte meşteri ai ogoarelor enţele nucleare care, prin radiaţiile încetarea cursei Înarmărilor, crea­ din R.P. Romînâ"
rea de zone denuclearizate in dife­
lor
un pericol
pentru
reprezintă
populaţia întregului glob pâmintese. rite părţi ale lumii, interzicerea
5 «r'M Geogralii romini întocmesc in pre­
zent „Harta populaţiei şi aşezărilor
Brigada c tinără. Valentin Chin- duhul celor 6 tractoare. Pe pla- î» de populaţie din R. P. Romînă" care
loveanu c ieful ei El c primul toni de la Dealul Paiului culca- ^ Sărbătorirea vra fi prezentată anul viitor la ccl
din cci fapte mefteri ai ogoa­ rea arămie a miriştii dispărea Ht de-al XX-lea Congres internaţional
relor" care alcătuiesc brigada dc in mod treptat Aici arau dc zor F de geografie dc la Londra. Această
mecanizatori de In gospodăria a- tractoriftii foon Prisăcaru ji Fio- ?( Zilei marinei R. P. Romîne lucrare este elaborată în cadrul atri­
gncolă colectivă din Deva Dar, rea Florîan, p unind cu fiecare ^ buţiilor ce revin tării noastre ca
Chintoveanu c considerat omul nu­ brazdă trasă, bazele viitoarei re- Hi CONSTANTA 3 (Coresp. Ageipres). generali. ofiţeri si alţi militari, in­ membră a Uniunii geografice inter­
mărul unu al brigăzii fi pentru că col te. Se aflau la primele hectare La Casa de cultură din oraşul Man­ vitaţi-
e jefui ei incă dc acum patru arate aici dar in urma lor au !â- :t galia a avut loc sîmbălă după-amia- naţionale si a comisiei de elaborare
uni. In această perioadă, împreu­ sal peste 100 hectare arătură dc X y.ă adunarea festivă consacraţii Despre semnificaţia Zilei marinei si a Hărţii populaţiei lumii.
nă cit brigada, a trecut prin ton­ vară pc tarlalele de la Viile noi \U sărbătoririi Zilei marinei R. P Ro­ succesele cu care marinarii (lotei In scopul discutării acestei lucrări
ic campaniile ngricole }i ciclurile şi dc lo locul numit Horgof. mîne. noastre maritime militare şl civile au intr-un cadru mai larg, secţia geo­
de producţie, ajungind sii canoni­ loan Ruduţ fi V. Dascăl. al(i Vt Au participat general locotenent inlimpînat această sărbătoare, a vor­ grafie a Societăţii de ştiinte natu­
că bine rosturile gospodăriei doi tractorişti din brigadă sc Ion lonilă, adjunct al ministruhii bit contraamiralul Gheorghe Sandu, rale şi geografie — Filiala Iaşi — a
zt Dc tn Viile noi fi piuă la Dea­ aflau la recoltatul ovăzului, iar lui 'ii comandantul marinei militare.
lul Paiului, din Lunca Mureşului Emil Colibaş i-a revenit, in aceui- forţelor armate ale R.P Romîne, re­ început pregătirile pentru colocviul
* fi pină la poalele pădurii Bcjun. tă zi. sarcina de a lucra la ba- prezentanţi ai organelor regionale st fn încheiere, echipa artistică ostă­ de geografie, care va avea loc la
tontă această întindere care nu­ lutului paielor. A venit aici, pe locale dc partid si dc stal. alasali şească „Albatrosul" a prezentat un Iaşi în toamna acestui an.
mără 1.555 hectare a fost brăz­ tarlaua din lunca Mureşului. cu ^ militari acreditaţi în tara noastră, bogat program de cîntece şt dansuri. (Agerprcs)
dată petec cu petec dc către me­ mult înainte dc răsăritul soarelui,
canizatorii din brigada lui Chin­ iar către amiază cea mai mare
toveanu. parte din cele 15 hectare era cli-
beratâ de paie. Emil Colibaş re-
In prezent, mecanizatorii din In întîmpinarea Zilei mineru
brigada lui Valentin Chintoveanu zolvă lotul foarte oficrativ dar ji ^
conştiincios FA c convins că dc rj
d s t x ţ r .- m de la S.MT. Orăjlie se află din
nou in plină campanie. Acum e munca sa depinde in primul tind Şt
î!* suficient să facem un calcul su­ dacă cei doi tovarăşi ai Ini de MINERII VĂII JIULUI
. f . t r « Ht mar fi vom vedea cum in numai fu arături vor avea sau nu aii- Şi AU ÎNCHEIAT LUNA IULIE
j g y i f 'H. ci leva cifre c cuprinsă o muncă gunit front de lucru. CU NOI $1 IMPORTANTE
SUCCESE
'H destul de mare Este vorba de $i, în sfirţit. un alt membru Hi
îlf recoltarea {tăioaselor dc pe 25S al brigăzii, este (inund Gheorghe
X Stnrza. A venit aici dc la S.MT.
