Page 16 - 1963-08
P. 16
Pag. * DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 267$
/s
Inlîlnirea de la Manila
ULTIMELE STICI A ULTIMELE $TlDI A ULTIMELE ŞTIRI A ULTIMELE ŞÎIPI A ULTIMELE $TITM
MANILA 3 (Agerpres). — In declaraţia făcută presei, mlnis»
La 2 august la Manila a avut loc trul de externe al Filipinelor, Sal
cea dc-a doua intîlnire a preşedinte vador Lopez, a sublimat că conducă
lui Indoneziei, Sukarno, a primului torii celor trei state au semnal de
ministru al Malayei, Abdul Rahman, claraţia de la Manila cu privire la
şl a preşedintelui Filipinelor. Maca- crearea unei confederaţii din car«
pagal.
urmează şă facă parte Indonezia,
Cei trei şefi de stat au examinat Malaya si Filipinele. Această decla
mesajul adresat de secretarul gene
D u p ă tra ta tiv e le ral al O.N.U, U Thant, ca răspuns raţie, a arătat el, este o declaraţie
ÎN PREAJMA SEMNĂRII ita lo -v e s t-g e rm a n e la cererea lor cu privire la consul de principii care exprimă obiectivele
tarea prealabilă a popoarelor din te
lor comune, şl hotărârile celor trei
ritoriile din Borneo de nord inclu şefi de guverne de a orea o confe
BONN 3 (Agerpres). — pronunţat cu holărîre împotriva axei se, potrivit acordului d? la Lond.’a, deraţie a celor trei state pe bu a
TRATATU LU I TR IPA R TIT cheiat vizita de trei zile in R FG Ronn-Paris". In schimb, reprezentan în Federaţia melayeză. După cum se unor consultări periodice.
Preşedintele Italici, Scgni, s»-a în
ţii Italiei au cerul includerea Angliei
unde a dus tratative cu preşedintele ţn „Comunitatea Economică Europea ştie, acest acord urmează să intre In timp ce mesajul secretarului
nă", împotriva cărui fapt, după cum tn vigoare la 31 august. general al O N U. a făcut să sporeas
RF.G., Lubke si cu cancelarul Ade-
i\oi luări «le gss&xiţîi în favoarea D e a n R u s k nauer. Paralel, au avut loo tratative se ştie, continuă să obiecteze guver In mesajul său, secretarul general că şansele realizării unui acord, An
şi lo rd u l H o m e nele Franţei şl R F.G, al ONU. o făcut cunoscut condu glia continuă să nu tină seamă de
T rafa $ bs'îssî au s o s it la M o s c o v a intre miniştrii afacerilor externe ai In urma tratativelor Italo-vest-ger cătorilor celor trei state că va putea progresele realizate la Manila şi să
RF.G.
—
Italiei
sl
si
Piccioni
LAGOS 3 (Agcrpres). — TUNIS 3 (Agerpres). — MOSCOVA 3 (Agerpres). — Schroder. mane, cele două părţi s-au mulţumit organiza consultarea popoarelor din considere în continuare data de 31
Guvernul Nigeriei aprobă vi spri Secretariatul de Stat pentru Afa In cursul zilei de sîmbătă au so In legătură cu problemele discutate să adopte formulări cu caracter gene Borneo de nord urmînd ca Adunarea august oo dată de intrare tn vigoare
jină inlru lotul Tralatul privilor In ceri Externe al Tunisiei a dat pu sit la Moscova Dean Rusk, secre nu s-a adoptat insă nici o hotârire ral care nu obligă la nimic. Ei şi-au Generala a O N U. care se va întruni a acordului semnat la Londra.
interzicerea experienlelor cu arnui blicităţii un comunicat prin care se tarul Departamentului de Stat al concretă. După cum reiese din co exprimat Intenţia de a „continua" la 17 septembrie să ratifice hotfl- Luorările conferinţei vor eonlinua
nucleară în atmosferă, in Cosmos si anunţă că ,,guvernul tunisian a ho- S.U.A., şi lOTdul Home, ministrul politica „de integrare europeană" şi rlrea sa.
sub apă parafat iccenl la Moscova lărlt aderarea Tunisiei la Tralatul afacerilor externe al Marii Britanii, mentariile presei, în cursul tratative plnă la 4 august.
