Page 2 - 1963-08
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2675
•'AL VII-LEA C O N C U R S ARTIS~TIC
La bibliotecă —
activitate rodnică, aar
mobilizatoare
In perioada ce a trecut de la În
ceputul anului şi pină In prezent, Faza regională—
biblioteca raională din Haţeg (bi
bliotecar şef tov. Nicolae Stoica şi
bibliotecara tov. Agafia Belea) a
obtinuî frumoase rezultate in activi nsemnat eveniment cultura
tatea sa Astfel, numărul cititorilor
a crescut în ultimul timp, ajungînd
la cifra de 1.280. De asemenea, nu Au trecut două săptămîni dc capacitatea sălii). Alălunnd dnmri, simboluri ale ospilalilă-
mărul volumelor Împrumutate este cînd scenele lăcaşelor de cultu aceste cifre, vom vedea că nu ţii şi bogăţiei satului nou, colec
mai mare cu ]0.858 fală de aceeaşi ră din Simeria, Deva, Cugir şi mărul artiştilor amatori nu nu tivizat. Foi mafiile corale, ca cele
G R ! U O IN perioada a anului trecut. Brad au găzduit, primitoare, pe mai că a egalat, dar chiar a în ale fabricii ..Sebeşul" din Sebeş,
NOUA RECOL La oblinereo acestor frumoase rea cei mai buni artişti amatori din trecut numărul spectatorilor. clubului C.F.R. din Simeria. că
TA. lizări nu contribuit tn mare măsură raioanele Iha, Sebeş, Brad şi din Cită strădanie, cită dăruire pen minelor culturale din Dohra, Po
acţiunile de popularizare a cărţilor oraşele regionale Deva şi Hune tru artă. pentru educaţia mase iana, caselor dc cultură din
organizate de colectivul bibliotecii, doara, promovaţi pentru faza lor ! F. vorba aici dc o reflec Sebeş şi Brad, în a căror reper
dintre care amintim cele 15 recenzii, regională a celui de-al VI I-lea tare veridică, pregnantă a fap torii primează cîntecul de masă,
crle 7 seri literare, 11 expoziţii de concurs. Spectacolele prezenta tului că astăzi masele fac artă au impresionat prin interpreta
cărţi precum şi alte acţiuni asemă te cu acest prilej au constituit pentru mase. re, prin puterea dc convingere.
nătoare care s-au bucurat de o lar adevărate evenimente culturale La cele patru spectacole dale Grupul dc dansatori dc ta clu
gă participare a oamenilor muncii. în viaţa localităţilor gazdă şi a în centrele fazei regionale dc bul sindicatelor din Deva. Cinic-
Printre cititorii fruntaşi al acestei artiştilor amatori. Peste tot să artiştii amatori din întreprin rasii din $ugag, taratul dc la
biblioteci se află şi muncitorul cefe lile dc spectacole au devenit nc- deri, gospodării colective şi coo f C.S. Hunedoara, dansatorii din
rist Victor Slancn, care a citit de încăpăloarc, îalîl ivirile dintre perative meşteşugăreşti, au par Singătin şa., au slîrnit admira
Ia începutul anului un impresionant spectatori şi artişti mareînd mo ticipat peste 2 500 dc oameni ai ţie în sală, ropote de aplauze.
număr de cărţi: 03 I mente de neuitat, emoţionante. muncii. Brigăzile artistice dc a^îiatie
la fel. o pasională cititoare s-a Faza regională a acestui con încerc să reconstitui impresia se impun tot mai mult îndeo
dovedit a fi şi Iov. Maria Go|ia. pen
curs are un specific pe care sta lăsată de lulnicarele din Bul- sebi prin contribuţia pe caro o
sionară, care a Împrumutat In acest tisticienii îl surprind în cifre, zcşii. Coborite din Munţii Apu aduc la îndeplinirea sarcinilor
an 26 volume şi care esle evidenţia sec, pe coloane: la cutare în seni. ele au adus pe scena du reieşite din documentele de
tă şi ca responsabilă a bibliotecii trecere au participat atîţia ar hului din Simeria un repertoriu partid şi dc slat. Oglinzi ale vie
de rasă şi a cercului de citit de pe tişti amatori şi atîţia spectatori. dc o autentică valoare artistică. ţii colectivelor din caic provin,
slrada 8 Mai. Dar comparaţi aceste cifre şi o Melodioasele semnale dc tulnic, brigăzile artistice dc agitaţie ale
Demn de semnalat este. de aseme
să vă convingeţi cîte noi semni tradiţionale, s-au imnlcii! cu cele sindicatelor T.R C H. Deva. E M.