Ht ha, dc executarea a J 10 ha ară­
v» tură, balotatuî paielor, transpor­ Dobra cu numai citcva tuni in Harnicii mineri din Vnlen
2 urmă Dar s-a încadrat repede Hi Jiului intim pină ziua lor cn
fK tul recoltei In magaziile gospodă­
•iz riei si la baza de recepţie. dc in ritmul dc muncă al bri succese dc scamă in iude plini­
CARNET CULTURAL La G.A.C. din Mărtlneşti, £ executarea altor lucrări de se­ In prezent se numără printre IV rea angajamentelor in intri ce­
raionul Orăştie, pregătirea te­ zon etc jr mita fîi siaj umil Tractatul lui re In luna iulie ci nn adău­
ia nou nouţ. nu merge niciodată în gat la realizările anterioare încă
Importante cercetări renului (n vederea insâm!n(ă- 'di Programul dc lucru si realiză­ gol. Mai mult. Chcuighc Stnrza a 16.172 tone de cărbune extras
*
ril plantelor lurajere se des­ 'di rile zilnice sini trecute în carne­ peste prevederile plan ului. In
arheologice dt tul de activitate al brigăzii Din deveni: acum un [el dc mecanic
făşoară din plin. Vt al brigăzii. El recondiţionează pie­ acest răstimp toate exploată­
Muzeul regional HunedoaTa-Deva, în 2 toate însemnările fi cifrele notate se, repară micile defecţiuni la rile miniere din Valea fiafai
colaborare cu muzeul „Brukenlhal11 IN FOTO: mecanizatorii aici am extras cilcvu care se re­
s tractoare. Pentru aceasta c mult. fi-au depăfit sa;.-nule de plan
din Sibiu, a întreprins In cursul Trlfan Gheorghe, Tomuş Nico- tk. feră la o zi ca alîtea altele : 2 apreciat dc colectiv. In ziua dc 2 ta extincţia de cărbune Redăm
lunii UiHe a.c. săpături arheologice tiz
lae şl Popa Nicolae executînd august. In aerul răcoros nl dimi­ august lucra la prăfuitul carto­ mai jos cîiei'a fapte semnifi­
tn vechea si cunoscuta aşezare neo­ filor contra deţinătorilor. Către
litică de la Vurdaş, raionul Orăşlic. arături. 'dt neţii izbucnea in tund ritmic du- scară r.irul a fost vizitat de. că­ cative din muma minerilor
Scopul cercetărilor a fost de a \'t li c jaful brigăzii îi mai rămăseseră acestui im portant ba:in carbo­
efectua un control slratigrafic al de prăfuit doar 10 hectare fui nifer al ţării.
aşezării neolitice de la Turda? st v cele 3S ha planificate.
de a clarifica modul de viată al oa­ Au terminat treierişul î‘i Şeful fmgăzii este mereu pre- «* Pe seama creşteri!
