Page 21 - 1963-08

TtUICVU ------
T
Rr r ;ot» t»1 ^
t Jl,.î^(ln*»ra-nr;va
PROLETARI DW TOATE ŢABILE- UNIŢI-VA 1
In întâmpinarea Zilei minerului

Cu sarcinile de olan Sporesc vitezele
• Cura folosim sumele alo­
cate la fondul de bază; îndeplinite de înaintare
• Seara, la căminul cultu­ Bilanţul muncii depuse de mi­ Şt minerii de la Barza, care
ral ; nerii dc Ia Barza în cursul lunii execută lucrări de înaintare, în-
• Deservire promptă, civili­ iulie a fost încheiat cu rezultate tîmpină Ziua minerului cu reali­
zată i frumoase obţinute în producţie. zări de scamă. In centrul aten­
(pag. 2-a) Astfel, planul la extracţia de mi­ ţiei lor stă în permanenţă spori­
• Din activitatea organiza­ nereu a fost realizat în proporţie rea vitezelor dc înaintare, pentru
ţiilor U.T.M.r de 100,3 Ia sută, îndeplinindu-se a executa înainte dc termenele
(pag. 3-a) în acelaşi timp şi sarcinile plani­ planificate lucrările încredinţate.
• De peste hotare ; ficate în ceea ce priveşte spori­ Astfel, brigada de înaintare rapi­
(pag, 4-a) rea producţiei dc metal. Cele mai dă condusă de Ghcorghe Tirizi-
oă. lucrînd Ia cxcnvarca unei
frumoase rezultate au fost obţi­
galerii din sectorul I Musariu,
nute de minerii din secţia Musa- organizîndu-şî munca şi folosind
riu, care şi-au îndeplinit planul maşina de încărcat la capacitatea
Schimb de metal în proporţie de 105,4 la r i maximă, a reuşit să realizeze
sută şi de către cei din secţia iii cursul lunii iulie 142 m.l.
de experienţă Valea Morii care au extras cu 2,3 înaintare, îndcoliiiindu-şi astfel
sarcinile planificate în proporţie
la sută mai mult minereu decîl
Din iniţiativa secţiei de creşte­ dc 160 la sută.
rea animalelor din cadrul Consi­ prevedeau sarcinile de plan. Viteze sporite dc înaintare au
liului agricol raional Orăştie, s-a O contribuţie dc seamă la ob­ realizat şi echipele conduse dc
Rămînerea în urmă organizat într-una din zilele tre­ ţinerea acestor rezultate au adus Dumitru Tudor din sectorul
trebuie recuperată cute un schimb de experienţă pc minerii din echipele concluse de —90 Musariu. Dumitru Nedelcscu
temă zootehnică.
dîn sectorul IV Valea Morii,
La schimbul de experienţă ce Aurel Resiga, Avram Leaha, Tosif Aurel Matcş din sectorul Barza.
Aproape că nu există zi în care Bucşer, Aron Gherman şi alţii,
numeroase consilii de conducere ale s-a ţinut Ia Geoagiu, nu participat Constantin Pîrva din sectorul
medici veterinari, ingineri zoo- care şi-au depăşit planul la ex­ Ruda şi altele, care şi-au îndepli­
G A C. din regiunea noastră să nu nit sarcinile dc plan în proporţie
anunţe terminarea treierişului griu­ tehniştî, brigadieri zootehnişti, tracţia de minereu cu cîte 30—40
lui. Faptele transmise slnt îmbucură­ preşedinţi ai G A C. şi reprezen­ de procente, trimiţînd ,,la ziuă" de 121—135 la sută, executînd
tanţi ai O R.A.C.A.
toare. înseamnă că în gospodăriile minereu dc bună calitate. lucrări de bună calitate.
respective s-a muncit cu multă Ua- Cu acest prilej a fost prezenta­
gerc de Inimă, ariile au fost ame­ tă o informare din partea G.A.C.