de către reprezentanţii U.R.S.S, de lo Moscova cu privire la inter împreună cu persoanele care 11 în lor s-au ivit divergente simţitoare. de a 6prijinî „contacte regulate" cu
S.U.A. şi Angliei si consideră că zicerea experienţelor nucleare. In soţesc, pentru a semna Tratalul cu Ziarul „Stullgarler Zeilung" scrie Anglia in cadrul Comunităţii Econo
prin aceasta a fost lăcut primul pas atmosferă, In spaţiul cosmic si sub privire la interzicerea experienlelor lără ocol că delegaţia italiană „s-a mice Europene". Nigeria a ratificat Carta Organizaţiei
important pe calea coexistentei paş apă". cu arma nucleară. Pe aerodromul unităţii african e
nice şi a realizării scopului princi
Vnukovo, e! au fost întîmpinali de LAGOS 3 (Agerpres). — Gare a prezentat propunerea cu pri
pal — dezarmarea generală si totală, RABAT 3 (Agcrpres). — Ivan Spiridonov, preşedintele Sovie Parlamentul Nigeriei a ratificai
a declarat M. Mbu, şeful delegaţiei tului Uniunii al Sovietului Suprem Mari pierderi suferite de trupele vire la ratificarea Cartel, a arătat că
Intr-Lin articol redac|ional Institu Carta Organizaţiei unităţii africane
Nigeriei la Comiletnl celor 18 state, al U.R.S.S’., Andrei Gromîko, membri care a fost adoptată la conferinţa de după conferinţa de La Addis Abeba
pentru dezarmare. ia: „Acordul de la Moscova — un ai corpului diplomatic, ziarişti sovie lui Ngo Dinh Diem între ţările africane 6e stabilesc re
succes al politicii dc coexistentă la Addis Abeba a şefilor ştatelor şi
M. Mbu a arătat că guvernul Ni paşnică", ziarul marocan „Al-Mu- tici si străini. guvernelor africane. laţii de încredere reciprocă sl
In acelaşi timp, trupele diemiste au
geriei s-a pronunţai şl se va pronun Icafih" arată că Tratatul parafat de SAIGON 3 (Agerpres). — continuat operaţiunile dc reprimare Primul ministru al Nigeriei. Balewa, unitate.
ţa pentru realizarea intre Est şi guvernele U.R.S.S., S U.A. şi Anglie», Declaraţiile lordului Home In săptămina care a trecut for
Vest a unui acord cu privire la in ţele palriotire din Vietnamul de sud împotriva populaţiei satelor care au
cu privire la inlerzicerea parţială a înaintea plecării spre Hat ajutor partizanilor.
terzicerea completă a tuturor expe experienlelor nucleare, are o mare au atacat mai mulle puncte militare „Ghanian Times": Piaţa Comună constituie
rienţelor nucleare, inclusiv a expe însemnătate islorică. Moscova întărite ale dlemi.ptilor situate in In cursul unei astfel de operaţiuni,
rienţelor subterane, cu distrugerea Ziarul subliniază marile transfor LONDRA 3 (Agerpres). — oraşele din jurul capitalei Saigon. arată agenţia UPI, avionul avangar o cursă pentru statele africane
ulterioară a tuturor stocurilor de ai- La 3 augusl, lordul Home, ministrul Agenţia UPI subliniază că arma dă, în care sc afla un oiiţer ameri
me nucleare mări petrecute în lume datorită uria tele diemiste au avut pierderi can şl un dlemist, a fost doborît de ACCRA 3 (Agerpres). —
M. Mbu a subliniat, de asemenea şului progres Înregistrat de sistemul afacerilor externe al Angliei, a ple grele : 600 de militari ucişi şi răniţi, patrioţi in sudul părţii centrale a In legătură cu conferinţa miniştri pentru că Piaţa comună europeană nu
că Nigeria sprijină propunerea gu mondial socialist. „Tratatul de la cat din Londra spre Moscova pentru aproape 400 de arme şi importante Vietnamului dc sud, la 42 de milo lor afacerilor externe, care s-a reprezintă nimic alteeva deoil o
Tratatului
a participa la semnarea
vernului sovietic cu privire la în Moscova, subliniază in Încheiere privitor la inlerzicerea experienţelor cantităţi de muniţii capturate de deschis la 2 august la Dakar, ziarul cursă. Este posibil ca unele ţări afri
cane să aştepte avantaje rapide de
cheierea unui pact de neagresiune nucleare în atmosferă, în spaţiul partizani. dc oraşul Da Nang. „Ghanian Times", într-un amplu arti
Intre tarile membre ale N A TO . si ziarul „Al-Mukafih", consliluie un col abordează problema semnării de pe urma asocierii cu aceştia, dar noi
statele participante la Tratatul de pas inainte. unanim aprobat dc po cosmic şi sub apă. către 18 state africane a acordului nu ne îndoim că îl aşteaptă o dez
amăgire amară".