•jî
menilor care au trăit pe aceste me­ a
zent acolo unde se simte nevoie
leaguri tn epoca pietrei şlefuite La gospodăria agricolă colectivă exeeulat fără întindere, din timp an* (ţc njutoru\ sâ„ Urcă pc tractor V* productivităţii munc i
iu
(4 500—1.800 ie.n.). Cu prilejul cer­ dm Gîrbova, raionul Sebeş, recoltatul fost amenajate două arii la care s-au^y atunci ciad un lovarăj sc simte 8l In angajamentele asumate iu în­
*
cetărilor s-au precizat si verificat cerealelor a fost terminat cu dteva transportat snopii de pe întreaga $u-J( 0oOSd. planifică munca brigăzii. îf trecerea socialistă, minerii Văii Jiu­
unele date furnizate de către cerce- zile in urmă. La realizarea acestui prafată recoltată manual, si cu o/ sfaturi fi îndrumări acolo unde lui au ca obiectiv dc scamă spo­
Istorii din trecut, stabilindii-se că succes şi-au adus din plin contribu­ săptămînă în urmă s-a trecut la lre-.J esfe nevoie, sc ingrijcj/c dc apro- rirea (Ontinuâ a productivităţii
interpretarea dată de către aceştia ţia atit mecanizatorii de la S M T. >er'5. £ vizionarea cu piese dc schimb, de y muncii. In acest scop ei sc strădu­
in ceea ce priveşte distrugerea stra­ din Miercurea care au deservit gos­ Muncind în două schimburi, echi-j* înlăturarea defecţiunilor la timp ~ iesc să folosească rit mai bine ca­
turilor de cultură materială a aşe­ podăria (aceştia au recoltat cerealele pacitatea utilajelor mooerne cu care
zărilor neolitice de la Turdaş nu cu combina de pc 200 ha), cit şi pele de la batoze au reuşit să tre- ct(. Oamenii îl stimează ji-l pie- sint înzestrate exploatările miniere.
icre întreaga cantitate de păioasc.•# ţuicse mult pentru activitatea sa. li
corespunde realităţii. Astfel, s-a a- sulele de colectivişti, care organizaţi Tr.fi au formal „n colectiv înche­ In cursul lunii iulie productivita­
juns la con< luzia că pe tcritoiinl pc brigăzi si echipe au lucrat din Pentru felul în caic au muncit la lre-y< gat, cu dragoste dc meseria pe tea muncii a crescut in medie pc
aşezării Turdaş a existat o locuire zori şi pină In noapte la seceris icris merită a fi evidenţiaţi meoani-^ care fi-eiu alcs-o. Aflindu-se dc pa­ întregul bazin carboniier la l,2Gv>
continuă, tn luată perioada neoli­ reuşind să siringă manual recolta de zatorul Nicolae Gâuruş si colcctivjş-^! tru ani în aeecafi gospodărie, oa­ tone pe post faţă de 1,214 tone cd
ticului dezvoltat. pc 182 ho. tii loan Cunlan, Maria Pâri ion. Ioanî\j menii din brigada dc mecanizatori este planificat. Un spor însemnat *u
Săpăturile arheologice au scos la Pentru ca si treierişul să poată (i Vulcu $i Elst Maria. ■L condusă de Valentin Chintoveanu înregistrat minerii de la Lupcni, care In întrecerea socialistă ce se desfăşoară la E. M. Gliclar a fost decla­
iveală : ceramică ornamentală si '4 sini aeuni consideraţi dc către co­ au atins o productivitate de peste rată evidenţiată fi brigada condusă dc minerul Igna Nicolae. Brigada este
pictată, urme dc locuinle-bordcie <lc Mec«uiî<Hiorii s<î-ţi facă d a toria ' .Y: lectivişti ca adevăraţi mefteri. ai ■ 1,200 tone cărbune pe post iată de holărită ca in cinstea /Afet minerului să obţină noi succese.
suprafaţă,, cons’ruilo din lemn şi 1,133 cit este planificat. Rezultate
ogoarelor, iar prin faptele lor nu Foto vV. ONOIU
chirpici, precum şi staluiete repre- Conducerea gospodăriei colective după alte treburi. Iată deci cum., pe Vi dezmint această apreciere asemănătoare au obţinut in direc­
zent;pd locuinţe dc lip Turdaş, in din Vinerea a luat măsuri cores­ bună dreptate, colectiviştii din Vine-T»» l MANEA V ţia sporirii randamentelor si rolec-
miniatură. Pe ba/a acestor mate­ punzătoare pentru amenajarea ariei rea îşi pun întrebarea : de ce meca-Vi tîvole minelor Vulcan, Petrila şi Toate sectoarele peste plan