najate din timp, iar transportul griu­ Orăştie, cu privire la producţiile
lui s-a făcut în aşa fel înclt bato­ de lapte obţinute în 1962, cînd
zele să funcţioneze permanent. s-a realizat o producţie medie de Succese romîneşti Concursul
Nu acelaşi lucru 11 poale spune 2.300 litri lapte pe cap de vacă
consiliul de conducere al G.A.G din furajată şi Ia metodele folosite internaţional de vinuri de la Ljubljana
Căpud. raionul Alba, cvare ocupă ul­ pentru obţinerea unei astfel de
timul loc pe raion în ce priveşte Ire- producţii. Recent s-a înapoiat în ţară seci, albe demiseci şi albe dulci
ierişul griului. La Căpud, din cele Pe marginea informării pre­ şi aromate au fost distinse cu
310 ha tnsămintate cu grîu a fost zentate, participanţii au vorbit prof. Ştefan Teodorescu, şeful
treierata pină în ziua de 5 august despre experienţa lor. secţiei de vinificaţie a Institutu­ medalii — 19 vinuri au primit
recolta numai de pe 6 ha. Este o lui de cercetări hortiviticole, medalii de aur, 9 de argint şi 2
Mult s-a discutat despre im­
situaţie asupra căreia trebuie îndrep­ portanţa pe care o are în spo­ care a luat parte Ia Concursul de bronz. Dintre cele 855 probe
tată toată atenţia. Posibilităţi pen­ rirea producţiei de lapte şi car­ prezentate de ţările participante
tru grăbirea treierişului sint sufi­ internaţional de vinuri de Ia
ne asigurarea furajelor nece­ la concurs, vinul romînesc Tra-
ciente. Gospodăria agricolă colectivă Ljubljana ca membru al ju­
din Căpud dispune de două batoze sare şi hrănirea raţională a ani­ riului. Din relatările sale re­ miner din producţia anului 1958
si numeroase braţe de muncă. Este malelor în perioada de stabula- zultă că cerinţele de calitate a staţiunii experimentale Blaj a
necesară însă o mai bună organizare ţie. De asemenea s-a pus un ac­ a vinurilor Ia acest concurs fost unanim apreciat de juriul
a muncii, mal mult spirit de iniţia­ cent deosebit pc terminarea con­ internaţional care i-a acordat
tivă din partea consiliului de con­ strucţiilor zootehnice necesare au fost mulf. mai mari faţă de nota cea mai mare, De aseme­
Pentru sporirea continuă a producţiei dc cereale, colectiviştii din $ibot, raionul Orăştie, acordă o ducere, a tuturor colectiviştilor. Râ- cele precedente. La concurs au
atenţie sporită executării arăturilor de vară. mînerea in urmă trebuie recuperată adăpostirii pe timpul iernii. participat 17 ţări, multe cu pod­ nea, au fost mult apreciate vi­
IN FOTOGRAFIE: tractoriştii Ioan Marincaş şi Petru Beju. de la S M T. Orăştie, efectuind arături cu cit mai repede. In încheierea schimbului de gorii renumite, printre care nurile Sauvignon de Lechinţa şi
A. VAS1LIU experienţă cei prezenţi au făcut Aiud, Tămîioasa romînească de
plugul cu scormonitor, O dată cu aratul se face grăpatul terenului cu grapa stelată. Franţa, Italia, Iugoslavia, Un­
corespondent
o vizită Ia sectorul zootehnic al garia. Şi în acest an vinurile Pietroasele şi Drăgăşani şi Mus­
G.A.C. din Baîomir. romîneşti au obţinut un remar­ catul Ottonel de Tîrnave şi Alba
La G.A.C. din Timpa Unt ritm m a i s u s ţin u t Se pot exeeuta arături SIDONFA MUREŞAN cabil succes. Toate cele 30 de Iulia.