la Varşovia. poarele africane**. Pe aerodromul din Londra, Home Concentrări de trupe tailandeze cu privire la asocierea la Comunita
a declarat : „După semnarea tratatu Ziarul subliniază că ţările africane
lui, vor avea loc tratative tripartite, la frontiera cu tea Economică Europeană. Ziarul care au aderat la Piaţa comună au în
în scopul discutării si fixării noilor subliniază că membrii Comunităţii cheiat o alianţă cu forţe nefaste. Pînă
Declaraţia Biroului Politic al C. C. probleme in oare putem obţine un PNOM PENH 3 (Agcrpres). — cru, se arată în declaraţie, este do Economice Europene sînt „acele sta ce nu vor crea o piaţă africană
progres, precum si în legătură cu or Agenţia France Presse relateuză vedit de recenla „dislocare a trupe te care timp de mulţi ani au jefull proprie economia continentului negru
al Partidului Comunist Francez dinea discutării lo>r. Sper că vom re lor tailandeze de-a lungul frontierei şl oprimat alte ţâri. Este de necon
purta succese*'. din Pnom Penh că guvernul regal cu Cambodgia". ceput ca popoarele africane imediat nu va fi docît un apendice al puteri
PARIS 3 (Agerpres). — bre ale N.AT.O si statele pârtiei- Referindu-se la poziţiile ailor ţări, al Cambodgiel a dat publicităţii o de ce au 6Câpat de jugul colonial 6ă lor imperialiste, scrie tn încheiere
Biroul Politic a) CC. al Partidului panle la Tratatul de la Varşovia. claraţie fn care subliniază „existen Guvernul regal al Cambodgiel a cadă din nou victime colonialismului „Ghanian Times".
ministrul afacerilor
Comunist Francez a dat publicităţii - Biroul Politic al CC. al P C, Fran gliei a amintit că externe al An subliniat că vor ii luate toate măsu
preşedintele do
o declaraţie in care arată că Tralatul cez subliniază că nimic nu poate Gaulle a declarat că nu doreşte 6â ţa pericolului unei agresiuni direc rile necesare penlru „a asigura apă
privitor la interzicerea experienţeloi justifica această politică a guvernu adere la Tratat. El a adăugat: „Sper te* din parlea Tailandci. Acest lu rarea teritoriului naţional". T u n is ia a ru p t re la ţiile d ip lo m a tic e
cu arma nucleară a trezit în Franţa lui francez, care încearcă de fapt să însă că numeroase alte ţări vor
ca de altfel şi în întreaga lume, mari torpileze primele hotăriri menite să adera". c u P o rtu g a lia
speranţe. permită înaintarea în continuare pe Ca la balamuc... TUNIS 3 (Agerpres). — Tunisiei, guvernul acestei ţâri a ko-
Lordul Home este insolit de Edward
In cadrul rccenlei sole conferinţe calea unei păci trainice şi îndelun Heath, lordul sigiliului privat si de După cum a anunţat Secretariatul tărlt să rupă relaţiile diplomatice cu
de presă — se arală în declaraţie — gate, pe calea dezarmării, de Stat pentru Alaecri Externe al Portugalia.
Partidul Comunist Francez cheamă o serie de funcţionari din Mini?<crul
preşedinlele Franţei, de Gaulle, a re Afacerilor Externe al Angliei. ROMA 3 (Agerpres). — lente între două grupuri ale „Mtş- f
ne toii oamenii muncii democraţi
fuzat categoric să adere la acest Ira- La 2 augusl a începui la Roma carii sociale" — aşa numiţii mo- d
să-şi dubleze efoilurile penlru a de Congresul partidului neofascist ita- deraţi, conduşi de secretarul parii- •
IM şi s-a pronunţai împotriva unui termina guvermil francez să adere la lian „Mişcarea socială italiană", dului, Arturo Michclini, şi cei con- , Să se pună capăt represiunilor sîngeroass
pact de neagrcsiime Intre ţările mem Tratatul de la Moscova. Reluarea lucrului Ca şi in trecut, congresul acestui duşi de Giorgio Almirante, care
în portul Marsilia partid a dat naştere la incidente preconizează adoptarea metodelor l din Ira k!
