Page 23 - 1963-08
P. 23
Nr. 2678 OROMUl SOCIALISMULUI P*Z- 3
■■■■nan
activitatea organizaţiilor U.T.M. ft P ti) j
Cresc nodurile munca eullural-educativă ce tre artistice prezentate dc tinerii din
buie desfăşurată în rîndurile ti Luncoiul de Jos. I.UM4U, - -
organizaţiei U.T.M. neretului. Cele 8 organizaţii de FLORIN BENEA
Organizaţia U.T.M. din G.A.C. bază U.T.M au fost îndrumate să corespondent
Pianul de Sus, raionul Sebeş, acorde şi în timpul verii aceeaşi Tinerii consfructori
acordă o mare atenţie muncii de atenţie activităţii cultural-artisti-
educaţie în rindul tinerilor colec cc Membri ai comitetului U.T.M. învaţă cadă a lunii iulie aproape 25 Ja sută şl control riguros executai din partea
tivişti, cultivării unei atitudini împreună cu organizaţiile de din totalul brigăzilor nu şl-au reali maiştrilor şi tehnicienilor.
socialiste faţă de muncă. Aceasta bază U.T.M. au ajutat conduceri Pc şantierul de construcţii nr. zat s.ucinlle planificate. De remarcai Conducerile sectoarelor trebuie să
asigură o creştere continuă a le căminelor culturale să atragă 7 din Lupcni lucrează mulţi ti este faptul că numărul acestor bri ia măsurile necesare pentru ca pro
conştiinţei lor, lucru ce se reflec în rîndul formaţiilor de cor, neri. Pentru ca ci să-şi însuşească găzi a scăzut de ta 40—41 la sulă In ductivitatea planificata! să fie realî-
tă în participarea în masă a tine teatru, a echipelor de dansuri un cunoştinţele teoretice şi practice prima decadă, Io numai IG—17 la sută zală în fiecare alrataj din prima şt
rilor colectivişti Ia lucrările agri mare număr de tineri. Astfel. în necesare bunei desfăşurări a pro la sfîrşilul lunii. Nerii ini ciontea înde pinA în ultima zi a lunii. Asltcl, sec
cole din campania de vară. Tot perioada actuală, formaţiile artis cesului tehnologic şi folosirii din plinirii sarcinilor dc plan a influentul toarele II, III şi IV, care nu şi-au
odată, organizaţia U.T.M., ocu- tice din Luncoiul de Jos compuse plin a mijloacelor tehnice cu caro negativ şi ceilalţi indici. realizat sarcinile planificate pc luna
pîndu-se de creşterea şi educarea numai din tineri, au prezentat în lucrează, conducerea şantierului, Aşa cum in ultima decadă se poate iulie, işi vor putea îndeplini şi depă
tinerilor colectivişti, îi atrage în faţa locuitorilor din comună sub îndrumarea organizaţiei dc munci nu numai pentru îndeplinirea şi planul şi. într-un timp oît mai scurt,
rîndurile sale pe cei mai buni, bază P.M.R., manifestă o perma sarcinii de plan, ci şi pentru recupe să lichideze rămtnerca în urmă.
care dovedesc dragoste faţă de programe Cit teme concrete, nentă preocupare pentru ridica rarea rămîneni în urmă. în primele Ing. ELENA FOCŞA
munca în gospodăria colectivă şi axate pc lucrările de seceriş şi rea calificării acestora. în acest 10 zile ale lunii sarcinile dc plan nu do la serviciul plan
luptă pentru întărirea ei econo trcicriş. Dc exemplu, pe scena scop au fost organizate 7 cursuri pot fi Îndeplinite? Desigur că da. Este
mi eo-organizatorică. căminului cultural din localitate de ridicare a calificării care sînt însă nevoie de rn.it bună organizare şi organizare a muncii
In adunarea generală a organi cit şi în Luncoiul de Sus. Băiţa, frecventate de 27 dulgheri, 16 o muncii, dc îndrumare compeloulă al E. M. louca
zaţiei U.T.M. caic a avut loc zile au fost prezentate programe ale tîmplari, 80 de zidari. 24 zugravi
le trecute s-au pus în discuţie ce
rerile tinerilor Simion G!ubu. brigăzii artistice de agitaţie „La şi instalatori. De asemenea, pe
Marin Cioran, Maria Cosor. Ele sfîişit de săptămînă cîntcc. joc şantier funcţionează şi trei
na Ncagu şi Maria Voişan de a li şi voie bună", echipa dc dansuri cursuri de calificare la care par
primiţi în rîndurile organizaţiei a prezentat dansurile locale ticipă 30 dc zugravi, 15 tîmplari
U.T.M. Apreciind activitatea rod „Fecioreasca", „Bătuta ca la şi 36 zidari.