nea. faptul că an fost înfiinţate în
contemporane, la fel de frumoa
Se urgsnfrm pregătirea spatiilor de însilozare! tolal 22 cercuri de citit in întreg ficaţii poartă, cit de edificatoa se, izvorîtc din sentimentele şi Teliuc, colectiviştilor din Bră*
re sînt pentru dezvoltarea cul
nişca. cooperatorilor de la coo
oraşul, care reunesc peste 350 de ci
titori. turii noastre dc masă La Sime demnitatea unei vieţi noi. minu perativa „Solidaritatea" din
Pentru a asigura animalelor pe amplasate în locuri unde apa lucru a permis şi instalarea unei NlCU SBUCUEA ria, de pildă, au venit aproape nate. La Prad, dansatorii dc la Deva şa au arătat în cîntec şi
timpul iernii o hrana îndestulă freatică se află la mare adîn- linii dccovil cu ajutorul căreia coresponlenl 600 de artişti amatori din raio I C S. Hunedoara au adus in sce vers că astăzi se munceşte şi se
toare şi de bună calitate, gosp j- cime şi pe cit posibil in raza de se poate face alimentarea direc nul Brad, iar In spectacolul pre nă un dans cu temă, în care un trăieşte în chip nou. Prin cuvin
dăriilc agricole colective tliu ra activitate a grajdurilor. tă a animalelor. De asemenea, zentat de ci au participat 500 grup dc muncitori este primit te simple, izvorîtc din inimă,
ionul Orăştic şi-au planificat sâ Astfel, la Blandiana, ca urmare folosirea furajelor este mult mai Tabără de studiu de oameni ai muncii (alît este înlr-o gospodărie colectivă cu artiştii amatori au adus plini de
însilozeze in acest an peste 35 000 a creşterii efectivului de animale raţională, economicoasă şi fereş pentru profesori recunoştinţă mulţumiri partidu
tone de diferite furaje. Deşi este şi deci şi a cantităţilor de furaje te restul furajelor de aerul care lui pentru viaţa nouă, îmbelşu
prevăzut ca acţiunea de însilozarc ce urmează a fi însilozate, s-a ar pricinui alterarea nutreţurilor de geografie gată, creată maselor.
a furajelor să înceapă abia la trecut la amenajarea a încă două însilozate. De trei luni... nici un film! Dacă ar fi să vorbim despre
jumătatea lunii august, totuşi gropi cimentate. Dc asemenea, la Vorbind despre silozurile turn Zilele trecute, în Orăştic sa toii care au trecut pină acum
unele gospodării ca cele din Bc- Tărtăria spaţiul de însilozare se trebuie spus că acestea prezintă deschis o tabără de studiu pen In anul ce n trecui, cot «Menii co Situaţia se petrece asemănător şi prin emoţiile întrecerii în cadrul
rîu, Aurel Vlaicu, Cugir, Pricaz, măreşte cu încă 250 tone iar la avantaje şi mai mari. Astfel, pe tru profesori de geografie. La munei Slrnrţjan, raionul Sebeş, in comuna Rîu Alb, raionul Haţeg. fazei regionale, şi în primul plan
Vinerea şi altele au însilozat deja $ibot au fost deja terminate alte lingă faptul că presarea furaje această tabără, cu o durată de aveau posibilitatea s.1 vizioneze filme Caravana cinematografică nu a po
peste 400 tone furaje timpurii ca trei gropi, numărul lor fiind în lor şi eliminarea completă a ae 14 zile, participă peste 40 cadre cu destulă regularitate, deoarece ca posit nici atei de mai mult timp. am plasa pe soliştii vocali a că
porumb din răntură, costrci, paie prezent de 12. rului se face prin însăşi greuta didactice de specialitatea amin ravana cinemalo. ______________ Comitetele pentru ror repertorii s-nu îmbunătăţit,
de orz, fin recoltat de pe mar- tea acestora, scoaterea furajelor tită, din întreaga ţară. o r a li ii vizita a- ----------------------- - - - cultură şi artă din rindurile de faţă ar fi mult mai
ginea şoselelor, căilor ferate şi Asemenea lucrări se execută şi în vederea alimentării se face In prima săptămînă, aici vor rlosca. In acest an NOTA raioanele Sebeş multe. Se poate însă aprecia că
a drumurilor de hotar şi alte în alte gospodării agricole co prin cădere, ceea ce elimină o fi audiate conferinţe şî expuneri Îns3, caravana a- şi Haţeg vor trebui formaţiile prezente la faza re
resturi vegetale. lective din raion. Toate acestea mare parte din forţa de munră. de specialitate, iar în cca dc-a mînlilă se pare că a •■ ■ ■ — - pe v i i lor să al