serioase între membrii parUdulu^«*violente folosite de Fasciştii. LLa? {
Scurte ştiri ® Scurte ştiri © Scsurie ştlrî MARSILIA 3 (Agerpres), — Chiar la prima şedinţă a con- lieni în perioada dintre cele două RABAT 3 (Agerpres). — exterminarea fizica a tuturor forţelor
Potrivit relatărilor agenţiei greşului au avut loc ciocniri vio- războaie. Agenţiile de presă reia- ^ Opinia publică marocană condam vil ale poporului irakian. Patrioţii
BAKU. — In Azerbaidjan a fost ai acestei organizaţii. 54 dînlrc cl France Presse, greva marinarilor lează că a avut Ioc o bătaie în toa- .« nă represiunile împotriva forţelor de
rralizală o instalaţie tu ajulorul că au şl fosl deferiţi Justiţiei. Au fost şi docherilor care a blocat timp tă regula. „Scaunele zburau prin ) mocratice din Irak şi războiul dez sfnt supuşi unor crunte persecuţii
numai pentru faptul eă sînt expo
reia poate ii cercetată „comportarea" descoperite, de asemenea, numeroa de patru zile portul Marsilia a Demisia ambasadorului sala congresului, scrie corespon- ) lănţuit de guvernanţii reacţionari dc nenţi al adevăratelor interese ale
amestecului dc ţiţei şi gaze la pre se depozite de arme şi muniţii ale luat sfîrşit, în după-amiaza zilei dentul agenţiei UPI. Un invitat a i la Bagdad împotriva poporului kurd. patriei şi poporului lor.
siunea de 2.000 atmosfere şi tempe Mafiei. de 3 august. S.U.A. în Panama putut fl văzut trecînd, ca un bo- Ziarul „Al Mukafih" sorle eâ astăzi Paralel cu aceste represiuni sînge-
ratura dc 200 grade C. TOKIO. — La 2 august în apro lid, printr-o uşă de sticlă, iar un ( în Irak s-a instaurat o dictatură sin- roase, se subliniază în artteol, gu
Instalaţia reproduce temperatura şl pierea oraşului Hoigau'a (prefectura Intr-o rezoluţie în care se WASHINGTON 3 (Agerpres). - altul, rănit grav, a trebuit să fie geroasă. rgnorînd protestele opiniei
presiunea care, după cura presupun Niigala), penlru a doua oară în anunţă reluarea lucrului, repre Purtătorul de cuvînl al Casei AJ- J internat în spital", publice mondiale, guvernanţii Iraku- vernanţii irakieni continuă politica
de exterminare a poporului kurd,
oamenii dc ştiinţă, sini caracteristice acest an, a început să erupă vul zentanţii sindicatelor au decla be. Pierre Saîinger, a anunţat că \ I lui continuă represiunile, urmărind hombardind şl dislrugînd regiuni în
pentru zăcămintele de petrol şi ga canul Vakziama. Acest vulcan con rat că dacă pînă la 6 august nu ambasadorul Statelor Unite in Pana tregi din ÎCurdlstanul Irakian.