nică ce o desfăşoară în cadrul Luncoi". un dans cu temă „La In vederea mobilizării tinerilor
gospodăriei colective (fiecare arc trcicriş", corul a interpretat cân muncitori la cursuri, comitetul Folosim iutii i r a io n a l
un mare număr dc zile muncă tecele „Tc eînt partid". „Mi-e U.T.M. a iniţiat organizarea unor Sparfachiada de vara METALUL „7 NOIEMBRIE" CRAIOVA
efectuate) precum şi faptul că dragă stema ţării mele", „Aceasta expuneri în care s-a vorbit despre rezervele interne a tineretului — PETROLUL PLOIEŞTI 4G—71
(22—20)
participă cu regularitate la acţiu e patria mea", „La gospodărie" necesitatea calificării şi a ridicării
Recent a avut toc In llalcg elupa
nile iniţiate dc organizaţia U.T.M., cte. Dintre tinerii care şi-au adus calificării, iar cei mai pregătiţi La Exploatarea miniera Poleita creş motivate, coca ce a făcut desigur să pc oraş d Spa» lacliiadoi dc vară a Petrolul a făcut două tururi de
terea productivităţii muncii se afla
ci au fost primiţi în unanimitate o preţioasă contribuţie Ia buna au primit sarcina dc a sc ocupa în centrul preocupirilor întregului co crească fondul de timp productiv. tinerelului. Zeci de tineri şi tinere forţă in repriza a doua, ommulînd
odată 12 şi apoi 3 puncle. terminind
Totodată s-a extins mecanizarea lu
în rîndul utcmişlilor. reuşită a spectacolelor amintim de cile 1—2 muncitori pe caic lectiv. Acest lucru se oglindeşte clar crărilor grele şi cu volum marc dc s au întrecut in cadrul probelor cu astfel clar învingătoare.
V1RGIL BAROU pe Voichiţa Simcclrca, Rodica să-i ajute în studiu şi în munca in realizările obţinute pînâ in pre muncă. Sc utilizează cu succes tran prinse în regulamentul spurtachii-
corespondent zent. In primul semestru al anului sportoarele cu raolete, bltndalc. Cu dei la volei, popice, tir şi ciclism, CONSTRUCTORUL ARM) — AURUL
Bcnca. Virgil Rcsiga, Maria Be- practică, Ca urmare, toţi cursan lală cişligălorii : volei masculin : Să BRAD Gfl —05 (23—20, 49—40, 57—57)
nea, Florica Martincscu, Ionn ţii prezintă mult interes pentru curent s-a realizat o productivitate a ajutorul acestora unele brigăzi ca
Muncă cultural-educalivă muncii medie de 1,292 tone pc post. acelea conduse dc Las/.lo Ştefan sau nătatea Pîclişa; popice: Reteza iul
Groza, Rozalia Butea şi mulţi însuşirea materialelor predate. Haţeg tir i Ştefan Riro 45 puncte ,- Meciul u ducat o oră şi 33 minute
permanenţă ceea ce reprezintă o creştere fală Kardn Irmcrîc au realizat o producti si a supus ia grele încercări compo
alţii. Dintre ci sc remarcă tinerii Mir- de plan de 11 la suta, iar fală de vitate a muncii cu 12 la 6utâ mai ciclism 10 km : Romeo C.rcfu.
Ca şi în lunile trecute, în pla Pină acum la spectacolele pre cea Fonaş, Constantin Dinu, anuJ 1959 dc 27 1 la sută. mare oa cea roa'lizală dc minerii care NICU SBUCI1EA nenţii ambelor echipe. Brădenii au
condus in permanenţă pînă in fina
nul dc muncă al Comitetului co zentate în comună şi în satele Joan Neagoe, Ştefan Militam, Minerii pelrileni au reuşit să de lucrează fără astfel de maşini. corespondent lul partidei cind au (ost egalaţi şi
Folosirea unor mecanisme de teh
munal U.T.M. Luncoiul de Jos, din împrejurimi au participat Sabin Pora şi mulţi alţii care ob păşească sarcina de plan în primele 7 nicitate ridicată impune însă un ni V o l e i : apoi învinşi. Ode mai multe puncte
luni ale anului in curs cu circa 10 00D
raionul Brad, un obiectiv princi peste 1.500 de spectatori care au ţin frumoase rezultate atît la tone cărbune de bună calitate. Atest vel de calificare corespunzător. De ou fost Înscrise dc Schcfler (20), LA-
pal al activităţii îl constituie aplaudat cu căldură programele cursuri cît şi în producţie. spor de producţie s-a realizat aproape aceea, sub îndrumarea comitetului Minerul Baia M a r o — vJre.scu (13), Popa (13) de la Aurul
In întregime pc seama creşterii pro fie partid, comitetul sindicalului a Coroinul Deoa 1-5 şi Unicii (2U). Lenghel (11). Zclinschi
(Li) de la Constructorul.