s-a terminat treierisul Gospodăriile agricole colective la sută, iar la ovăz de pe abia 48 pe suprafeţe mai mari corespondentă probe de vinuri albe şi roşii (Agerpres)
din raionul Ilia au cultivat anul la sută.
acesta 4.604 ha cu grîu, 250 ha cu Sub nivelul posibilităţilor se Avind sprijinul mecanizatorilor de
Recoltarea depozitarea la ovăz şi 247 ha cu orz, prezintă situaţia şi în ceea ce la S.M.T. Miercurea, colectiviştii
timp fi fără pierderi a cerea­ Incepind acţiunea de strîngere priveşte executarea arăturilor. din Petrestl, raionul Sebeş au ter­ Gospodărim cu grijă metalul
lelor, a constituit pentru consi­ a recoltei de îndată ce griul, or­ Datorită faptului că tractoarele minat la timp secerişul griului şi
liul de conducere al G AC. din zul şi ovăzul au dat în pîrg, folo n-au lucrat cu întreaga lor capa­ ovăzului. De asemenea, folosind
l impa, orQfid regional Deva, o sind combinele S.M.T, din Dobra citate la executarea arăturilor, cele 2 batoze la întreaga lor capa­ Colectivul secţiei noastre este Mai întii trebuie să arăt că funcţie de cele două trenuri dc
preocupare de căpetenie. încă la întreaga lor capacitate şt ală­ pînă Ia ora actuală s-au arat uoar citate de lucru, au reuşit să treiere destul de restrins. Dar a acu­ organizaţia de partid a desfăşu­ turnare.
înainte de începerea campaniei turi de acestea mobilizînd la lu­ 1.842 ha, ceea ce reprezintă abia griul de pe întreaga suprafaţă (150 mulat o experienţă bogată. In rat o muncă politică de masă Aici trebuie să precizez că ela­
agricole de vara, conducerea cru toate forţele de care dispun, 46 la sută din suprafaţa planifi­ ba). ultimii ani s-a mărit gama de susţinută pentru respectarea dis­ borăm oţelul care se toarnă în
gospodăriei, îndrumată de către colectiviştii din raionul Ilia au cată. Paralel cu luorările de seceriş şi sortimente dc oţeluri pe care ciplinei tehnologice. Sub îndru­ lingouri de două dimensiuni şi
organizaţia de partid fi-a în­ reuşit să termine pină în urmă Timpul este destul de înaintat. treieriş s-au transportat la baza de Ie producem. Acum elaborăm o marea ei, atît conducerea tehni- fiecare din cele două categorii
tocmit un plan judicios de mun­ cu cîteva zile recoltatul tuturor Fiecare zi pierdută la treieriş recepţie însemnate cantităţi de ce­ serie de oţeluri speciale care ne­ co-administrativă, cît şi orga­ de lingotierc sc află pe un tren
că, in care au fost incluse toa­ cerealelor. poate provoca gospodăriilor mari reale pentru muncile efectuate de cesită multă atenţie şi pricepe­ nizaţia de sindicat, au activat in­ de turnare. Mai înainte se întînv
te obiectivele ce urmau a fi în­ Paralel cu aceasta, în majorita­ pierderi din recoltă. Iată de ce S.M.T. şi în contul obligaţiilor con­ re. Aplicînd însă măsuri teh- tens pentru lichidarea tuturor pla adesea că din lipsa unei cîn-
deplinite. tea unităţilor agricole s-a trecut se impune ca în aceste zile să fie tractuale fată de stat. nico-organizatorice bine gîndite abaterilor de la instrucţiunile de tăriri corecte, o şarjă progra­
în primul tind s-au luat la amenajarea ariilor şi la mobilizate la lucru toate forţele şi menţinînd mereu vie flacăra luciu şi disciplina muncii. Ast­ mată a se descărca în trenul cu
măsuri pentru punerea la pun:t transportul snopilor de pe supra existente în unităţile agricole, ba­ Mai anevoios se desfăşoară însă întrecerii socialiste am reuşit fel, ori de cîte ori s-a ivit un lingotierc dc o dimensiune îşi
a atelajelor necesare transpor­ tozele să funcţioneze la întreaga arăturile de vară. Cu toate că la să ne depăşim planul cu regu­ asemenea caz, e! a fost discu­ schimba calitatea, sau trenurile
tului snopilor la arie, s-au for­ feţele unde recoltatul s-a executat lor capacitate, astfel îneît trieri- gospodărie se află permanentizate 2 laritate, dînd patriei numai pro­ tat în mod operativ şi s-au luat se repartizau greşit pe cuptoare.