riale se poate elucida problema ti­ si transportul griului în stoguri. Nu­ mzatoru de la S.MT. Orăştie repar-^ ipfiftv ttftjfnfs £■»***■*• Aninoase
pului construcliilor de locuinţe ale mai in ziua dc l august, spre exem­ lizatt să-i sprijine in această cam­ Colectivul minei Vulcan se
oamenilor care au trăit tn epoca plu. s-a transportat cu atelajele gos­ panie, nu-şi fac pc deplin datoria? P e prim ul lo c numără în prezent printre co­ nei şi-au îndeplinit şi depăşit
în Valea Mureşului. sarcinile dc plan. Realizări fru­
podăriei şi s-a aşezat în stoguri griul Fată de această situaţie este ne­ lectivele miniere Iruntnşc din moase au dobîndit minerii sec­
MIRCEA VALEA de pe o suprafaţă de 15 ha. Această cesar să se ia măsuri corespunzătoa­ Minerii de la Urirani deţin si iu ncrii din Uricani si in creşterea
Valea Jiului. Măsurile tehnico*
directorul Muzeului regional acţiune continuă. Dar, mecanizatorii re pentru ca batoza să fie pusă ime­ iuiid iulie locul le frunte in între­ randamentelor. Uatcrită măsurilor organizatorice aplicate în viată, torului IV, care au extras 718
Hunedoara-Deva lone dc cărbune peste prevede­
de la S.M T. Orăştie, deşi au fost so­ diat în funcţiune, iar combinele să cerea pe bazin Dm abatajele acestei organizatorice luate, creşterii numă­ precum şi munca entuziastă a rile planului. Randamentul me­
Spectacole licitaţi să înceapă treierisuj la arie, treiere şi ele in staţionar Pxoredîn- mine au fost extrase peste planul rului brigăzilor care-si depăşesc brigăzilor din abataje, au per­
in ziua respectivă ei nici nu se gin- du-se astfel, campania de treieriş va lunar 2 354 tune de cărbune corsi- planul, prodrictivilalea medie obţi­ mis minerilor din Vulcan să ob­ diu oblinut pc sector este cu
ale Operei de Stat deau să facă acest lucru. O batoză, putea li încheiată şi în comuna Vi­ ficabil Mai mult de jumătate din nută luna trecută pe mină trece de ţină realizări dc scamă In luna pcslc 150 kg cărbune pc post
din Cluj trei tractoare si o combină stăteau nerea în timpul ccl mai scurt, rre- această cantitate de cărbune an 1,390 tone de cărbune pe post. trecută ei au livrat peste sar­ mai marc dccît cel planificat.
indu-se astfel condiţii pentru inten­ dat-o minerii sectorului I — sector In abatajele in care lucrează bri­ cinile de plan mai mult de 2.300
Spectacolele prezentate recent pe la grajdurile gospodăriei in timp ce sificarea arăturilor şi a altor munci evidenţia! pe exploatare găzile minerilor Pop Gavrîlă, Cîr- La rîndul lor minerii sectorului
scena Casei da cultură din Orăslie, mecanizatorii erau plecaţi la C'ugir agricole de sezon. Succese frumoase au repurtat mi- ciumaru Victor, Maftci Stan, Pîn- tone de cărbune. De remarcat III au extras din abataje peste
de colectivul Operei de Stat din zaru Alexandru s-au realizat randa­ este faptul că în acest timp toa­ 1600 tone de cărbune, produc­
Cluj, cu operetele „Vînzătorul de mente de 6-7 tone cărbune pe post. te sectoarele productive ale mi­ ţia dală liind dc bună calitate.
păsări" de Kail Zeller, „Văduva
veselă" de Franz Lehar si cu opera
„Lucia de Lammermoor" dc Gaetano
Donizetti s-au bucurat de aprecie­ 6 tt s(.ăttiire.
rea unanimă a localnicilor.
GEORGE HUZOIU
profesor " „Aja nu mai merge*,.. Minerul afara planului zilnic Sosi şi schim­ cu scrcpeml. . Deci notează tova­
• Gheorghe Ivau sc îndrepta lâiUl. bul următor. răşe Ivan .* să facem vatră dc bun
Consfătuire cu cititorii • cu privirea aţintită uruleva. in gol. — Uite ce propun cu — li sc a- $i-apoi, mai e ceva. In grămada de
Zilele trecute, biblioteca regională • către puţ. Ii stăruiau în minte cu- dresă Ivan ortacilor din schimbul I minereu nn putem alege lot sterilul.