In vederea unei conservări vor permite colectiviştilor să în- Bineînţeles că deocamdată r«s’_- doua se vor organiza excursii uitai drumul spre cătuiască mai judi gională a celui de-al VIMea con
silozeze cantităţi însemnate
de
bune a furajelor, peste tot s-au furaje in vederea hrănirii anima fel de silozuri trebuie să se con cu caracter ştiinţific în diferite Strungari. Astfel, au trecut mai bine cios ilinerarinl caravanelor cinema curs sînt mai bine pregătite de-
luat măsuri pentru ca spaţiile de struiască numai acolo unde suit localităţi ;i întreprinderi in de trei luni do cind oamenii mun tografice şl. ceea ce este foarte im cit la concursurile anterioare
însilozarc să fie pregătite din lelor pe timpul iernii şi astfel să posibilităţi. Acum însă, este ne dustriale din regiune. Cadrele cii de aici au vizionat ultimul film portant. să controleze în cc măsură * ‘ , ERNEST USKAR
timp. Gropile comune şi silozu poată spori continuu producţia cesar să se continue acţiunea de didactice vor avea prilejul să şi de cînd aşteapl.T să aducă cara ilinerariile stabilite sini respectate.
rile folosite in anul trecut au fost de carne, lapte, lină ele. pregătire a spaţiilor de însilozare cunoască pe teren minunatele vana altul Aştept,Mile acestora se
curăţate şi stropite cu lapte de In general colectiviştii din ra în mod operativ, cu cheltuieli cît realizări ale regimului dcmocrat- dovedesc însă a fi zadarnice deoa
var. iar paralel cu aceasta s-au ionul Orăştic sau orientat spre mai puţine pentru ca depozita popular în regiunea noastră, pre rece zilele trec una după alta fără., A IE N B A
început lucrările pentru amenaja amenajarea de gropi comune sim cum şi caracteristicile geografi film.
rea unor noi spaţii de însilozare ple sau cimentate. Fără îndoială rea furajelor să se facă în tim ce, antropologice şi geologice. tnuşhi — cinematograful „Grădi
în raport cu necesităţile fiecărei că acestea sînt mai economicoase pul optim şi în bune condiţiuni. Pro!, GEORGE HUZOIU VIRG1L BARnU (R a d io - na de varaa 7 SIM ERIA; Vio
gospodării în parte. In această dar timpul lor de folosire, în I. MANEA corespondent corespondent lentă in piaţă — cinemato
direcţie se ţine seama de con special al gropilor comune, este 2 AUGUST 1963 graful „1. Piniilie" t PETRO
diţiile şi posibilităţile locale dar oarecum limitat. De aceea, con Programul 1: 5,07 Cinlcce; 5,20 ŞANI ; Virsta dragostei — cinema
siderăm că este necesar ca acolo Emisiunea penlru sate; 5,30 Viată tograful „Al Sabia" ; Lanterna cu
si de experienţa bună cîştigată n comună se ridică o nouă şcoată
în decursul anilor de către gos unde sînt posibilităţi să se con nouă, cîntec nou; 6,45 Valsuri in amintiri — cinematograful „7 No
terpretate de fanfară; 7,10 Prelu
podăriile mai vechi, Astfel, se struiască silozuri turn sau îngro iembrie" 7 'ALBA IULIA : Drumul
construiesc silozuri turn, semiîn- pate şi compartimentate. Acestea Era prin luna lin mărţişor. Alunei, tăţenii care s-au evidenţiat în mod ciuim) Mi-amivtesc r.ă nu avram dii, antracte şi dansuri din ope spre chei — cinematograful „Vic
gropate, la suprafaţă, îngropate prezintă mari avantaje atit în in comuna Micrcmca a luat. fiinţă un deosebit in acţiunea dc ridicarea sco cărfi fi eram obligaţi sâ învăţăm lec rele; 7,30 Sfatul medicului; 8,00 toria" ; Poveste despre o fată —
cu compartimente precum şi ceea ce priveşte conservarea fu comitet tic ini[iativă care sâ se ocupe lii se numără lonn Schcau. Petre ţiile unul de la altul. Dc cele mal Sumarul presei centrale; 8,08 Mu cinematograful „23 August" ; Fii
gropi comune. rajelor, folosirea lor raţională, dc construirea localului şcolii de S Presecan, Gbeorghe Loinnăşan, Marin multe ari invăfălorii ne bateau Inii zică uşoară interpretată la diferi fericită Ani — cinematograful
te instrumente; 9,3t Melodii popu
ani. lonn Schcau, Rot Simion, Nico-
Asemenea spaţii de însilozare timpul de folosinţă, cit şi din luc Hun ea fi ceilal(i membri ai comi Morar. Rozinn Cimpcan, Botesch Eli- pare bine că acum se clădeşte o fcoa lare; 10,23 Muzică de estradă; 11,34 „Grădina 'de vară* ; SEBEŞ; T i
saheta.