mat echipele pentru fiecare manual. Aceasta a permis celor şui să fie terminat fără întîrzic tractoare de la S.M.T., eu acestea duse de bună calitate. măsuri pentru a nu se mai re­ Aceasta făcea ca descărcarea să
arie. fi s-au desemnat colccli- mai multe gospodării să înceapă re. In acelaşi timp, la arături să Dar în lupta pentru depăşirea peta. In plus, zilnic s-au ţinut se execute şi ea eronat. De aici,
■ s-au făcut arături pe numai 40 ha. planului de producţie n-am scă­ scurte şedinţe operative cu per­ rezulta rebut, pierderi ş.a.m.d.
viftii care să transporte ccrci- din timp şi treierişul, lucrare se lucreze şi în timpul nopţii
:: fcfc contractate la baza de re­ terminată deja din unele unităţi Rămînerea în urmă Ia arături se pat o clipă din vedere aspectul sonalul tehnic în care s-au ana­ Acum acest lucru s-a reglemen­
:: cepţie. asigurîndu-se în acest scop la un daloreste faptului că terenul a fost economic. Nc-am străduit mai lizat factorii ce ?u contribuit la tat prin întocmirea unei pro­
ales să gospodărim cu grijă fie­
bunul mers al producţiei, sau la
gramări judicioase, care se res­
Incepind la timpul optim re­ cum sînt G.A.C. din Sîrbi. Leş- număr cît mai mare de tractoare acoperit în cea mai mare parte cu
coltarea cerealelor, lucru la ca­ nic ctc. şi schimbul II. Se impune acest pale. Pentru a executa în cel mai care tonă de metal. Şi, în aceas­ stagnări, aşa îneît, greutăţile au pectă întocmai.
re colectiviţtii au primit fi spri­ Există însă în raionul Ilia şi lucru avîndu-se în vedere că la scurt timp arături pe întreaga su­ tă direcţie, în cursul primului fost înlăturate întotdeauna la Dar, la respectarea dozării în­
timp. Aceasta de fapt a contri­
jinul mecanizatorilor dc la gospodării unde treierişul se des­ ora actuală mai sînt de executat semestru al anului, am reuşit să buit în mare parte Ia reduce­ cărcăturii, evitarea pierderilor
facem progrese simţitoare. Ast­
şi, în general, la reducerea aba­
SM.T. din Orăftie, s-a reufit făşoară încă anevoios. Este vorba arături pe încă 2.158 ha. prafaţă ce a fost ocupată cu păioa* fel la finele celor 6 luni am în­ rea diferitelor pierderi: prin terilor de la instrucţiunile teh­
se şi urmează a fi însfimîntată în
ca pină în seara zilei de 3 au­ de G A C. Roşcani, Burjuc, Zam Comitetul executiv al sfatului registrat o economie la consu­ erupţie, deschideri dc oală la nologice a condus şi preocupa­
gust a c , griid fi orzul cul­ etc. Datorită rămînerii în urmă popular raional1 să urmărească toamna cu cereale, este necesar să mul specific de metal în şarjă cuptor ctc. şi la asigurarea ca­ rea pentru ridicarea nivelului
tivat pe o suprafaţă de 116 lia cu treierişul în unele unităţi, pe permanent acest lucru şi să in­ fie mobilizate forte sporite la siriu­ de 8,1 kg pe tona de oţel. Este lităţii şarjelor. profesional al oamenilor. Cele
să fie recoltat fi treierat in în­ întregul raion s-a treierat pină tervină cu operativitate acolo sul şl transportul păioaselor de pe o realizare destul dc bună. Şi Este necesar să arăt că în ve­ trei cursuri dc ridicare a califi­
tregime. acum recolta de grîu de pe nu­ unde se ivesc neajunsuri, rămî* clmp N. TIU iată, concret, pc ce căi a fost derea reducerii pierderilor au cării pentru topitori, turnători