ze la o adincime dc 10-15 km. sliluie un loc preferat al alpinişlilor vor fi satisfăcute revendicările ma, Joseph Parland, şl-a dat demisia
Unul dieire autorii acestei insta Japonezi. Nu este cunoscută soarta oamenilor muncii din port pri din funcţia sa. Agenţia Reuter rele Opinia publică Internaţionala, sorlo
laţii, profesorul Aşral Alizadc a dc cîlorva grupuri dc alpinişti care es vind majorarea salariilor, va fi vă că Parland „a criticat veheraenl D e m o n s tra ţii stu d en ţeşti ziarul, nu poate sa rămînâ Impasi
clarat că studierea proceselor caro caladau vulcanul in această zi. declanşată o nouă grevă de 48 programul „alianţei pentru progres" bilă faţă de evenimentele din Irak;
au loc în aceste condiţii in ameste de ore. în America Latină". în P a k is ta n Nioi opinia publică marocană rm
cui de ţiţei şi gaze prezintă un ma poate să rămînă Indiferenta fată de
CARACI 3 (Agerpres). — O.N.U. din Caraci. Demonstranţii pur
re Interes penlru pregătirile ce se asasinarea În masă a demooratUor
mulle
La Caracl au avut loc mai
lac In Uniunea Sovietică în vederea „N e w Y o rk H e ra ld T rib u n e " demonstraţii ia care au participat tau lozinci în care se cerea retrage Irakieni şl de exterminarea poporu
forării unor sonde de 15-18 km. rea Pakistanului din paotele S.E.A T.O. lui kurd. „Al Mukafih1' Îţi exprimă
BUENOS AIRES 3 (Agerpres). — sute de studenţi şi cetăţeni pakista şl C.E.N.T.O. şl încetarea amestecului convingerea că acţiunile unite «le
Guvernul argentinian a dat dis CEALALTĂ AMERICĂ nezi cerind retragerea tării lor din american în viata politică a aoesle! forţelor democralice din lume pot
poziţii să fie puse in libertate apro alianţele militare. Agenţia americană ţări, O delegaţie de studenţi au pre pune capat acţiunilor actualului re
ximativ 50 de persoane, care fusese United Press Internaţional relatează zentat "eprezentanţel O.N.U. le gim reacţionar din Irak;
ră întemniţate pentru adivitalea lor Cunoscutul ziarist american Joscpli spun unit. dar atunci cind întrebi in ză ascensoare automate desfiinţează
pollllcă şl sindicală: printre ele fi Alsop n jacul o călătorie intr-un uni ce consta acest mai bine, primeşti ■4 sau 8 sau 10 locuri dc muncă ale că studenţii au organizat o manifes Caraci o ©orîsoare pentru a fi preda
gurează Ernesto Gludici şi Panny vers pc care, după toate aparentele, răspunsuri ca cel pc care mi l-a (lat negrilor. Fiecare perfecţionare a unui taţie de protest în faţa unui cinema tă secretarului general al O.N.U., In Pesfe 2 .0 0 0 de morţi
Edelraan, membri ai conducerii Parti nu-l cunoştea pînă acum şi care l-n unul dintre liderii Conferinţei cleri proces de producţie care elimină mun tograf din Caracl la care se prezen care se arată că Statele Unite în în urma cutremurului
îngrozit. N-a plecat prea departe. A cilor din Filadclfia, pastorul Amas
dului Comunist din Argentina. Giu ca brută, munca fizică grea, elimină ta un film american de propagandă. calcă în -iod deliberat Carta Naţiu
dici a stat în închisoare timp dc rămas in Statele Unite şi chiar într Brackeen. Explicându-mi cum foloseş in acelaşi timp 30 sau 40 sau 50 dc O altă demonstraţie a fost organi nilor Unite, amesteeîndu-se In trebu de fa Slcoplje
nouă luni. una din regiunile considerate ca auind te Conferinţa clericilor arma boicotu locuri dc muncă penlru negri. Or, in rile Interne ale unor state suverane. BELGRAD 3 (Agerpres). —
In acelaşi timp continuă să zacă cel mut înalt nivel de civilizaţie dc lui pentru a face să înceteze discri ghetourile negre privarea dc invă-» zată în faţa clădirii Reprezentanţei Preşedintele Scupşclnel orăşeneşti
pe teritoriul S U.A. : nordul indus
In închisori aproximativ 80 de per minarea in angajarea la muncă, mi-a lumini a mers mină in mină cu pri SkopJje, B. Popov, a declarat
soane, care urmează să Sic deferite trial. Cl n-n descins într-un orăşel vaţiunile economice. De aceea, cei numărul morţilor în urma cutremuru
uitat dc lume. ci inlr-una din marile
Justiţiei In vlilutea unor decrele an- cc-şi pierd locurile dc muncitori nc- JP lui depăşeşte 2.000, Aproximativ
Mlrfemocrale. citadele ale A mcricii, Filadclfia. Ex D in p r e s a s tră in ă calificaţi, nu vor putea fi angajaţi 2.000 de persoane au fost rănite.
