Page 19 - 1963-08
P. 19
Vr. 2677 DRUMUl SOCI&LISMUUH Pag. 3
I mBiiinăfâţirea. activităţii gazetebr Spectacole pentru
de perete — ia atenţia CoBnitetnSui oamenii muncii
Oamenii muncii clin oraşul re
orăşenesc de partid gional Petroşani au avut ocazia
în ultima perioadă să vizioneze
In întreprinderile, instituţiile, gos cărui articol publicat, antrenării la orăşenesc de partid, trebuie să desfă numeroase spectacole prezentate
podăriile agricole coleolive din cntaul realizarea ediţiilor a unui mare număr şoare o muncă colectivă, cu un înalt clc diverse forma (ii care au în-
oraşului Deva îşi desfăşoară activi de corespondenţi voluntari, lucrează simt de răspundere. Colectivele de ircprins turnee în regiunea noas
tatea pesle J50 gazete de perete. Co pe baza unui plan de muncă etc. redacţie ale fiecărei gazete de perete tră. Recent, orchestra clc mu
mitetul orăseneso Deva al P.M R. fo Controlul efectuat şi discuţiile pur vor trebui să tină cu regularitate şe zică populată „Flacăra Praho
loseşte în Îndrumarea organizaţiilor tate cu ocazia şedinţei de analiză au dinţe redacţionale, să-sl întocmească vei" a Filarmonicii clc Stat clin
de partid si a colectivelor de redac scos însă în evidenta şi existenta unor planul de muncă să stabilească apa Ploieşti a prezentat în sala Tea-
ţie ale acestor gazete de perete di lipsuri în activitatea unor colective riţia unor noi edilii, să se preocupe irului de stat „Valea Jiului" din
ferite metode. Una din aceste metode ale gazetelor de perele. In unele în tn mod permanent de organizarea ac Petroşani, un reuşit spectacol
care şi-a dovedit eficacitatea este sl treprinderi si instituţii gazelele de tivului de corespondenţi, să verifice cic muzică populară intitulat
«ceea de a controla si de a sprijini In perete nu se bucură de toată a lent ia exactitatea faptelor înainte de publi „Un cînlec pentru fiecare". Me
mod practic organizaţiile de partid si din partea organizaţiilor de partid. carea fiecărui articol, să se strădu lodiile interpretate de Ioana Ra
colectivele gazetelor de perele în ve Colectivele de redaolie lipsite de în iască să îmbunătăţească neîncetat du, Florentina Vlad, Ioana Şcr-
derea îmbunătăţirii activităţii lor. drumare si sprijin nu manifestă su conţinutul sl aspectul grafic al fie ban, Iea Bhdaru, Ion Luican,
in acest scop, în urmă cu cîte- ficientă grijă pentru îmbunătăţirea cărui număr. Organizaţiile de bo2ă
va săplămini, a fost constituit activităţii lor. In ]nna Iulie, Ia gazeta P.M R. au datoria să ajule si să orien Ion Păui: şi de soliştii instru
un colectiv format din 16 tova de perele din sectorul IV al exploa teze tn mod permanent alenlwi co mentişti Ion Zlotea, Ilic Mânu,
răşi — activişti ai comitetului tării miniere Deva se mai găseau pu- lectivelor de redacţie ale gazetelor Gică Mustăcioară, Ioniţă Tudor
orăşenesc de partid si Instructori nc- de perete spre cele ural Importante etc. sau bucurat de un deose
salariali care s-an deplasat în între probleme ce le ridică munca si viata bit succes, al răgind aplauzele
prinderi, inMilutii, G.A.C. etc. pentru oamenilor, să urmărească felul în 1 H*1 i J L iMM
a controla activitatea colectivelor (lc 2 2 ^ 0 ^ {u ir lu i care îşi desfăşoară activitatea colec publicului. ;
redacţie ale gazetelor de perete Si tivele de redacţie, cum îsi înlocmeso C. ION
a sprijini organizaţiile de partid in blicale articole încă din luna aprilie. Si traduc în viată planurile de mun corespondent
privinţa Îndeplinirii sarcinilor ce le Mai ajută oare asemenea articole că, bum se lucrează cu corespondenţii
revin în conducerea si îndrumarea oamenii in cunoaşterea operativă a voluntari, Luîndu-Se asemenea măsuri,
aepstor coleolive. Pe baza controlului unor aspecte de muncă si de viata? qăzetoJe de pe'rele din '1-ntrepnindervl’e, Exploatarea minieră De
efectuat s-a întocmit apoi un referat O slabă aclivilale s-a dovedit că instituţiile, gospodăriile colective din va. Sfe apropie ora schimbu Fonf» m ult;
caro a fost supus discuţiei unui mare au şi gazelele de perele de la coo raza oraşului Deva îsi vor îmbunătăţi lui. Minerii sînt pregătiţi
număr de tovarăşi, membri al colec perativa „Progresul'1, Sfatul popular activitatea lor în viitor, îşi vor aduce
tivelor de redacţie ale gazelelor de al orAsulni Simeria, O.CL, Alimenta o contribuţie si mai mare la editoa pentru a merge Ia locu- cu consum de cocs scăzut
perete, membri ai birourilor organi ra Deva si altele. In rubricile aceslor rea comunistă a maselor largi de riie dc muncă.