care să asigure depozitarea can punct de vedere ' al cheltuirii tetului de inifiativâ, au stabilii ca lu Mult <i-au dorit wiercurenii o şcoa lă nouă. Pe mine părinţii nit an avut Dansuri din opere; 12,00 Muzică nereţea lui Maiacovski — cinema
tograful „Progresul"; Cetatea din
tităţilor de furaje prevăzute se forţei de muncă. La gospodăria crurile la şcoala dc S ani, cure sc va cu r.e să mă dea la şcoală mai de populară din Oltenia; 12,30 Mu
construiesc la G A C. din Aurel din Orăşlie de pildă, s-au con ridica fi rin contribuţie voluntară, sâ lă nouă. Necesitatea aceasta imperi parte. deşi niî-a plăcut să învăţ. Aici. zică uşoară interpretată de forma Huramzamin — cinematograful
Vlaicu, Blandiana, Tărtăria şi în struit numai silozuri îngropate înceapă in luna aprilie. S-au procu oasă ne-o arată fi crefterca număru în comuna noastră, copiii vor avea ţii vocale si instrumentale,* 14,00 „M. Sadoveanu* ; Milionul — ci
alte părţi ale raionului. De men şi compartimentate în capacitate rat materialele necesare, s-au confec lui elevilor. In I93S aici erau doar posibilitatea să înve(e şi aceasta este Concert de prînz? 15,45 Solişti sl nematograful „Grădina de vară" ;
ţionat că toate aceste spaţii sînt totală de 800 tone furaje. Acest cifiva zeci de elevi, iar tn anul şcolar bine". 0RĂST1E: Idiotul — cinemato
ţionat 12.000 bucali cărămidă, au fast 1902—1963 numărul elevilor care an formalii artistice de amatori — în graful „V. Roaită" ,* Cazacii — ci
mobilizate şi satele din jur la trans frecventai cursurile a fost de 400. In . Acum SO dc mit la Miercurea program muzică populară; 16,15 nematograful „Flacăra' ; Van Gogh
portul balastului. Locuitorii comunei anul fcotar 1903—1964 numărul ele exista un singur învăţător si cîtiva Vorbeşte Moscova; 17,30 In slujba — cinematograful „Grădina de
Miercurea, mobilizaţi de organele lo copii care învăţau intr-un făgâdăn patriei; 18,00 Solişti de muzică vară" ; HAŢEG ; Inelele gloriei —
Productivitate ridicată pe şantierele cale, de deputali fi cadrele didactice vilor se va ridica la 603 prin infiin- verde. Astăzi, a luat fiinţă n şcoală uşoară; 18,40 Cîntă orchestra de cinematograful „Popular" ; BRAD ;
tar eu a incă trei clase a V lll-a.