, viatele tovarăşului Dumitru Drau-
a organizat la secţia nasturi a în­ Aj vrea să discutăm puţin in le­ Am putea face acest lucru dacă am
treprinderii ,,l Mai" din Deva o • ciuc. maistru : „Ivanc, nu-i Innc ce gă/mă cu calitatea. Cc spuneţi ? urmări cu atenţie cupa scrcpcrului
consfătuire cu cititorii de aici asu­ • faceţi v o i; ieri aţi rebulat din nou — De acord. fi cind vedem bulgări mari dc ste­
pra cârtii intitulate „Puterea edu­ • producţie. Aveţi deja 6 vagonelc.. — Atunci să începem... Cred că-i ril să oprim scrcpeml fi să-i înlă­
cativă a colectivului" de N. Petres- • Ce sc inthnplă la voi in abataj ?... dc prisos să vă ipnn că stăm rău turăm.
cu. Cu acest prilej, tovarăşa Nlculi- i f rebuic să luaţi masuri. Afa nu mai cu calitatea — începu el discuţia — Am şi eu o propiuicrc ~ in­
na Râşinaru, de la bibliotecă. a ! merge" !.,. Da, da. aşa-:. Dar dc O ştiţi Ic fel dc bine ca fi mine tervine ajutorul dc miner I.azăr
vorbit celor prezenţi despre conţi­ • fapt ce se inthnplă in abataj ? Luni Dc cc avem steril în minereu, iar Pădurcan. Am avea nevoie dc un
nutul cărţii. In continuare, parti­ | iu şw de aici s-a extras numai mi- o ştiţi bine : nu alegem cum tre­ iluminat mai bun în abataj. Cred
cipanţii au purtat fructuoase discu- i nereu de bună calitate... buie sterilul vizibil, nn pnjcoin se­ că sint necesare 2-3 becuri, pentru
Ui cu referiri la exemple cunoscute \ Nici nu băgă dc seamă cind i sc lectiv ... Cc mai, cred cu alergăm a putea faco o mm bună selecţio­
din activitatea lor de producţie. »• alătură in drumul spre adineuri va- prea mult după cantitate fi neglijăm nare a sterilului din minereu.
C, BARBULESCU gonetarul Nicolae CWo/\ Acesta ii calitatea Vorba-i ce facem acum ? — SI noi c ceva — intră in dis-
corespondent •* atrase însă atenţia asupra prezenţei Ce credeţi că trebuie să facem pen­ citţic fi vagonetarul Bugă Constan­
*• sale printr-un nou „Bună dimi- tru ca de acum încolo să nu ina.i tin. 7 rebuie să dovedim mai mult
•" ncaţd'. fim la coadă in întrecerea pentru simţ critic fi autocritic. Dacă ve­
Turneu fotbalistic — Noroc /. — ii răspunse scurt caii talc ? dem ră unul dintre noi nu alege
•. tvan sterilul, să-i atragem pc loc atenţia,
Tăceau toţi. Parca cu fiecare se
Echipa dc fotbal SpartaU ^ — Mi se pare că n-ai dormit gindcflc la cu lotul altceva.. Rup­ să nu-l lăsăm să muncească vini
departe afa...
Tlmovo din R.P. Bulgaria în­ ,■ bine azi-noapte ?! — încercă oi - se tăcerea Nicolae Cudor: £
treprinde un turneu fotbalistic % tacul o glumă. — Uite ce cred eu că trebuie fă ­
In regiunea noastră. Echipa ' u ■* Intrară in colivie şi după citcva cut. Am observat cu iu cupa scrc- Minerit au discutat încă mult. Au
susţine trei meciuri după cum "• clipe in ce piuă să coboare. Lui Ivan perului sc ia, atunci cind încărcăm, moi făcut ji cile propuneri, au luat
urmează: ii stăruia mereu in minte inlreba- fi steril din rambleu o dală cu mi­ măsuri practico pentru îmbunătăţirea
La 7 august, la Căi an cu rea : „Ce se inlimplă la voi in aba- nereul. Daca am face insă o vatră activităţii brigăzii. Chiar dc a doua
Victoria Câlan ; •: t o n de bun (adică dc minereu) în cupa zi au trecut la fapte. Si de atunci
La 9 august, la Hunedoara cu i: * screpemiui am băga numai minereu. controlorii calităţii n-an mai rebu-
Metalurgistul Cugir; ? Se apropia sfirşitul schimbului. Sc înţelege că minereul din vatra tat nici un vagonet do minereu bri­
La 11 august, la Petroşani cu găzii conduse de comunistul Gheor­
\ Brigada muncise bine; dovadă cele îl putem încărca manual, cu grijă, ghe Ivan.
Jiul Petrlla.
•" J vQgonele cy mine?eu trimisa in la urmă. după ce terminăm lucrul A, N1CULE5CU
GAftAISA „gJMPU LUI NBAG" « • ■ • r