zaţiilor de bază P.M R. gazete de perele se mai găsesc Încă oameni ol muncii, la mobilizarea In fotografie este redat Aceasta este lozinoa sub care se cepul s-o amestecăm cu cea bulgări,
Ce s-a desprins cu ocazia acestui articole Învechite, articole nelegale colectivelor de muncitori, tehnicieni, un aspect de la îmbarca desfăşoară întrecerea socialistă la pentru a introduce în furnale un mi cauzele care au provocat greutăţi în
control si a discuţiilor purtate in de cele mai actuale probleme. Aceas Ingineri si funcţionari pentru înfăp secţia noastră fn acest an. Dc altfel nereu cit mai omogen. Cocsul nucă. realizarea tuturor indicilor de pinii şl
recenta şedinţă de analiză ce a avut ta tse dalorcMc in primul rînd faptu tuirea sarcinilor ce le revin. rea minerilor în cărucioa în angajamentul anual se prevede, pc care nc-a provocat mari greutăţi se stabileau măsuri de indreptar*.
loc îa comitetul orăşenesc de partid? lui că corectivele de redacţie nu fe-âu VOMPR TEODOR rele care pornesc spic ori lingă depăşirea planului dc produc înainte, a început să fie ciuruit, in Propunerile făcute rle muncit&H în
acest sens erau intotdeauno
blnGvfe*
In cele mal multe întreprinderi ins străduit să şi îndeplinească în mod BOCĂNI ClU NICOlAE ţie, creşterea indicilor dc uliii/ure a urma montării benzii (te transport la uite si de un rea! lolos De aceba S-a
tituţii, G A C clc., gazetele de perete, conştiincios obligaţiile ce le revin. activist! al Comiletulnt zonturile clin subteran. furnalelor ti reducerea consumului (te s-talia (te ciuruiro. urmărit aplicarea lor Întocmai.