medie unde învaţă sute de copii, avind
de construcţii industriale au pornit cu entuziasm la ridicarea Inh-una din zile am întâlnit la şan cadre didactice bine pregătite fi ma muzică populară, „Lazăr Cernes- Petre cel isteţ — cinematograful
noului local al şcolii de S ani. S-a
cu“ din Caransebeş; 19.45 Cinlă
„Steaua roşiem ; LONEA ; Pămîn-
trasat conturul viitoarei clădiri, s-au tierul şcolii dc 3 ani pe ţăranul co terial didactic fi pedagogic corespun formaţia de muzică uşoară «ondu- iul îngerilor — cinematograful
Constructorii de pe şantierul vitate cu 15 la sută mai marc supat gropile de lunda(ie, apoi s-a lectivul Vasile Rarbn. iu vîrslă de 31 zător. Peste puţin timp va fi termi s* de Horia Ropcea; 20,15 Cîntă „Minerul" ; TEIU St Misterul ce
nr. 1 al I.CS. Hunedoara des decît cca planificată. Realizări turnat I undat ia de beton. Anul acesta ani. Am intrat cu el in vorbă fi ne-a nată fi construcţia noului local al şco corul Uzinelor „Vistoria" Călan; lor doi domni ,,N“ — cinemalogra-
făşoară o susţinută activitate deosebite au obţinut în această se vor termina lucrările de roşu fi relatat o scrie de amănunte despre lii dc 3 ani. Peste doi ani pe porţile 2030 Noapte bună copii: „Rtul ti graful „V. Roaită"; ZLATNA: Că
pentru a preda obiectivele in acoperirea fcnlii. urniind ca in anul felul cum a învălat cu am in urmă. şcolii medii de 11 ani va ic fi prima nereţii*'; 20.40 Muzică cerută de zută din lună — cinematograful
dustriale încredinţate înainte de direcţie brigăzile conduse dc co viitor să fie dată in folosinţă. La con Cu voce dumoalii. băi rinul a început promofie dc absolvenţi aî şcolii medii. ascultători; 21 15 Jurnalul satelor; „Muncitorul"; IL lA ; Mirajul —
termen. Ca urmare a bunei fo muniştii Lupu Nicolae, Mitrana struirea şcolii acordă sprijin şi comu să-şi depene amintirile. „Cind am Acum, la Miercurea au început să 22,25 Muzică de dans. cinematograful „GA. Doja"; APOL
losiri a timpului de lucru şi a Marin, Laszlo Francisc şi alţii. nele Poiana, Jitia, Apoldul dc Jos, Apol- mers sâ învăţ carte n-aveam local prindă viafă visele celor care cu ade Programul II: 10,10 Melodii popu DUL DE SUS; Start către necunoscut
utilajelor, în luna iunie pe acest TRAIAN STELIAN dul de Sus, Lndcrş, Girbova. care au pentru fcoală. Lecţiile le ţineam la vărat iubesc ftiinfa de carte. lare din ţări socialiste; 11,00 Arii cinematograful .,23 August" ; VUL
şantier s-a realizat o producti corespondent alocat suma de 120.000 Ici. Printre ce un făgâdăn verde (localul unei cir- GEORGE CIORANU rlin opereta Muzică uşoară; 13.02 C A N ; Cursa de 100 hm — cine
„Culegătorii de ste
vară" :
matograful „Grărtina de
le";
11,30
\ PeiTITE Din folclorul popoarelor; 14,35 CĂLAN ; Gardianul — cinemato
graful „Grădina de vară" : STRE1-
Muzică uşoară; 16,30 Melodii popu
SINGEORGIU : A fost chemată şi
de
estradă;
lare,- 17.00 Muzică
clasa U-a — cinematograful „Gră
18,30 Cfnlece si jocuri; 19,00 Mu
zică populară; 19,30 Teatru la mi
crofon „Vreau să fiu nevasta ta"; dina de vară".
21,15 Muzică de dans; 22.00 Con rBuUtin
O dstâ cu Încheierea procesului dc raionul Alba să fie recrutaţi cei mai cunoştinţe în cadrul şcolii să-şl or Pentru ridicarea calificării cadre colectiviştilor. S-a dat indicaţia, ca
colectivizare, agriculturii din ţara buni colectivişti, oameni recomandali ganizeze mai bine munca, să aplice lor de conducere din G.A.C. 6-a cău ele să 6e tină cu regularitate să cert de muzică popular.1,- 22.30 Mo
noastrA i s-au deschis largi perspec de către organizaţiile de bază din o scrie de reguli agrotehnice, să exe tat să se popularizeze si extindă me dezbată cele mai importante proble ment poetic: Victor Eftimlu; 24.00 mete&f'olflqie
tive de dezvoltare. Aceasta impune cadrul G A C., tovarăşi cu largi pers cute la timpul optim lucrările agri todele bune folosite de unele consilii me pe care le ridică activitatea din Muzică de dans.
