Page 14 - 1963-08

Pag- 2 ţfiUMDl SOaftlRMlin \Tr. 2676
h h h b m h m m i

C lT C f N T Ă R IM ?

ocatziw Sli|i civ. cc greutate ave|i? V-ati cînlăril reoent? Dar core va fi greu­
f • T-- » 1 tatea dv. peste o zl. pină discară, peste o ora, sau chiar peste 10
minute?
Greutatea corpului omenesc se schimba continuu
Sa vedem care este cauza aces lor modificări, In timpul respiraţiei
In organism pătrunde oxigen. Acest« ar trebui «a ducă ele lapl la creş­
terea greutăţii corpului. Dar. o dată cu inspirarca oxigenului, omul eli­
mina J-a expiraţie bioxid de carbon. In cazul cind cantitatea de bioxid
"Mămsşâ ltSo!ogicci( Noi circuri şi cratere de carbon eliminata este egală fu cantitatea oxigenului absorbit. greu­
tatea corpului nu se va schimba. Dar în realitate se elimină mai mult
în Lună bioxid de carbon (aproximativ 3 g r pe oră) şi de aceea grmilatoa cor­
I '«•'■Fiului cenlral de cercetări ni'lor de efcelui dăunător al uleiuri­
per.ir a proleejia muncii din Moscova lor, vopselelor, bitumului. După ter­ Astrotizicienii sovietici Viktor Dja- pului scade In 24 <lc ore cu circa 75 de gr.
suin oblmid paste speciale, care au minarea lucrului pasta se elimină uşor piaşviii şi I.conid Xanlom.iliti au sta­ Respiraţia nu se efectuează numai prin plăimni. ci şi prin piele,
fost denumite „mănuşi biologice". Hle prin vS.pălore. bilit cu marc certitudine existenţa pe deşi mai puţin intens. Pierderile in greutate de pe urma respiraţiei pr:n
pot fi folosite de zugravi, tencuilori, Există clon«1 varietăţi principale de suprafaţa Lunii a .zece obiective ne­ piele sînt infime, nedepăşind 10 gr in 24 de orc.
muncitori care lucrează la izolaţii, ti­ paste. Cele hidrofuge se utilizează cunoscute se!cno)o<gilor. O dată cu bioxidul de carbon in procesul respiraţiei se elimină si
nichigii şi rlc constructori de alte In cazul cind constructorii lucrează vapori de apă Cantitatea acestora depinde de volumul veniil/i|ici p.'A-
specialităţi pentru a feri inimile de cu soluţii apoase, cu mortare de var Circurile şi craterele polare, aşa mînilor şi de umiditatea aerului. Ha reprezintă 150—500 gr in 2J de
efectul substanţelor nocive. şi soluţii dc clei. Pastele permeabile cum le-au numit oumenii de ştiinţă, ore. O cantitate şi mai mare de apă (250—1.700 gr in 24 de ore) se eli­
Cind pastele se usăcă. se formea­ Ia apă le feresc mîimle de clcctul au losl descoperite prin nreloda fo­ mină prin piele. Hste vorba nu de transpiraţie în sensul obişnuit al cu-
tografierii cleclrono-polarimclricc cu
ză o peliculă care fereşte pielea mii- solvenţilor organici, al lacurilor, vop ajutorul unui aparatjj special. Cerce­ viatului, ci de eliminarea mai lentă * umidităţii, proces tn rare pielea
rămînc absolut uscată. Evaporarea apei prin piele are loc continuu. Ast­
6elelor. emailurilor, răşinilor. bitumu­ tători de la Observatorul din Abas- fel, di.n cauza pierderilor de apă şi rlc bioxid de carbon prin plămîni şl
(umani (Gruzia) au observai un lanţ
0 stafie de radio în ocean rilor. din trei cratere polare In regiunea prin piele organismul scade în greu late ou 0.500—2 kg in 24 do ore.