ca una din formele cele mal largi Răspunderea pentru sltunlia existentă orăşenesc Deva zrl P.M.R. cocs cu 10 kg. pe tona de fontă. De remarcat că, tn ultimul timp,
ale agitaţiei scrise, îşi desfăşoară o o poarta In acelaşi timp si birourile . n-am mai folosit dc loo asemenea Mai Ircbuic să adăugăm că la ridi
rodnică activitate imleplinindu-şl pe organizaţiilor de bază P M R. care După cum am pornit-o în primele cocs. carea nivelului profesional al oame
deplin rolul ce-l au de propagandist, n-au sprijinit colectivele de redac luni, unii furnatisti sc tndoiau dc Nc-nm oriental, de asemenea, spre nilor, si deci la mai buna desfăşurare
agitator sl organizator colectiv al ma ţie in activitatea lor, nu le-au orien G rijă deosei»iiă suoces. In Ianuarie şi februarie mai ridicarea temperaturii acrului cald şi a procesului dc producţie, a contri
ţelor In Înfăptuirea sarcinilor trasate tal tn Întocmirea planurilor de mun ales. am Înregistrat o rămînerc in menţinerea ei constantă. Astfel, la buit faptul că cele trei cursuri de ri
consumul dc
iar
de partid şl guvern. că pregătirea unor noi edilii ele. îro t r e ţ in e r i i rotaş in ilo r urmă apreciabilă, mult depăşit. Ce i furnalele nr. 3 şi 4, temperatura a dicare » calificării pentru fumnlişti,
cocs a fost
cu
Colectivele gazelelor de perele din Din controlul efectuat si discuţiile drept, la crearea acestei stări de crescut la 700—800nC. Mai slab sc electricieni si lăcătuşi au fcrst frecven-
sectorul III al Exploatării miniere purtate tn jurul referatului prezentat Noile metode dc exploatare la zi, bilii cu ungerea dc pe moşinilc res lucruri nu contribuit hi bună măsură slă Insă la furnalele nr. 1 şi 2 din talc cu regularitate de un număr
Deva, Spitalul de stat-Dcva, Secţia cu prilejul analizei activităţii gaze de mare productivitate, au impus me pective. anumiţi factori obicclivi, dar am avut cauza caupcrelor. mare dc muncitori. Aici, ci nu primit
preparate carne şi conserve a 1 R I C - telor de perete ce a avut loc la Co- canizarea complexă a operaţiunilor şi noi lipsurile noastre. Cu ocazia Dar, pentru traducerea tn viată a o seamă dc cunoştinţe teoretice sl
Deva. I R E li., Oficiul P.T.T.R. Deva, mMetnl orăseneso de partid Deva, se de perforare, încărcare şi transport. Modul de ungere a aceslor maşini unei adunări generale a organizaţiei color mat judioioase măsuri tehnico- practice legate dc specificul muncii,
oare i-nn ajutai efectiv să stăpînească
Atiloboza I.R.T.A., Sfatul popular re pot trage şi unele concluzii. Metoda fo La E.M. Teliuc, bunăoară, fistăzi per este în genera! simplu, la fel ca si la de partid de la sfirşitnl acestei pe organizatorice şl respectarea întocmai
gional, I.C.I.L. Simeria si altele, spri losită de către Comitetul orăşenesc forarea se face ou foreze verticale sl celelalte maşini din carieră. dar date rioade, ele au fost analizate cu mult a procesului tehnologic, a fost ne tehnologia modernă
jinite si îndrumate de către birourile Deva el P.M.R, de a se organiza un orizontale de mare productivitate, în fiind numeroasele puncte de ungere simt de răspundere si s-a stabilit ce voie de efortul Întregului colectiv. Strădania întregului colectiv de a
organizaţiilor de bază P.M.R., î$l des asemenea control practlo este eficace, cărcarea minereului se execută cu (In excovatoare ojung la aproape 150) trebuie făcut pentru a le înlătura. Şi, pentru acea,sta, a fost necesar ca munci din ce tn ce mai bine si măsu
făşoară o susţinută activitate reliefînd Ea a dat rezultate, mal ales, că pe ajutorul excavatoarelor, iar transpor Si periodicităţii ungerii, acestei ope Asa s-a ajuns la aplicarea unor organizaţia de partid 6ă desfăşoare rile lehnico-orgnn izntonce aplicate
in articolele publicate diferite aspecte baza celor constatate pe teren, s-a tul ou autobasculante. o muncă politică de masă susţinută au făcut ca realizările să crească de
concrete din munca sl viata oameni putut întocmi un referat bun 'care a raţiuni de întreţinere trebuie să i se măsuri din ce In ce mai eficace. Bu în rindut muncitorilor, «ă-i mobilize la o lună la alia. Astfel am reuşit să