Insa luarea celor mai cores pective de creştere. Pină în prezent cole. să obţină producţii sporite la de conducere, preşedinţi şi briga gospodărie. In majoritatea gospodă PENTRU 24 O RE
punzătoare măsuri care 6ă ducă dc la cele 22 gospodării colective din hectar. dieri. La indicaţia Comitetului raional riilor colective datorită atenţiei ce se C in e m a Vremea se menţine nestabilă, cu
la Întărirea continuă economică şi raionul Alba au fost şcolarizaţi 20 Aplicînd cele Învăţate la cursuri. de partid s-a organizat sprijinirea de acordă adunărilor generale, acestea cerul noros după-amiază, dnd vor
organizatorică a gospodăriilor agri au devenit un minunat mijloc de îm 2 AUGUST 1963 II condiţii pentru producerea aver
cole colective. O deosebită impor bunătăţire a muncii consiliului de DEVA . Salul via(ă — cinemato selor dc ploaie insolite de des
tanţă are in această direcţie şi pro f i conducere, de educare a colectivişti- graful „Patria" ; Stolul captiv — cărcări electrice. Vintul va sulla
movarea in conducerea gospodăriilor m o ţ ii lor, de ridicare a gradului de con cinematograf ul „F. Sirbu" Cen moderat cu Intensificări lempora-
agricole colective a celor mai har cu ştiinţă. Esle un lucru ilustrat de alt trul înaintaş a murit in zori — re din sud-est şl sud. Temperatura,
nici şi pricepuţi colectivişti, oameni fel de nivelul si competenta cu care cinematograful .,Grădina de vară"; ziua va fi cuprinsă Intre 25 şi 31
capabili să conducă au succes trebu ECONOMICO DRGĂNimORIClw ei discută problemele gospodăriei, de HUNEDOARA ; Cercomuşhi — grade iar noaptea intre 10 şl 16
rile din gospodărie, să rezolve cele răspunderea ce o manifestă fată de cinematograful „Victoria" ; Ccreo- grade.
mai complexe probleme pe care le propunerile ce le faa penlru Îmbună
ridică munca. Tocmai de aceea, co preşedinţi. 41 contabili. 84 brigadieri brigadierii zootehnici din G.A.C. Te către preşedinţii unor G.A.C. ou ex tăţirea muncii de viitor.
de cîmp şi 19 brigadieri zootehnici. iuş, Galda de Jos şi Alba Iulia au
mitetul executiv al sfatului popular perienţă mai îndelungată, a preşedin Nu peste tot tnsă cadrele de con
raional, Ia indicaţia dată de comi Cele invălatc la cursurile scolii dc obţinui rezultate bune in creşterea ţilor mai noi aleşi Astfel tov. Mihai ducere din G A.C s-au ridicai la ni
tetul raional de partid a dat o deo G si 10 luni au constituit o bază pre animalelor şi sporirea productivităţii Dobîrtă, preşedintele G A C. din Os velul sarcinilor. Deşi au fost şcola ÎNTREPRINDEREA DE producţie INDUSTRIALA
sebită atenţie creşterii cadrelor de ţioasă penlru munca de viitor. Pre acestora. iei, a fost de mii multe ori la rizaţi, brigadierii Simion Breazu de la
conducere a gospodăriilor agricole şedinţii, brigadierii si contabilii care Toate acestea au făcut să sporeas G.A.C. Bcnic, unde a ajulal consi G.A.C. Mihalţ şi lacob Abrudean dc $1 PRESTAŢII DEVA
colective. au absolvit această şcoală au dat că veniturile gospodăriei, a tuturor liul .ie conducere si pe prcscdlnle tn la G.A.C. Vintu de Jos, nu au făcut
dovadă de mai multă pricepere in munoa sa. La fel au procedat şi iov.