perienţa i s-a pârul alîl dc cutremu
CARACAS. — Luînd cuvintul în niciodată ca muncitori calificaţi. U i t n > întreprinderile iugoslave (au toate
cadrul unul miling organizat dc Aso rătoare. incit invită şi pe alţii să o spus, părindu-i-se că spune un lucru Şi aceasta nici nu este măcar o w L ' K n măsurile pentru ca pînă la sflrşitul
ciaţia „Penlru Venezuela", viceami repete, pentru a cunoaşte adevărul foarte firesc: „Nu vă puteţi imagina problemă exclusivă a negrilor. Sta anului să instaleze în Skoplje locuin
ralul Wolfgang Larrazabal, care can despic modul dc viaţă american la ce înseamnă pentru negri atunci cind tisticile pc întreaga ţară aială că in H E B r ’-c ) fptj ţe tip barăci cu o suprafaţă Ioaativâ
didează la viitoarele alegeri prezi tă ce scrie cl în articolul .,Abisurile văd cu oameni de iasa lor citesc con „cealaltă Americău, cea a lipsurilor r t W I r de un milion metri pătraţi pentru a
denţiale, a declarat că Partidul Co cele mai profunde economice şi a lipsei de curie, mai asigura mutarea locuitorilor din cor
munist din Venezuela şi „Mişcarea „Penlru orice american alb şî pros torul dc gaze sau livrează la domici mult dc jumătate dintre locuitori sini turi. B. Popov a declarat că Skoptjo
liu lăzi cu băuturi răcoritoare. Este
revoluţionară de stingă", trebuie să per. caic pe deasupra mai e şi mîn- vorba doar dc ocupaţii in cmc ai bărbaţii şi femeile şi copiii albi din U y i va li reconstruit tn 3—4 ani.
fie admise Ja participarea in apro dni dc ţara lui, a constata la faţa lo de-a face cu bani. cu chitanţe, cu Itir- regiunile dc depresiune, sau oraşele
piatele alegeri prezidenţiale. cului cum se desfăşoară criza drep tii Fină de curind, asemenea munci nenorocoase, sau zonele rurale sără *| li J .
Vorbitorii cara au luat cuvintul turilor civile într-un marc oraş noi- nu cran încredinţate negrilorm. cite. A venit timpul — dc fapt acest 7 S r ' Catastrofă
la miling, au condamnat holărirea die ca Cdadclfia. este o experienţa timp a venit de foaite multă vreme feroviară
Quvernului Belancourt de a priva aproape insuportabil dc dureroasă. tn numai citcva zile dc lucru poţi — să se întreprindă un efori na
Partidul Comunist din Venezuela şi Si situaţia negrilor dc nici. din slnngc destule informaţii dc acest fel ţional masiv pentru a ajuta pc toţi în Bimguay
„Mişcarea revoluţionară de stingă" Filadclfia, este in orice caz mai bu penlru a umple o carte. Şi pe fiecare locuitorii din aceasta „cealaltă Ame
de dreptul de a participa la alegeri, nă dccit cea din majoritatea marilor pagină n acestei cărţi ar fi înscrise rică“ să evadeze in societatea ameri Jb MONTEVIDEO 3 (Agcrpres). —
ar.Mind că parlidclc dc opoziţie pot oraşe din nord Mergeţi însă în ma ruşinea, dczonorarca. eşecul societăţii cană normală. In noaptea de 2 spre 3 augusl. la
renunţa la participarea la alegeri in halalele negre ale Fihdclfici. cu nc- americane. Cei 9 americani din 10, Pentru negri, parlea cea mai esen J m o distantă de II kilometri de Monte
temn de protest împotriva acţiuni numărulclc lor şiruri dc case pe ju care aparţin Amcricii belşugului, ar ţială a acestui efort trebuie să fie în video, s-a piodus o catastrofă fe
lor guvernului. mătate ruinate, în care inlîlneşli în trebui să fie obligaţi prin lege să pe cetarea disci iminării rasiale Penlru roviară. Un tren de persoane a de
fhirti» lenţii la miting au condam mod frecvent '20 sau 30 dc oameni treacă o zi pe săptămina in „cealal toţi locuitorii ..celeilalte Americi" raiat după ce a pornit, dintr-o eroa
nai atmosfera de teroare si perse locuind in şase cămăruţe murdare cu tă Americă1', cea pc caic o găseşti în este, dc asemenea, nevoie de investiţii re, pe o linie secundară aparţlnind
cuţii In care sc desfăşoară pregă au singur closet absolut dc nedeseris. shnnsurilc din Filadclfia Cind vezi uriaşe, in primul riad in domeniul in- W m . unei fabrici de superfostati.