Unele paste pol fi preparate cu Asta se tnlîmplă în condiţii normale La o climă foarte caldă sau :«
La Institutul oceanografie de stat uşurinţă la locul de muncă. Iată re- golfurilor Rouci şl Cureubciclor, Iar o muncă foarte intensă pierderea tn greutate este şi mai sensibilă Fa
al U.H.S.S a fost realizat un nou în­ circuri polare — în pârlea răsări­ poale ajunge la 10—15 kg pe zi şi în unele perioade scurie chiar <a
registrator de valuri, mai perfecţio­ Jcla uncia dinlre c!c: 60 g săpun de teană a Mirii Ploilor şi în alte re­ 3 - 4 kg pe oră. deşi. rlc exemplu, in pustiu pielea rămînc practic uscată.
na! In comparaţie cu dispozitivele rufe, 20 g glicerina. 50 g unsoare giuni. Dacă am calcula cantiialca de .sudoare pe care o elimină in mrsul
existente pentru înregistrarea şi mă­ consislenPă. 20 g amoniac 10% şl Sc crede că obiectivele descope­ vielii sa]e omul care trăieşte inlr-o climă caldă ajungem la o cilră cu
surarea valurilor Cu ajutorul unui 150 g epâ. Această pastă poale fi fo- rite nu pol fi urmărite prin observa­ adevărat astronomică. După cele mai modeste calcule în 70 dr ani de
post de radio miniatural, montat in Jo 'ă cind se lucrează cu uleiuri teh­ şi vizuale, deoarece fluxurile de
dispozitiv, înregistratorul dc valuri nice. negru de Imn. solvenţi organici, lavă, care le au topit, au lăsat nu­ via!ă omul elimină nu mai puţin de 75—150 lonc de surioare
transmite la bordul navei toate infor­ Nu loată cantitatea rle transpiraţie eliminată participă la proccsn)
maţiile necesare din regiunea unde păcură. Mîna trebuie frecată ai apro­ mai contururile lor. Noile cinuri şl de reglare a temperaturii. Viteza evaporării depinde de lomprualură, rle
bintuic lurluna cea mai puternică. ximativ 1 g de această pastă pină cratere sînt vizibile Infr-o fază anu­ umiditate şi de viteza rlc circulaţie a aerului. Hste utilă numai area
transpiraţie care se evaporă repede. Sudoarea care curge In picături mari
Radioinrcgistralorul de valuri poate Ia uscare. mită, in lumină polarizată. pe corp nu este utilă, de aceea, transpirata intr-o climă umerlă nu este
funcţiona timp de şase zile lără rc- folositoare.
încărcare. Raza lui dc acţiune este dc
Oamenii care trăiesc în regiunile cu latitudine nordică au glandele
cîlcva mile. sudoripare mai puţin dezvoltate dccii cei oaie trăiesc in sud Cînrl dau
ch iiu fă ră prima dală de căldură, nordicii transpiră mai pnlin intens decit oamenii
din sud sau cei care sînt obişnuiţi cu căldura.
Dulia cum se ftic. tuate fie malul sling banc dc nisip mai Sini oare dăunătoare organismului pierderi atît de mari de apă? O
O A S P E T E ccl mai marc fluviu al fi avi ul ui I ani zi)- In mări fin: acum ca est o pierdere de lichide în cantitate egală ou 5 la sută din greutatea cor*
din China — lan(zî zece secole insula s-a Ca mărime a (reia in­ pului nu provoacă o sete prea mare, o pierdere de 7.5 la sută provoacă
N E P O F T I T — aduce în fiecare deplasat în direcţia sulă n Chinei, uvind o sete chinuitoare şi alte simplome patologice, dar nu este primejdi­
an in Marca Chinei xud-est cu aproxima­ o suprufafă dc peste oasă pentru violă Tară Îndoială că pierderea de apă trebuie compen­
Cine o văzut vreodată „dantura* dc Est mari cuntită- tiv S0 hm pe o dis­ fiOO hm pătraţi ţi o sata complet în orele următoare.
unui rechin ii piere pofta să se mal li dc aluviuni. Ca re­ tantă mai. mure decit pnpida(ic dc pesta Astfel, oscilaţiile greutăţii corpului in 24 de ore pol ajunge la 15
scalde în apele „vizitate" de aceste zultai. delta fluviu­ lungimea ci actuală 400.000 de locuitori. kilograme. Stabilirea adevăratei greutăli a corpului, nu este, după cum
animale In Europa, coasta dalmatină lui înaintează conti­ Din cauză că insu­ Cresc deosebit de vedeli un lucru atît de 6imp)u.