lor, experienţa pozitivă sl 6ncceselc fost pus apoi în discuţia colectivelor Toate aceste măşini complexe, pc acorde o deosebită alentie. năoară, la prăjilonrc au fost schimba ze la realizarea sarcinilor de plan şi încheiem ccl dc-al doilea trimestru
dobindite în muncă, critică lipsurile de redacţie ale gazetelor do lingă tractoarele echipate cu buldo Pri'n luarea de măsuri concrete de te arzătoarele, au fost stabilite res a angajamentelor, să-i îndrume să-şi al anului cu planul de producţie de
maniff'slale In diferite domenii de perete din întregul oraş. Colecti zere pentru nivelarea treptelor, uti respectarea întocmai a graficelor de ponsabilităţi pe fiecare cuptor, pen îmbogăţească continuu nivelul (te cu păşit si o economie Ia consumul de
arlivilate rle. lajul pneumatic existent în carieră, noştinţe profesionale. Cu ajutorul co cocs dc 10 kg. pe tona dc fontă, a$a
vele de rcdaclie instruite ştiu acum ungere, prin însuşirea temeinică a tru a sc urmări îndeaproape felul în
D^mn de apreciat este sl faptul că presupun o întreţinere deosebită, de lectivului dc agitatori s-a explicat ce cum prevede angajamentul anual. In
r.olerlivele aceslor gazele de perete mal bine ce au de 'făcut. Acestea, oarece se află In oer liber, expuse tehnicii ungerii de către personalul care se respectă graficul de curăţare, importantă are pentru economia na luna iulie realizările 6Înt si mat fru
dau o deosebită Importantă îmbună a$a cufn s-a desprins şi din lucrările la praf, ploaie, variaţii mari de tem care se ocupă dc întreţinerea maşi arderea ş.a.md. Astfel am reuşit să ţională obţinerea unei producţii spo moaso.
tăţirii neîncetate a conţinutului "fie consfătuirii ce a avut loo la comitetul nilor, duralo lor dc funcţionare se obţinem o prăjite corespunzătoare a rite dc fontă cu consum de cocs ctt Cu tonte nccslca nu se poale spu
peratură. De acCea la bîc se intîlncso
măreşte, opririle aecidentale scad, sideritei, factor Important, alit în re mai redus şi căile prin caro sc poate ne că am făcut toiul. Asa după cum
sisteme diferite de ungere de la cele oblinc acest lucru. Comuniştii au de s-a amintit mai sus va trebui 6ă mili
mai simple (ungerea manuală) la cele rcalizîndu-se pe fiecare maşină, uti ducerea consumului de cocs cit $i in venit exemple tnsuflctîtonre la fie tăm pentru ridicarea în continuare ă
Fier vechi oţelăriilor mal complicate (ungerea prin pulve laj, sau agregat o productivitate ri creşterea Indicilor dc utilizare a fur- - care loc dc muncă. temperaturii aerului cald la furnalele
nr 1 si 2, să Tăspîndim pe toate căile
Conirnuiiul întrece olelăriilc şl turnătorii rul Ion Racolta, mais rizare), specifice fiecărei masi-ni şl dicată, apropiată de cea nominală. nolelor. Siderita mai măruntă am în- Comitelui sindical de secţie, la experienţa înaintată, Iniţiativele ţi
rea pentru colectarea le patriei 20000 kg trul Gheorghe Seranfi- punct de ungere în parte, La foreze, rîndul său, a organizat pe aceste metodele noi de muncă Maf 6Înt deci
fierului vechi, colecti fler vechi, 10.000 kg ccnnti, magazionerul de pildă, ungerea utilajului se împarte teme prezentarea rle conferinţe si re
vul reviziei dc vagoa fontă veGhe şi 60 kg Dumitru Nlcolac şt In ungerea lagărelor de rostogolire O fru m o a s ă a c ţiu n e cenzii. In tuna Iunie bunăoară, au rezerve ce ne stau la îndemînă pen
ne Simeria-lriaj a co aluminiu. alţii. fost prezentate recenzia : „Economia tru a consolida succesele obţinute St
lectat şt expediat în In această ac|iune EMIL CREŢU — rulment! cu bile, ungerea roţilor Salariaţii dc la cariera de pia Nicolae Cioncală caic au reuşit (te cocs la furnale" sl conferinţa : fără îndoială că (otosindu-te din plin
cursul lunii trecute spre s-au evidenţiat sudo corespondent dinţate deschise si a cablurilor. Ale tră Strîmbuţa din cadrul I.I.L. să evacueze cantitatea dc 500 „Importanta reducerii consumului dc vom putea raporta la finele trimestru,
gerea lubrifîantilor se face în funcţie ,6 August" Petroşani şi staţia tone pămînt şi brigada condusă cocs şi căile prin care 6c poate rea tui următor realizări cu mult mai
de caracteristicile acestora, tinîndu-se de concasarc Livczeni, au între dc Ion Tudoran care a conca- liza", în iulie: „Factorii ce contribuie bune.