şi electricieni, care au funcţio­
fost aplicate şi alte măsuri. Spre
mai 69,35 la sută, la orz de pe 82 neri în urmă. corespondent obţinută. exemplu, selecţionarea materia­ nat în secţia noastră, au fost
lelor refractare înainte de între­ frecventate dc către toţi lucră­
buinţarea lor. Adică, înlăturarea torii. Ei au primit astfel cunoş­
fa(ă de pămlntul natal fi setea de materialului necorespunzător şi tinţe teoretice şi practice lega­
.Muzeu L din inima munţif&r cultură fi dorinfa dc a lăsa urma­ utilizarea numai a celui care în­ te de noile cerinţe ale procesu­
lui de producţie.
deplineşte toate condiţiile. Apoi,
ţilor amintirea unui trecut de mun­
că fi luptă. Fără sprijinul acestor neam îndreptat atenţia spre Desigur, în cele dc mai sus am
Arieful ifi ferpuiefte apele sale re tematice: culesul din natură, al- Pentru mineri au fost ridicate blo­ trice armonios nuanţate. Tindccle oameni, muzeid din Lupţa poolc nici efectuarea cu grijă a manevre­ cuprins doar cîteva aspecte ale
nostru de
luptei colectivului
repezi, slrecunndu-se ca un fir dc binăritul. vînătoarca fi pescuitul, curi dc locuinţe, s-au construit can­ sînt decoruri nelipsite fi azi din in­ nu s-ar fi putut întemeia. Unii, intre lor trenurilor de turnare, deoa­ muncă pentru buna gospodări­
argint printre stînci, iatovărăfind cu păsloritul. cultivarea pămintului. lu­ tine ţi cluburi, s-on deschis poli­ teriorul obifnuit lupţan. La fel de care Buran Dumitru-Mitrof. Slcagea rece se pierdea mult oţel prin
clipocitul său păftmi domoalc ţi pă­ crul la pădure, portul ctc. In secto­ clinici fi biblioteci,. frumoase sint cergile ţi covoarele Sava-Zdinca, Penciu Silvinna, Albit bruscări şi tamponări. In acest re a metalului. Ele sînt însă mai
multe. Sc pot întîlni în fiecare
duri întinse de cetină ce urcă spre rul cules din natură sint expuse cir- Un sector aparte este destinat in care constituie o mindrie a lupţen- Vasile, vin în zilele de sărbătoare sens, în luna aprilie, a fost or­
culmi. lige pentru aplecat crengile, zbură­ muzeu findnlăritului. ocupaţie impor­ celor să vadă te mai e nou pe la muzeu, ganizată o şedinţă comună cu zi, la flecare loc dc muncă, cu
Risipitele case de pe valea Arie- torul pentru doborirca fructelor din tantă în trecui. Alături de „capra Portul popular este, de asemenea, se sfătuiesc cu custodele Pamfil Albii, personalul C.F.U. care deserveş­ ocazia consfătuirilor de produc­
fului, străjuite de Cheile 7 urzii, mă­ pomii înalţi. gieblc. pentru afine, de mczdrelil“. scaunul special ame­ bogat prezentat. unul dintre c?i care au pus bazele te secţia noastră. Rezultatul este ţie, acolo unde oamenii sc stră­
reţ monument al naturii de o rară leocnri din scoarţă dc copac pentru najat pentru cioplitul şindrilelor, sc Deosebit de valoroasă este colecţia acestui aţezăminl cultural. Satul se că de atunci aceste pierderi s-au duiesc să depisteze şi să valori­
fice fiecare rezervă internă. Noi
frumuseţe, afezările mofefti din ba­ fragi, smenrn fi bureţi, cofercute şi află unelte, precum ţi lemn în dife­ dc broderii a muzeului. Lucrăturile mindreţtc cu muzeul său. Aici se redus simţitor.