a Mării Ad-riatice si coasta sicilumă nuu în marc — in la se deplasează, lo­ rapid ţărmurile de
a Medileronei, între C-alania si Si- medic cu 1 hm la fie­ cuţiuni ci sînt nevoiţi nord fi dc nord-vest
racuso. se bucură cc) mai mult de care 'J0 dc ani. Tot­ să mate periodic cen­ ale insulei Numai in
alcnlia rechinilor Iu fiecare an doi odată. sc deplasează trele populate din re­ ultimii cifiva ani noi­
sau trei înotători imprudenţi îşi p:crd spre est fi marca in­ giunile ameninţate dc le aluviuni aduse in
viola sfi.şiaţi de fioroasele maxilare sulă dc nisip Cian-* eroziuni, in sectoa­ această regiune de a-
ale rerhinilor, înzestrate cu ade­ tnindao, formată din rele nou create de prlc lluviidui Janţzi
Mofor de... o broască (csloasă putere. Viteazul călăreţ şi „calul" vărate fierăstraie. aluviuni la gura flu­ fluviu Ciuiimin. prin- an mării. suprafaţa
său pot Ii irvîilirîi iu gradina zcVogjc.i g n leningrad. Greutatea mij­ Cei mai mulţi rechini — există viului fanjzi cu pes- cipalnl oraş al in­ cnltivabilă de aproa­
locului dc loromsţ.c csle de C0 kg. iir lungimea — 1 metru. circa 200 de specii — trăiesc in lc o mie dc ani in sulei — core numără pe 1.5 ori
mări şi oceane, dar cili va sv gă­ armă. in prezent circa SOOQh tn cu riad va în­
cronicelor
Potrivit
sesc şi In fluviile asiatice tigrul istorice, extremitatea de locuitori s-a mu­ cepe valorificarea a-
şi Gangele. Majoritatea speciilor tat de cinci ori. rextor pămîn.'nii ferti­
Pasărea knhau pe cale sînt „consumatori" de peşte şi ating vestică a insulei se In afară de faptul le Anul acesta vor fi
10-12 melri lungime şi o greutate afla cindva în fala că sc deplasează, in­ efectuate importante
de dispariţie de piuă la 8 000 kg Rechinii care maniilor Latifnn. în sula Ciuinnindao crej- lucrări pentru întări­
apropiere dc oraşul
atacă şî omul. sini mai mic'*, de Nani un, iar extremita­ tc continuu. In urmă rea malului sudic al
Kshan csle o pasăre din familia locuitorii insulelor. înclt nu rămas cu o mie de ani, in insulei, care este con­
albatroşilor. Ca işi petrere aproape in viată extrem dc puţine clin ele. obicei între 6-10 metri. tea de est — în fa(a epoca dinastiei T an, tinuu erodat da apele
tottă viaţa deasupra valurilor Ocea­ In zilele noastre această păsărică Un singur rechin are o foame mal oraşului hl ai mi n (am­
nului AlUntic Numa-i in timpul rază a primit o nouă lovitură S.U.A mare decit o haită întreagă de bele - puncte sini si­ ca nu era dccii un mării.
lupi. Cind urmăreşte un vas. el în­
cind Îşi face cuibul ca zboară in In­ au construit pe insulele Bermude o ghite tot ce sc aruncă peste bord.
bază maritimii militară şi una aeria­
sulele Bcrmudc. singurul loc de pz chiar şi cîrpe. cutii de conserve şi
nă. Mare parte din teren a fost aco­ C!mJ metrul are un... metru î
glob unde trăieşte Kahau. coşuri. Sucul gaslric din stomacul
perit cu construcţii din beton şl
Cindva eccsle păsări trăiau în sto­ rechinului are o putere de dizolvare Necesitatea l-a obligat pc om să glmi de undă tn vid ale radiaţiei por-
transformat în aeroporturi. Cuibu­ «semănătoare acizilor Forţa aripioa­ măsoare. Imaginaţia omului a Inven­ localii, corcspuuzînd tranziţiei între Kelth Slocombe, specialist In II zioterapîe, ln virstă de 33 ani. a
luri nesfirsite. Dar In 1CI0 în in­
rile păsărilor au fosl distruse de relor lui este atit de maie Incit tat cele mal diverse unilăli de mă­ nivelurile 2p 10 şl 5d5 ale atomului reuşit să străbată Canalul Minecil, de la golful Sf. Margareta (Pranţal
sulele Bermude a losl o foamete rechinul poale atinge o viteză de
buldozere. Comisia de ornilologi sură a lungimii — degetul, palma, radioactiv de CrlpfOn 84". la Dover (Marea Britanle) ln 7 ore şl 45 de minute, cu ajutorul ■ unul
îngrozitoare. Păsările kahau consti­ 100 km pc oră. S-a calculat că re­ piciorul, prăjina, yardul, m'la — şi „sclil-resac".