Matineu literar prins zilele trecute o frumoasă sat 40 tone piatră. Merită a fi
seama de solicitările la care sînt su lo reducerea consumurilor specifice [OAN POSTOLACHE
acl'iunc de muncă patriotică. Ou evidenţiaţi şi mecanicii auto Ga-
Zilele trecute, biblioteca regio- faţa muncitorilor cartea „Viaţă puse lagărele, de mediul în care lu acest prilej ci au prestat un vrilă Althman, Petru Lunthcreky, la furnale" ş a m.d. In plus, pe grafi secretarul organizaţiei dc bază
nală a organizat la întreprinde de artist" dc Tarns Şcvccnko. crează şl dc temperatura atmosferică. număr de 430 ore muncă patrio Alfrcd Gromcs, Mircea Bănă- cul întrecerii socialiste, ea obiectiva schimbul D
rea de gospodărie orăşenească De Yemarcat sprijinul pc carc-1 Periodicitatea ungerii la aceste tică în vederea evacuării pă- teanu, Ştefan Szanlo, care au Importante, au fost incluşi sl indicii Ing. ALEXE DOBOLI
din Deva un matineu'literar. Cu acordă b?bliotecii regionale co agregate de perforare s-n determi mîntnkii la cariera dc extras efectuat transportul pietrei con- de utilizare $î consumul specific dc setul secţiei
mitetul sindicatului de la LG.O. piatră şi la staţia de concasa casate şi a pămîntului evacuat IOAN ŞELARU
acest prilej, tov. Sargarovski Ma nai pe bază experimentala, după care cocs. Cu ocazia consfătuirilor do pro
în organizarea în cadrul între rc din Livczeni. O contribuţie de la cariera dc extras piatră. ^reşedinţele comitetului sindicatului
riana, aflată în perioada dc prac prinderii a unor astfel dc acţiuni s-a stabilit un grafic de ungere dc preţioasă au adus-o brigăzile ION CHIRAŞ ducţie, organizate tn fiecare lună, de la secţia T-a lurnalc
tică la bibliotecă, a‘prezentat în cu cartea. realizarea căruia &c ocupă responsa conduse de Ştefan Bucsay şi corespondent s-an analizat cu toată minu|lo2itatea CS. Hunedoara
n w i h m m m tmutow nm nD
Mm B a s c h e t: Ş.S.E. D e v a — Ş.S.E. C raio va
4 4 - 3 2 0 8 - 2 0 )
Pc terenul clc la Şcoala peda bune, în cadrul întrecerilor cam Bogdan, Gi'na Rădos, Elena Cîu-
Ca sportivii la antrenante gogica din Deva, cu tot timpul pionatului dc calificare în catego denn dc la Deva şi Lidia Austro,
K nefavorabil, sîmbătă după-amia- ria A, pentru obţinerea unor re Paulcte Klein, Irina Ponovescu
K zfi a avut loc partida dc baschet
£ dintre cdiipolc Ş S E. Deva 'şi zultate ipc măsura posibilităţilor dc la Craiova.
Este cert eu intre magnet fi nrC~ arc doar cifiva pafi piuă la el, Cu toate acestea, defi deocamdată Plivesc săritorii vi înălţime. Cu cită acestor talentate jucătoare, an Au arbitrat bine Liviu Boamfă
•K Ş.S.E. Craiova, comînd pentru
îk neta sportive nu există nici o înru tifncftc ca o săgeată. 7 udorufcu îl nu arc dccit o singură rivală, şta migală îşi calculează paşii, bătaia trenate de porfcsorul Mihai Bă- şi Liviu Giurgiu (Deva1).