zinul superior al Ariefitlui, ca fi cele COfuri din nuiele de alun fi răchită, rite faze de modelare. sint executate în forme deosebite, cu păstrează grăitoare documente. Ele Unul clin factorii cei mai de sîntem hotărîţi să mergem şi în
ale minerilor buciumam din valea care sint folosite ţi astăzi de (ăranii un colorit sobru, întotdeauna armo­ îţi aduc contribuţia la formarea omu­ seamă care au contribuit la re­ viitor pc această cale. Şi avem
convingerea că procedând astfel
fntr-o sală alăturată sini expuse
Abrudului — comune răsfirate ale din partea locului. diferite obiecte de uz casnic ţi unelte nios, constituind o trăsătură spe­ lui nou. creator al culturii socia­ ducerea consumului specific dc vom înregistra realizări tot mai
raionului Cimpeni — au trezit tot­ In încăperile de la etaj sint pre­ făcute dc vtcţlerii de demult .* clej- cific locală sau zonală. liste, frumoase.
deauna. prin farmecul lor inedit, in­ zentate ocupaţiile vechi. Intre aces~ Contrastul tot mai adine dintre metal este însă respectarea în­ tng. IOAN IBINCEANU
teresul etnografilor, al folcloriftilor tea. pe primul plan se situează au- te. ciocane, sfredele, dălţi, încuietoa­ condiţiile grele de viaţă din trecui G BRATESCU tocmai a reţetelor de încărcare.
V. ŞOFRONIE
ţi turiflilor. răritul — spălarea aurului din priw- re. zuvoare, mijloacele de aprindere ţi cele prospere dc azi este înfăţişat redactori la Agerpres Mai bine-zis, asigurarea unei cîn adjunctul şefului de secţie U
oţclârîa electrică a C. S.
a focului fi de iluminai etc. Aici se
Aici, in inima munţilor, la Lupta, difuri. Dîmburile de prund, din lun­ pot vedea fereastra veche cu „bur­ aevea in ultima ermeru a muzeului, tăriri corecte a încărcăturilor, în Hunedoara
unde tradiţiile populare ce se îm­ ca Arieţului, despre care spun în duf" de oaie, prin care abia pătrun­ unde sini reconstituite două încă­
pletesc armonios cu civilizaţia mo­ legendele lor lupfcnu că le-au făcut dea lumina in interioarele sărăcă­ peri dc locuit.