ductivităţii muncii. sprijinii conducerea administrativă
Una din caile principale de sporire în organizarea cursurilor de ridicare ln cadrul campionatului de califi CONSTRUCTORUL ARAD —
continua şt în ritm susţinut a produc a calificării muncitorilor. In prezent care pentru categoria A la volei, METALUL „7 NOIEMBRIE"
tivităţii muncii a constituit-o organi peste 70 la sulă din efectivul de formaţia feminină „Corvinul" Deva CRAIOVA G2—45 (3G—19)
zarea raţionala a muncii. Aceasta s-a muncitori urmăresc cu interes aceste a reuşit sA obţină în etapa trecută
realizat prin crearea celor mai favo cursuri. o frumoasă victorie in dcolasare în- Arădeni» nu cîsligat uşor in fata
rabile condiţii pentru utilizarea din Crcşlrrea productivităţii muncii >i vingind ou 3-t (15-7. 15-10, 11-15. unui adversar care a jucat fără voin
ţă. S-au remarcat Jianu şi MihAiles-
plin a liniei de fronturi, a mijloace mai ales îmbunătăţirea simţitoare a 15-13) puternica formaţie Minerul
lor de muncă şl n timpului de lucru. calităţii cărbunilor cxlraşi. alături de Baia Marc. Prin înregistrarea aces cu dc la Metalu) Raicu şi Lenghel
O Importanta rezervă de creştere a o bună gospodărire a fondurilor ex tei perloi mante, ec hipa „Corvinul" de la Constructorul.
productivităţii o constituie lolosirea ploatării, a făcut să scadă şi preţul Deva şi-a netezii drumul spre ctş- AURUL URAI) — PETROLUL |
raţionala a fondului de timp. In ur de cost ail producţiei. In primele şase tiriarea zonei campionatului dc ra PLOIEŞTI 58— 3G (23—10).
ma lărgirii întrecerii socialiste şi în luni ale anului s-a realizat o econo tificare in categoria A. In ziua do A fost cel mai bun joc preslit
tăririi disciplinei în muncă, numărul mie suplimentară la preţul do cost 3 august incepînd de la ora 17,3(1 de echipa brădeană, care s-o orien
absentelor nemotivnte si a învoiri de aproape 750.000 lei. rcaliv.îndn-se la Deva pe terenul dc la şcoala pc- tal (oare bine tactic. Pivotul Schef-
lor a scăzut în trimestrul li 19G3. astfel angajamentul anual. (laqoqică va avea loc returul acestei Icr de la Aurul din nou a fost cel
fnta de aceeaşi perioada a anului inq. FR DONIN înlilnirt dintre echipele ,.Corvinul" nirii bun de pc teren. Petrolul şi-a
1959. cu aproape 42 1a sută la în şeful serviciului planificare Deva şi Minerul Raia Marc, concentrat toate acţiunile pe Corciu-
voiri şi ni G3 la suta la absente ne- E. M. Pelrila
garu care a fost însă anihilat de
B A S C H E T Deac şi Gavaziuc. Cele mai mulle
să puncte au fost realizate de Schcfler
hi etapa a doua a campionatului (19), Mania (11) pentru Aurul şi Cor-
Minerii de Ja Lenea au încheiat luna Iii muncii;-Erhipeî şf iKÎqăzî dc hiitîcri republican de calificare' în categoria ciugaru (41), Tunarii (9] tveutru Pe
Iulie cu sarcinile de plan depăşite. ca cclc conduse dc Ioan ''Compiuty. A la baschet ('e s-a desfăşurat re trolul. ‘
Productivitatea muncii a crescut în Moise Danciu. Ghcorqhc Crctu şi al cent la Arad. formaţii Aurul Riad, Meciurile au fost conduse cu com
această perioadă cu 4,7 procente, ceea tele au reuşit sfi-şi depăşească cu mult pe lima ultimelor evoluţii, a avut o petentă de arbitrii Georgc Cbiralău
ce a făcut ca din abataje să fie ex sarcinile. Cclc mai frumoase rezul frumoasă romporlare, reuşind să (Bucureşti), Calamar Sarossy (Clujh
trase, peste prevederile planului, ROO tate au fost obţinute de minorii sec ocupe locul secund, fiind învinsă Alexandru Ivan (Timişoara). Slab a
tone de cărbune energetic. Aceste re torului V, care au incheiot luna iu doar de echipa gazdă Constructorul arbitrat losif Holya (Oradea).