care a vizitat Bermudc-le în 1948 a Este mal greu de reţinut, dar se
tuiau aproape unica hrană peiuru chinul străbate anual o distantă de multe altele. Tot necesitatea l-a obli­ pare că, deocamdată, este metrul cel IN FOTO: Keitli Slocombe, alături de ambarcaţiunea de fabrica­
ejuns la concluzia că păsările kahau
60.000 km. adică o dată şi jumă­ gat pe om să definească o unitate mal precis. ţie proprie, cu care a traversat Canalul MînecU.
eu fost complet exterminate. tate cit Ecuatorul. dc măsură etalon — metrul.
Trei ani mal tîrzln s-au descoperit Nici un alt peşte nu are simţul IJnltdlea fundamentală de lunglmo
Ipoteza cit privire insă cîleva păsărele kahau alungate mirosului atît dc dezvoltat, ceea a sistemului metric a fost definită ca
de pe locurile lor de baştină Hle ce l-a şi adus rechinului porecla fiind a 40.000.000 a parte a meridia­ C A S C A D E U R IA ŞE
la perp8iuu.ii mobile au încercat să-şi găsească locuri de „nas plulilor". De asemenea, el nului terestru. Prototipul său — dis­
este foarte sensibil )« cele mai ne­ tanţa care separă două finii trasate
noi unde să şi facă cuiburi. Aici au însemnate oscilaţii şi vibraţii. Foa­ pe un etalon dc platina iridală (90%
trebuit să ducă o luptă Inegală cu mea î) împinge pc rechin să vină PI-F10% lr) — $<- afla depus fn Pa­ V ic to ria Energia acestei căderi grandioase pe rlul Zambezi
pescăru$ul cu coadă lungă care lr3- foarte aproape de ţărm, uneori la vilionul Brp»eu!i de la Scvres, lingă este folosită de o hidrocentrală care alimentează ora­
Iakob Tcrlcşki, profesor leşte de asemenea In Insulele Bcr- o distantă de numai un metru, dar Paris. Prima Întrebare pusă exploratorului englez Living- şul Livingslone.
de fizica Ja Universitatea numai dacă apa este adincă. Mările Specialiştii au demonstrat Insă că Rtone dc către locuitorii sud-africani, care trăiesc pe
clin Moscova, prevede po­ mude. cu plaje nisipoase, care se Inll-nd metrul de la Scvres nu are... un me­ malurile fluviului Zambezi, a fost : „ln ţa/a ta exislă N i a g a r a
sibilitatea principialii ca în In prczenl. un grup de oameni de plnă departe în )arg. cum este ca­ tru. întruniţi la Paris, la 14 octombrie aburi care bubuie ?“.
Univers să cxisle perpe- Ştiinţă de la slaliunea biologică din zul Mării Ncg^e, nu sini onorate 19G0, el au definit mclrul ca fiind Toată lumea cunoaşte, cel puţin din fotografii, că­
Ei se refereau la cascada Victoria sau, cum It mal
timrn mobile dc gradul doi. Bermude caută mijloace de salvare de vizitele nepoftitului oaspete „lungimea egală cu 1.650.763.73 lun- spun băştinaşii — Mosl-oa-Tunia („Aici aburii fac zgo­ derile rle apă ale Niagarei. Cascada Niagara era cu­
noscută de numeroase triburi rle Indieni cu mult îna­
(După cum se şl ic, per­ a păsărilor kcliau. marin. mot"). Ea este denumită astfel după trimbele de aburi inte ca europenii să se M stabilit pe actualul teritoriu
petuam mobile de gradul ce se înaltă deasupra cataractei. al Statelor Unite şi Canadei Primul alb care a vizitat
unu csle un sistem incom­ Comandă automată Cascada Viotoria, numilă astfel de Livingslone în şl « descris Niagara a fost Hcnnepin. In anii 1678 şi
patibil cu principiul con­ Unde se află centrul pămîntului cinstea reginei Angliei, se găscşle la 1.200 kilometri 1683.