tirea alegerilor. Uci găsi şcoli mizerabile cu pica aceste lucruri cu ochii tui este greu văţăminlului, dar in acelaşi timp şi Potrivit datelor oficial anunţate
LONDRA. — La Londra nu fost puţini profesori, pe care mai mult de să-ţi infringi impulsul, dc-a dreptul pentru programe de recalificare pro de direcţia căiior teidle d n Uruguay.
anunţate ‘ entinţrlc în procesul inten trei sferturi dintre copii le părăsesc fizic, dc a striga pentru a cerc reme fesională. pentru a crea o punte spre numărul victimelor se ridică la 41)
tai organizatorilor exploziei dc lin inainte dc a le absolvi Uei ajunge dii ‘imediate şi ladicalc. viaţa normală pentru tinerii şomeri de morţi si pe**e 100 de răniţi
gă clădirea redacţiei ziarului „Dativ intr-un cvartal dc 12 blocuri, unde o Priveşte lucrurile cu propriii tăi şi aşa mai departe, şi aşa mai de
Worker", care a avut loc la 26 mai. statistică recentă a descoperit că 80 ochi şi vei înţelege adevărul amar parte". I T ‘
Trei huligani din organizaţia fascis la sută dintre tineri sînt şomeri. că deşi discriminai ea descreşte, ca ur Deşi realmente zguduit dc realitatea Epidemic de holeră
tă „Mişcarea unionistă" au fost con mare a presiunilor zilnice, problema pc care a cunoscut-o, Alsop pare prea 4 j£
Uci auzi inlîmplări ca cea a unei în Fif.pine
damnaţi la închisoare pe lermene negrese cmc munceşte din greu şi dc bază devine îi dc zi mai dificilă, optimist in privinţa remediilor. Şco s
Intre 15 luni şi 2 ani. nu mai uşoară. Chiar şi in momentul lile, cursurile dc rccalificare profe MANILA 3 (Agerpres). —
REYKJAVIK La 2 augusl, in cmc acum încearcă in zadar să obţină dc faţă s-a socotit că femeile negre sională. oricit ar fi de numeroase şi După cum relalează agenţia France
daune drpă ce podeaua apartamen X'J) 3
capitala Islandei, la Revkjavik, nu ciştigă in total cu circa 80 la sută dc perfecţionate, nu pot deschide ca Presse din Manila, cazurile de holeră
a apărut nici un cotidian din cauza tului ci s-a prăbuşit, [ăeînd-o să ca mai mult dccit toţi bărbaţii negri. lea spre „cealaltă Americă“ milioamr- semnalate recent în oraş au căpătat
grevei ziariştilor care cer majorarea dă in alt apartament, a cărui podea Pentru femei sini disponibile mai mul lor dc şouteri cu care economia ameri La Bruxelles in timpul grevei generale a funcţionarilor din finan caracterul unei epidemii. După cum
dc asemenea s-a prăbuşit şi dc unde
salariilor. te locuri dc muncă nccalificată dc- cană nu are ce face. Racila este mult ţele Belgiei. Funcţionarii grevişti re vendlcă salarii majorate şi protes a deolarat Ministerul Ocrotirii Sănă
ROMA. — Conlînuind acţiunile în a căzut peste altă femeie nefericită, cil pentru bărbaţi şi dc aceea bărbaţii mai profundă, este structurală pentru tează împotriva intenţiei ministrului de finanţe de a declara in afara tăţii din Filipine, au fost înregistrate
treprinse împotriva organizaţiei tero care se afla in pivniţă. Amindouă sini siliţi să şomeze, iar femeile îi societatea capitalistă americană. Dar legii sindicatele unitare ale persona lului ministerului. cazuri mortale. Sute de persoane su
riste Mafia, poliţia italiană a ares au fost rănile grav. întreţin. Alsop nu poate recunoaşte acest lu IN FOTO: Un pichet de grevişti în faţa localului Ministerului de ferind de holeră, au fost Internate In
tat plnă la 2 august 600 de membri „Acum lucrurile stau mai bute* Fiecare clădire în care se instalea cru. finanţe de la Bruxelles. 6pitaleJe municipale. i
Redacţia şl administraţia ziarului str. 0 Martie or, 9, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78; Taxa plătită tn numeraî conform aprobării Direcţiei Generala P.T.T.R; nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. » Tiparul! întreprinderea Poligrafică Hunedoara-D'em'