zultate sc dalorcsc în bună parlo mă lie cu 1.112 tone dc cărbune ener Arad, înlr-uu meci dramatic la un HOREA POPA
i-
surilor organizatorice luate dc condu getic date pcsle prevederile planului, punct diferenţă. Scorul Im.il a (ost: corespondent
.
cerea exploatării în vederea folosirii şi de către cei din sectorul I ca 00-05, după două prelungiri, lată
judicioase a timpului afectat pentru re şi-au depăşit planul de ex cilcva aspecte dc la acest turneu. Tir
luoru. precum şi reorganizării între tracţie cu 349 tone dc căr
iii a g y gului efectiv dc muncitori, fapt care bune. Pe lîngă aceasta, la creşte AURUL BRAD — METALUL In cadrul tradiţionalei competiţii
.i Cupa federaţiei romîne de tir, Con
a dus la omogenizarea echipelor dc rea productivităţii muncii a contri „7 NOIEMBRIE" CRAIOVA
mineri. buit introducerea în producţie a noi 53—44 (37—30) siliul regional U.C.F.S’. Hunedoara
In luna care a trecut, mi nerii de la Uricani au extras pe ste sarcina dc plan 2.354 tone îmbrăţişarea unor iniţiative valo lor maşini şl utilaje, precum şi ridi prin comisia regională dc tir, a or
de cărbune cocsificabil. Cele mai frumoase rezultate au fost ob ţinute de colectivul sectorului I, roase cum sînt „Două cîm- carea calificării profesionale a mi A fost un joc lent, desfăşurat pc ganizat etapa regională pe poligonul
care şi-a depăşit planul de extr acţie cu 2.175 tone de cărbune, purl de cărbune în fiecare nerilor prin cursurile organizate la o căldură sufocantă. Brădenii au cîş- din Petroşani. Sportivii s-au întrecut
Printre brigăzile dc mine ii din acest sector carc-şi depă şese cu regularitate planul dc schimb, din fiecare aripă de abataj", exploatare. tîgat pe merit. Cele mai midie puncle la proba dc 3x20 focuri. Au partici
producţie, sc numără şi cea con dusă de Stancu Teodorescu. Or ganizîndu-şi bine munca, folo- „Trei fişii in două zile", preluarea Rezultatele obţinute însă nu sînt pai IU irăgălori reprezcniind asocia
siiul judicios timpul afectat pe ntru lucru şi maşinile din dota rc, minerii acestei brigăzi au brigăzilor rămase în urmă de către pc măsura posibilităţilor pe care le au fost înscrise de Popa (19), Selief- ţiile sportive Metalurgistul Cuglr,
reuşit ca în luna iulie să reali zeze o productivitate ridicată, d cpăşindu-şî astfel sarcinile plani- mineri şefi de brigăzi evidenţiaţi în avem tn exploatare. Din cauza slabei fer (13) penlru Aurul şl Mironov Piiringul Lonen şi Encrgo Paro-şem;
ficate la extracţia dc cărbune cu 115 tone. Fotoreporterul nos tru i a găsit pc minerii din bri- întrecerea socialistă, a contribuit de organizări a muncii şi a asistentei (14), Mihăilescu (12) penlru Meta Iată cele mai bune rezultate : Nico-
gada lui Stancu Teodorescu stî ml de vorbă, după ieşirea din mină. asemenea la creşterea prodiictivilă* tehnice defectuoase. în a doua dc- lul. lae Lupu 453 pct. (Cugir) ; Maria
irtopcţki I 420 pct. (Louca); Nico-
CONSTRUCTORUL ARAD — Iac Diaconcasa 413 pct. (Lonca) ;
PETROLUL PLOIEŞTI 51—55 Ioan Grafius 395 pGt. (Cugir); Mu-
ria Lflopeţki II 40G pct. (Lonca). Tre
Un eşec al planurilor neocolonialiste A fost un meci de bună valoare buie să evidenţiem şi tinăra echipă
(21 — 1-1, 45—45)
Encrgo Paroşcni care a prezentat
tehnică, în care ploieşlcnii au jucat pentru prima dală la concurs trăgă
începută la 30 iulie, Confe şi Sarawak, din partea de nord Spic sfirşîlul anului trecut,în tării populaţiei din Borneo de resclor particulare a oricărei cu mult calm furnizând o mare sur tori cu frumoase perspective, printre
rinţa la nivel înalt dc la Ma a insulei Kalimantan) la o con Brunei, unul din cclc trei teri nord şi Sarawak înainte de 17 mari puteri". In legătură cu priză S-au remarcat îlicscu, Lenghel care Doina Ciortea, Constantin Rico-
nila, cu participarea preşedin sultare a populaţiei din Borneo torii coloniale din Kalimantanul septembrie, data deschiderii vii aceasta, trebuie amintit că Lili dc la Arad şi Corciugoru şi Lăzăre.s- veanu şl juniorul Ştefan Cioboi.