servării energiei). a navelor de Izvor, pe cutsuI superior al riului Zambezi. Cas­ Lungimea fluviului Niagara nu esle dexit rle 76
cada «re o înălţime de 122 m Băştinaşii nu se apro­ km, dar el arc un debit dc 5.750 mo pc secundă, tund
Pcrpctuum mobile de gra­ Omul de ştiinţă ungă/ Barla a elaborat o teorie potrivit căreia ln R D. Germană 6-a realizat un pie prea mult de ea, mulţumindu-se s-o privească do unul dinlre cele mai puternice cursuri do apă rlm
dul doi, prevăzut ca posi­ nucleul Pămîntului ar ii situat nu in centrul geometric al globului pă- sistem automat (le comandă fără la distanjă, cu un fel dc spaimă amestecată cu vene lume.
bil de omul dc ştiinţă so­ mîntesc, ct la cllevo sule de kilometri depărtare rfe acesta şl se de­ contacte, destinat să fie Instalat la raţie. De altfel, fluviul nu corespunde mieriilor obişnuitei
plasează pe orbita eliptică cu o viteză de 1 km pe an. Această teorie bordul navelor. Acest sistem auto­ el izvorăşte rlm lacul Erie. drenează alte două lacuri,
vietic. csle incompatibil Cataracta se dalorcştc unei fisuri transversale for­
cu cea de-a doua lege a ar explica mărimea Inegala a forţei de atracţie In diferite locuri de pe mat de comandă cu auloregloj este mată ln roca dură de bazalt de la malul sting la malul apoi se varsă în lacul Ontario. situat cu 209 iu mai
pămint şJ modificarea ei fn decursul vremurilor. deosebit de sensibil şi reacţionează jos decit primul. Faimoasa cascadă are o înălţime in­
termodinamicii (în virtu­ drept, şi care continuă dincolo de malul drept pe o
Pentru confirmarea teoriei, Comitetul International dc gcolizîcă a chiar şi la o abalero dc la direcţia tre 53 şi 47 metri. Jnsnln Goat (Insula Caprei) im-
tea acestei legi nu se poa­ hotărî! să creeze pe Ecuator o reţea de 15 staţii geofizice de măsural. justă cu 0,5°. pcrniiţînd dirijarea na­ distantă de 30—40 de mile. parte Niagara 1n două cataracte : cataracta canadiană
le realiza un pcrpctuum Măsurătorile se vor face In decurs de 5-10 ani. velor pe calea cea mai scurtă. Ea este mărginită din trei pâr ţi de rfpe împădurite, (Horseslioe). cea mai importanta, căreia ii revine 94
adinei de 90—120 metri, al căror sol are culoarea ro­
mobile caic să funcţioneze la sută din debitul de apă, şi cataracta americană
şiatică.
ptiu răcirea prelungită la — 6 la sulă. Ln baza acesteia din urmă eroziunile au
Deasupra - prăpasliei în care se prăvale apa, la o creat frumoasa „Peşteră a Violurilor". Linia de fron­
infinit a mediului înconju­ distantă de aproape o jumătate de milă rlc cataractă, tieră dintre S.IJ.A. şi Canada trece prin rata rari a
ră tor). se află o insuliţă. Aici, fluviul, care măsoară cam 900 Horseslioe.
Duoă părerea lui Iakob de metri lălime. face un salt fantastic de 100 dc pi­ De loarle mult timp oamenii s-au străduit să gă­
T.'ricţkî, în Univers este cioare (circa 30 de metri) în albia îngustă şi. deodată, sească o utilizare prarheă a acestui rapt ir in al na­
pc neaşteptate, apele învolburate sc pomenesc în­ turii. ln 1757, Irance/nl Cbabert Joncmre a ron Uruit
posibilă existenţa unui me­
corsetate între pereţii cataractei, depărtaţi la numai aici un licrăvSlrăii acţionat rle o roată cu zbaturi : a-
diii cate se răceşte ia in­ 13-18 metri unul de altul. Spre stingă insuliţei se vede ceasla era pusă în mişcare prm'r-o ,.Jrnr|inue" a cas­
finit o masă rle spumă albă. Dc pe malul sting al insuliţei cadei nvînrl fnăllimea rle doi metri.