dernă sînt atic de puternice, a luat itriaţii, sint urmele marilor lucrări cioase ale caselor Sc pol cerceta lem­ Prima este interiorul casei omului
fiinţă primul muzeu etnografic să­ dc spălare a aurului aluvionar din nele pentru aprinderea „focului viu*. sărac dc demult. In casă. vatra des­
tesc din tara noastră. In cclc 12 timpul ocupaţiei romane în Dacia. 1 clinica străveche dc aprindere a chisă pentru focul la căldare fi cup­
încăperi ale acestuia este adăpostită In expoziţie se poate vedea „scau­ focului, prin frecarea a trei bucăţi torul pentru piinc sau mălai. Vasele
o bogată colcr(ic de obiecte fi docu­ nul dc spălat*. înclinat, cu patru pi­ dc lemn. dc esenţe tari se statorni­ fi obiectele de uz casnic sint puţine
mente, cuprinzind aproape 4 000 dc cioare de lemn, peticit cu stofă In cise în Munţii Apuseni ca o practică la număr midte din ele fiind făcute
piese, care ilustrează aspectele ca­ susul lui se punea prundiţul, peste magică medicală Cu cenuşă dc „foc din lemn. Mobilierul este foarte su­
racteristice felului de viată al lo­ care sc turna apă, cu un „cătif* de viu' se pregătea o alifie de leac mar. sărăcăcios. In pel. peste aflcr-
cuitorilor din partea locului. lemn. Pruntliţul aluneca, iar firifoa- Lingă acestea sînt amnarul de otel. nulul de paie. Icpcdeul de cilţi fi
Tara Mctilor este leagănul neîn­ relc dc nur rămîneau prinse intre cremenea, iasca si .Jăploul" (tesutul toiul gros de lină Nu lipsesc hai­
trecuţilor meftefugari de vase de firele petecelor de pc scaunul de fibros al cojii dc fag) cu care se nele, numai petece, ale ţăranului care
lemn din inima Munţilor Apuseni, spălat. Cită deosebire intre aceste aprindea focul mai demult. In con­ trudea din greu ca să-ţi cîflige cele
care colindau odinioară depărtările unelte vechi, rudimentare, cu care tinuare sînt expuse ,.flearţuri" de di­ necesare traiului.
să-fi vinda ciuberele. putinele, doni­ trudeau odinioară molii, ţi utilajele ferite dimensiuni, care împrăţtiou lu­ Interiorul nou hipţan dezvăluie vi­
ţele. spetele de femt fi rafina; va­ folosite de ei azi Au răsărit aici mină in interiorul caselor, sfeşnice zitatorului viafa din ce in ce mai
tra muntoasă, dar plină de bogăţii în anii din urmă mori întreprinderi pentru luminări de ceară, lămpafuri bună a ţărănimii muncitoare din
a băieţilor aurari; salaţul pitoresc miniere înzestrate cu maţini ţi uti­ ţi lămpi -,cu fotoghin" (petrol), ală­ Tara Moţilor. In interiorul nou apar
al harnicilor fi tăcuţilor păstori, laje moderne La întreprinderea mi­ turi dc care este becul electric, apă­ mobila elegantă, inaţina de gătit mo­
Exponatele, specifice comunei ţi nieră Roţia Montană ţi la exploa­ rut aici abia in anii regimului de- dernă. tacimuri inoxidabile, veselă
satelor învecinate. formează un >n- tările miniere din Baia de Aricţ fi mocral-popular. de porţelan.
bl ou grăitor al condiţiilor mizere Bucium mofii folosesc perforatoare, Industria casnică textilă a ttvul in Prin exponatele sale. Muzeul din
de trai in vremurile vitrege ale ciocane de abataj, coloane pneuma­ Tara Mofilot o mare însemnătate in Lup fa a devenit cunoscut în întrea­
orinduirilor trecute, comparativ cu tice, locomotive de mină fi alte ma- trecut. Cinepa. inul ţi Una au fost ga Tară a Moţilor. Adesea, ţăranii
viata nouă de azi Ele sini grupate fini fi utilaje moderne de înaltă pro­ secole in ţir unicele materii prime coboară de pe culmile unde se află
tinindu-se scama de rostul obiecte­ ductivitate Ln Baia de Arieţ fi Bu­ pentru confecţionarea ţesăturilor. In­ aţezările lor fi dăruiesc muzeului di­
lor in procesai muncii. cium au fost construite mine de tre ţesături, deosebit de frumoase verse şi originale obiecte, Este în
In funcţie de materialul existent preparare a minereurilor ale căror sînt „tindeele” cu alesătnri in virste, aceasta manifestarea unei atitudini
iii ( o u organizate mai multe sectoa­ procese tehnologice sint mecanizate. cu fond roţu închis fi forme geome­ noi, in care surprinzi fi “dragostea
VEDERE GENERALA DIN ORAŞUL PETROŞANI.