£ dire. Cu toate acestea, stadioanele, ajunge aproape dc linia rle prelua cheta. campioana mondială lolanda campionatul dc calificare in ca
£ în faţa ştachetei, saltul. Am iUsca tegoria A. Meciul sc anunţa echi nulescu. S-au remarcat Marin C. GEOItGÎ
chiar acele din aşezările rurale cele re, fac schimbul cursa continuă. ltalaf sc pregătcfle cu nsiduiCntc. tul cu r : despre muncă, despre re
£ mai îndepărtate, au o mare putere Lupta cu acele cronomet > clor se Performanţele obligă. Perioada cca zultate, despre proiecte, despic 'ad librat dc ;la început dat fiind
de atracţie. Afa dc puternică, in reia de zeci de ori cu perseverenţă. mai grea va fi iarna preoUmpică. O versari. valoarea egală a celor două for
cit smulge pur fi simplu mulţime ic Intr-o clipă dc odihnă, Jurcă exa iarnă a dcsăvhfirii treptate. Şi Va- Vi maţii. După cc egalitatea este
consemnată la sase, craiovcncclc
5)
nameni din fotoliile comode afezate minează atent însemnările antreno tnof lucrează cu seriozitate, pentru Handbal în 7
în faţa micilor ecrane, făcinda-i rului ; 4,G; 4 ; Sfi secunde. tempo fi perfecţionarea tehnicii tre- •Urcuşul măiestriei sportive in- folosind foarte bine pivotul Lidia
să-fi încalce angajamentele „solem — Timpii mai pol fi redufi mur Cerit obstacolelor, dezvoltarea mo CCpe din f rage dă tinereţe: ală- jV Auslro înscriu crteva coşuri con In zilele dc 3—4 august au •Iată rezuluviolc : Deva — Alba
ne,u că, o data adus televizorul aca mură el ghiditor. bilităţii articulare etc. Proiectez S.J3 lari dc antrcnamcnlelc aşi Iar, Vl secutive şi preiau iniţiativa con- avut loc In Deva întrecerile de lulia 7—3 ; Sebeş - A'lba lulia
•r. să ifi vor pelrccc dumunicile în — Sigur, întărefte antrenorul minate in acest an şt 8,30 în anul aici, la .23 August şi-a în dticînd cu 13—6 şi 15—12. Dcvcn- 26—7 ; Deva — «Petroşani 14—3 ;
mijlocul familiei. Dar ciţi din sutele olimpic (lu 3.000 metri obstacole). ceput pregătirea viitorul, reprezen cclc îşi revin, controlează mai handbal în 7 din cadrul fazei re
«- Zhnbrcfteann. dar pentru asta tre tat dc peste 1.500 dc elevi din şco sm bine jocul, iar acţiunile in'iţ'iale Sebeş — Petroşani 36—1. Pentru
de mii gala să aplaude wi „dribling* De absenţa îndelungată a cunos gionale a campionatului coopera
buie perfecţionată tehnica dc pre lile medii şi profesionale din Bu dc Marin Bogdan, spectaculoase locul’ MI Sebeş — Deva 29—11 ;
stil fiindcă, un salt înaripat peste luare, forţa fizică generală... cutei gimnaste Elena Leulfcan este Vi ţiei meşteşugăreşti. După două pentru locul III-IV Alba — Petro
Vi
ft ştacheta înălţată la 2,11 m, sau efor vinovat. Şcrban... fiul ci. împlineşte cureşti, fruntaşi la învăţătură şt dor Vi şî eficace, refac din handicap, zile dc pasionante dispute la şani 5—1.
Cită muncă, cită strădanie as nici să Iacă *pori. Sînt mlădiţc pe
k tul splendid pe ultimii metri al lui cund cuvintele antrenorului; alergări in cuiiiid un an. Dc aceea, firiii- care antrenorii spmlivi frulaşi, foşti i’t ajungîndn-sc la sfîrşîtul primei băieţi pc primul loc s-a clasat ’Clasatrient: 1. Sebeş; 2. Deva;
fk Grcccscu sau Vamoş, ftiu cită mun cipala preocupare a multiplei noas 17 reprize ca scorul să fie 20—18
sau actuali campioni, le
îngrijesc.