Prof. Tcrleţkî consideră s-a desprins cindva o bucală uriaşă ele siîncă caic Apoi o mică centrală a fost constmilă pe llm in.
se află acum pe fundul cnl.araclci. Existenţa ei acolo
că în Cosmos există parti­ în 1881. Un proiect mai important, prezentat ru o ju­
a permis stabilirea înăllimii rlc 30 m a cataractei. Fe­
cule încă neidcniificate relii acestei fisuri sînt perfect verticali, formali rlm mătate dc secol în urină, nu a avut nici o urmare.
caic posedă o energie ne­ aceeaşi rocă omogenă. Guvernul american a continuat să se pi «'ocupe de
acest proiect, dar realizarea lui s-a izbit rle o seri*
gativă. Un mediu cosmic In timpul creştem apelor, fn jurul insulei se declan­ dc dificultăţi: I) opoziţia Canadei, ţara riverană; 2)
alcătuit din asemenea par- şează -curenţi foarte puternici, care nu permit apro­ diverse interese municipale şi federale, rare rivalizau
licule se va răci la o tem­ pierea unei ambarcaţiuni dc ea. In această perioa­ intre ele pentru realizarea «lee.slui pioicct ; !l) tribul
dă coloanele de vapori sînt vizibile la o distantă rle indienilor Tusenrora, ale cărui terenuri în amonlele
peratură negativă cit dc
18 kilometri, iar zgomotul se aude desluşit la peste fluviului constituiau „rezervaţia" lor. pe caic nu voiau
joasă cu putinţă. 30 rle kilomclri. Vaporii se înalţă în cinci coloane, să o vadă înecată dc apele unui lac artificial.
In cazul existenţei unor înclinate după cum bate vînliil. Privinrln le, ai Im­ Statele Unite şi Canada an discutat acest profet
asemenea obiective cos­ presia că ele se sprijină pe o ripă joasă împădurită timp rlc 19 ani. după rare au încheiat nn tratat p--n-
mice, care sînt capabile să şi că în partea superioară se contopesc cu norii. tru realizaira lui. Opoziţia so< iolălii „.Viuqura Moh m k
se răcească chiar şi sub Din cauza umezelii, aici creşte o vegetaţie luxurian­ Power", care exploata o mică centrală pe rin. a (ost
tă — păduri rlc palmieri, bambus, boabab. Fiecare ra­ lichidată rle surparea stiurilor care a distins in' o
—273°. adică sub zero ab­
mură a unui boabab este groasă cît un trunchi de co­ bună 7.i uzina. In ceea re priveşte bieţii indieni, <-a
solut, se pot realiza în pac. Gigantica pădure rlc palmieri gralioşi, ale că-ror nroccrlat ca şi cum ei nici nu ar fi existat vi eorl \‘â.
principiu maşini termice frunze se conturează pc fondul cenuşiu al cerului, S'i astfel, în 1957. exact două secole după instalarea
care să funcţioneze datori­ completează splendida panoramă a cascadei Victoria Herăstrăului lui Joncniro, an început aici o seiie rle
lucrări dc marc amploare.
tă răcirii din cc în ce mai Cascada Victoria atrage în fiecare an zeci de mii Li 9 km in amonte un canal subteran captează
accentuate a acestor obiec­ dc luri.şli Ei vin, aici pentru a admira acest capri­ apele, rle fapt numai pimiilolo rlin ele în limmil se­
tive. ciu al naturii, unic ln felul lui, această luptă con­ zonului turistic, spre a nu seca căderile do apă şi
In acest caz, subliniază tinuă dinlre ape, slinci şi rîpe, sau pentru a vina hi­ două treimi In restul timpului (şi noaptea in tot
popotami. cursul anului) A fost amenajat un lac artificial pa
lakob Tcrlcţki, este posi­
In apropierea cataractei a fost construit un pod terenul tribului indian Tuscarora.
bilă răcirea la infinit şi, R. S. CP HORI.OV AC A : Poze na Deptova — campioană mondială la tir cu arcul. Potrivit datelor furniza­ Centrala dc pe Niagara, situată la baza conductei
prin urmare, obţinerea in­ te *le Federaţia tiilcrnn(ionnlă de 'Jir cu arcul (F.I.T.A.). Roze na Deptova u obţinui la cea de-a 10-a edific a peste care trece linia de cale ferată ce leagă oraşul foi late, are 15 turbine rlc 150 000 k\V, fiind a treia
finită de energie utilă. Campionatelor mondiale dc tir cu arcul din 1%2 — 1.H3 de puncte, ccl mai bun rezultat obţinui vreodată dc Lorcnzo Marquez, port la Oceanul Indian, cu locali­ din lume, după centralele sovietice de pc Volga şi
o femeie in acest sport tatea Bukaina, de pe cursul superi or al fluviului de la Kuibîşcv. Prima turbină a intrat în funcţiune
IN FO‘J O : liozena Deptova. C oncciitrarca masimă înainte dc aruncarea săgeţii Congo. In luna aprilie 1961.