Datorită preocupării organizaţiilor colectiviştilor. faţă sarcinilor $i ca urmare, aduna strada Horia nr. II, telefon 2145
conducerea treburilor din gospodă Gligor Timiş, preşedintele G.A C din
de partid, în conducerea gospodării Si în prezent noi acordăm aceeaşi rea generală a colectiviştilor a ho-
lor au fost promovaţi cei mai buni rie, de iniţiativă. Ca urmare şi a alentie şcolarizării cadrelor de con Teiuş şî Ciban Mihai, preşedintele tărtt schimbarea lor Prea puţin do .4 i\ G A J E H A :
colectivişti, oadre cu perspectivă. A- sprijinului primit din partea ingine ducere a G.A.C. Astfel la cele două G A C. dîn Alba Iulia, care au dat vedesc că aplică cele învăţate la
ceasts însă nu a rezolvat totul. Făp rilor in multe gospodării s-au apli cursuri partiolpă acum doi preşedinţi un real sprijin consiliilor de condu cursuri si preşedinţii loan Jieărcanu penlru sectoarele din Valea Mureşului ţi Valea Jiului
tui că tn fata cadrelor de conducere cat cele mai avansate metode agro de G.A.C. şi 17 brigadieri si contabili, cere ale G.A.C. din Streml si Vinlul de la G A.C. Vintul de Jos si Ion Ha-
e G.A.C. se ridică zilnic noi proble zootehnice, s-a Îmbunătăţit organiza încă de pe acum unii cursanţi cum de Jos. legan de la G.A.C. Oarda. Acest lucru — Ingineri meeanien
me de organizare a muncii, de apli rea muncii în brigăzi si echipe. Con sînt tov. Ioan Piesa, Ileana Picoş, Din iniţiativa G A.C Cistei între este dovedit si de slabele rezultate
carea celor mai avansate metode siliile de conducere ale G.A.C. din Pavel Mustaţă, Francisc Taraas st gospodăriile colective din raion a por obţinute dc cele două gospodării în — Ingineri consIriii'ţSî
agrotehnice, de evidentă contabilă şl Teiuş, Gailda. Cistei si altele şi-au alţii dovedesc preocupare pentru în nit o vie întrecere pentru obţinerea diferitele sectoare de activitate.
multe altele, s-a impus ca o necesi tmbunâtălit mult stilul si metodele suşirea de cunoştinţe cît mai temei de cit mai bune rezultate în întări Comitetul executiv al Sfatului popu — Lcononiist
tate calificarea lor. Prin grija Consi- de lucru. In acelaşi timp. gospodăriile nice. rea si dezvoltarea lor. întrecerea s-a lar raional Alba sub permanenta în
IlU'Iul agricol regional, pe lingă au obţinui producţii sporite de ce La îmbogăţirea cunoştinţelor ca dovedit rodnică. In acelaşi timp ca drumare a Comitetului raional de — Tehnician 1 construcţii
şcoala agricolă din oraşul Alba Iulia reale la hectar. drelor de conducere din G.A.C au a constituit sl un valoros 6Chimb de partid va acorda şi în viitor o aten
au luat fiinţă două cursuri, unul cu Si în munca brigadierilor s-au În contribuit în mare măsură şi cursu experienţă. Cu prilejul analizării pri ţie sporită ridieării continue a cali — Tehnician I mecanici
o durată de 6 luni unde sînt şcola registrat salturi calitative. De pildă rile agrozootehnice. Preşedinţii Si mei perioade de întrecere ce a avut ficării cadrelor de conducere a G.A.C.,
rizaţi preşedinţii si brigadierii si brigadieri de oîmp cum 6Înl Aurel brigadierii au participat cu regulari loc la G.A.C. Telus. 6-a organizat st penlru a asigura astfel creşterea st Informaţii defailafe pentru angajare se primesc
cu
un larg 6chimb de experienţă
întărirea , ermanentă a acestor unilăli.
unul de 10 luni unde sînt şcolarizaţi T izăr. de la G.A.C. Teiuş, Irimie Dra- tate la cursurile învălSmintulul agro consiliile de conducere. GRIGORE MURE$AN
contabilii din gospodăriile agricole nomir, de la G A.C Alba Iulia, lacob zootehnic, unde au căpătat cuno In atenţia noastră a stnt în această preşedintele Comitetului zilnic la sediul întreprinderii la serviciul adminis
din inlreaga regiune. Noi am avut Dobîrtă, de la G.A.C. Cistei, au reu ştinţe noi pe care apoi le-au aplicat directiv şl felul oum slnt pregătite sl executiv al Sfatului popular trativ personal.
tn vedere ca la aceste cursuri din şit datorită ridicării nivelului lor de cu bune rezultate; se desfăşoară adunările generale ale raional Alba