că a fost nevoit să depună fiecare fie piste cu nisip, sărituri in nisip tre campioane este acum pregătirea Cresc viitori atleţi, boxeri, gimunşli, pentru craiovcnce. In această formaţia Unirea Sebeş, care a 3. Alba lulia ; 4. Petroşani. Echi
dc pc loc sau lansat, exerciţii
la
sportiv pentru nu singur centimetru fizică generală A luat-o de la „A~. Vi terminat neînvinsă turneul. Fina pele campioane regionale Unirea
sau o singură zecime dc secundă spaliere fi cu mingea medicinală, l'orţci, mobilităţii. măiestriei Ic halterofili, luptători, fotbalişti. Şi ft primă parte a meciului echipa la rezervată echipelor feminine, Sebeş la băieţi şi Voinţa Deva la
exerciţiile generale de întărire a asta nu este singura pepinieră. In 17 Ş.S.E. Deva, a jucat timorat, gre
adăugate recordul Hor ? Dorinţa dc a forţei fizice fi... 'ridicări dc Imltfrc acordă cea mai mare atenţie. Do a revenit formaţiei Voinţa Deva letc, vor participa în zilele de
afla cile ceru din aceste lucruri rinţa veveriţei“ este ca în anul fiecare oraş, in aproape fiecare sat, 5* şind numeroase mingi. După
V,
Drumul piuă la record este foarte in aproape fiecare întreprindere, prin neprezentarea jucărioarelor 17—18 august în oraşele Deva şi
neştiute m-a dus in „culisclC sta olimpic să intre in circuitul’ normal Vi pauză echipa dcvennă, mult
dioanelor. lung fi anevoios. Atu aflat că în al performanţelor sale internaţionale. instituţie exista cel puţin o echipă 5 de la Voinţa Lupcni. Prin jocul Sebeş, la întrecerile fazei dc zonă
limpid pregătirilor dc iarnă, dc pil sportivă Cele peste 10.500 tic aso schimbată în bine porneşte la prestat s-au remarcat Tibcriu a campionatului cooperaţiei meş
Vi da. fiecare atlet a ridicat peste Ani poposii in mijlocul hal ciaţii sportive tlin (ară cuprind mai Î7 atac holărilă pentru a cîştiga.
$ * 100.000 hg Şi aceasta — după X orc terofililor, unde m-ani simţit mult dc 3 milioane dc membri, Rikaif, Cornel Roşu (Sebeş), teşugăreşti, alături de echipele
Stadionul „23 August”, instalat in tare... slăbuţ. tn preajma acestui Gina Rădos, Marin Bogdan, dau Gheorghe Manea, Cornel Stîncs- campioane ale regiunilor Banat,
mijlocul complexului sportiv 'din dc producţie. Pentru că fiecare din oameni, cu muşchi ce par făcuţi din adică aproape a O-a parte din nu dovadă de multă inteligenţă în eu, Adrian Rovinaru (Deva), Ion Braşov şi Oltenia.
tre sportivi lucrează infr-o fabrică,
estul Bucmcftiului, paie o scoic<i inir-iln institut dc cercetări, într-nn bronz, stan sumedenie dc greutăţi mărul populaţiei Marca grijă a coordonarea acţiunilor. Scorul Popa (Alba). Buna organizare a
partidului şi guvernului pentru dez
uriaşă Fc gazonul dc un verde cmd, spital, la fel ca tric'arc om a! inun- dc metal, pe Inăsitra lor. M-am voltarea necontenită a mişcării tic este egal la 20, dar din nou craio- ION SIMION şi ION JUNEA
mărginit de pistele cafenii, ciţiva cii. Jurcă este profesor dc fizică. apropiat de unul dintre cei mai vcneele sc distanţează conducînd contribuit la reuşita competiţiei. ebrespondenţi
lucrători fac toaleta vastului teren, TudorrtfCu — desenator tehnic, thi- puternici, dc Lazăr Haroga. Intrus cultură fizică fi-a găsii expresia fi
în crearea unei puternice baze ma
pregătindu-l pentru viitoarele in- pe o bancă 'mînnia două greutăţi cu 24—22 şi 29—26. La acest scor
mof — ofiţer etc.. ete. Tiuiţi din teriale. In aproape fiecare localitate V*
tilniri sportive. Aici, unde in zilele tre ei sin/ căsătoriţi, au cobii, lu- mari tu o 'uşurinţă Otniiloare. Bu- există ccl puţin nn teren tic spori. Vl dcvencele se desprind dc adversar
competiţiilor sc dezlănţuie uragane roga este student in annl 11 la l C F. şi iau jocul pe cont propriu.
Ir-o zi, maestrul sportului Slocncs- I*i dispozi/ia sportivilor sînt puse yt O nouă asociaţie sportivă
de aplauze, domncflc acum tăcerea. cu. fost campion dc atletism. „plă Nu-i place să vorbe ase fi despre ad materiale pentru antrenamente de Vi Ş.S.E. Deva conduce cu 31—29,
»
Doar dc pc terenurile alăturate stră versari. Mi-a spus lotuşi că. faţă dc \t
nuit7n pentru WS4 o ştafetă spec tot felul, echipament. Asociaţiile ou 34—29, 36—31, 38—31 şi cîştiga Nu dc mult, Consiliul clubului participai cca. 400 de colectivişti
bat piuă departe pocnituri dc pis taculoasă Componenţi .* Stdcnescu II. fruntaşii categoriei 'sale, el este ceva flrvcnit importante centre dc răs- 1 orăşenesc Deva a creat în ca
tolet. semnale din fluier, cile o co- Vnmof 11, furcă 11 fi Mihni II. ' -ar ‘mai prejos la capitolul foiţă. Pen phulhe a culturii fizice in ninse. Ele Itt meciul în final cu 44—32. Echipa drul G. A. C. Simeria o nouă a- dîn satele din jur. Dc asemenea
inunda scurtă. M-nm oprit, la pista fi imposibil După păcCfea fiurinli- tru a i (tjrlnge n făcut schi şi. pa organizează in fiecare an întreceri dcvennă a realizat o preţioasă sociaţic sportivă „Mureşul". Aso tinerii din asociaţia sportivă au
dr tnifmiammi pentru atletism Sini tinaj „care ajută1'. Cum zicea rl. pentru ccl mai ban sportiv din victorie, dar ca putea fi şi mai ciaţia cuprinde peste 100 dc participat la întreceri dc atletism,
nici cinci buDirUi. Anhenorul Ziut- lor, chiar la un an, un an $i ju I'a întărirea gleznelor şi mobilitate itzibă şcoală <al Sh'nrthehiurlclc ti categorică dacă jucătoarele evo membri. încă dc la început aici ciclism şi la un meci dc fotbal
hrrfteaiiu. ntti doi ndegi ui săi }t mătate, cit au acum. micuţilor le Acum se ocupă serios de sporirea neretului reunesc la start Sute dc luau la adevărata lor valoare. s-a pornit la o activitate rodnică.
ui dui din cei mai hani alergători: place atletismul. Poţi să nu-i crezit forţei. Proiecte — imul z dobotirca în compania echipei Decidava
furcă si J mlniascn. care exersează recordului personal mii tic iubitori ai sportului, şi nn î7 Lipsa de continuitate în antrena De pildă, duminică a fost orga din oraşul Deva.
preluarea ftufetei. Gata de plecare, puţini ajung in rîndul fruntaşilor. 17 mente s-a făcut simţită. 'In pe nizată o reuşită „Duminică spor Duminica sportivă s-a bucurat
Pc lingă eforturile fizice, de-n Vi
furcă priveşte apropierea vijelioa Toată Iubiră ftic că piuă la Olim dreptul impresionante, exactitatea în C ZL.ĂYOG, rioada care urmează vor trebui tivă" pc malul Mureşului in sa de o largă popularitate.
să a colegului său. Cind acesta mai piadă mai este încă multă vreme. execuţii ocupă un loc de seamă. redactor la ..Apcrpvcs" intensificate pregătirile, pentru lul Urci. Duminica sportivă a N. PEEENAR
atingerea unei forme constant început cu o drumeţie la care au corespondent
> £ tv * v « ns * ** «r qra- »*r»f w * * «f w ¥ t v * k