telui Sukamo al Indoneziei, pre de nord şi Sarawak pentru a dc nord care trebuia să facă toarei sesiuni a Adunării genera putele fac parte clin pactul cu de la Ploieşti. V. IILOPEŢKf
şedintelui Macapagal al Filipinc- stabili dacă ca doreşte cu ade parte din propusa federaţie, a le a O.N.U. Aşa sc şi explică dc S.E.A.T.O.; ele asemenea, ele au corespondent
lor şi primului ministru Tengku vărat să sc alăture federaţiei. izbucnit o răscoală populară, ce în comunicat nu se fixează aranjamente militare speciale cu
Abdul Rahman al Malavci, avhul Aceasta înseamnă că dala de 31 care s-a extins apoi şi în teri nici o dată nouă pentru înfiin S U.A., iar Malaya cu Anglia.
ea puncte principale pe ordinea august stabilită iniţial în urma toriile vecine Borneo dc nord ţarea federaţiei. In acest tablou In Declaraţia ele la Manila se
de zi problema proiectatei Fe recentelor convoi biri dc la Lon şi Sarawak. Răsculaţii au cerut există însă şi un aspect nesigur: arată că ţinîndu se seama dc le
deraţii malavczc — lată dc cure iha între reprezentanţii guver înfiinţarea unui stat comun in poziţia britanică. Intr-adevăr, găturile străvechi — obîrşia şi •Î-'liL
sau manifestat divergente intre nului britanic şi Abdul Rahman dependent — Kalimantan Ula- puţin înainte de terminarea lu patrimoniul cultural comun —
cele trei ţări — precum şi pro pentru intrarea în vigoare a fe ra. Deşi răscoala a fost înăbu crărilor Conferinţei dc la Mani care unesc cele trei ţări, precum
blema constituirii linei confede deraţiei — care urma să devină şită. mişcarea populară a conti la, guvernul britanic a anunţat şi în vederea întăririi stabilităţii SPti? f K > fc w
raţii tripartite, s-a încheiat la 5 „stat independent" în componen nuat sub alte forme. Astfel, în că nu vede necesitatea amînării şi securităţii în Asia de sucl-est,
august prinirun aeotll pc care ţa Commonweallh-ului — nu ciuda presiunilor dc tot soiul intrării în vigoare a acordului părţile au holărît luarea de mă
părţile J au caracterizat ca fiind mai este valabilă. Agenţiile de semnat la 8 iulie la Londra Pa suri concrete în vederea creă
deplin. In sala de festivităţi presă interpretează aceasta ca o re însă îndoielnic ca in urma rii unei confederaţii, prin iniţie
dc inspiraţie britanică pentru in COMENTARIUL
Juan Luna a Ministerului Afa serioasă lovitură dală planurilor ZILEI unanimităţii punctelor dc vede rea de consultări regulate tri
cerilor Externe al Fihpinelor, re a celor trei şeii de state la partite la toate nivelurile. In le dâftwk?
ii in tarea amintitei federaţii. In- Conferinţa de la Manila, această gătură cu aceasta, în comunica
scăldată în lumina reflectoare
lor, cei trei oanveni de stal şi-aii tradevăr, planurile dc constitui Brunciul a refuzat să facă parte poziţie să se poată traduce prin- tul comun sc prevede înfiinţa i tM:— - ------- --------- _ . « w a I
pus semnăturile pc un întreit re a linei Federaţii malayc/.c sau din federaţie, ncinţelcgînd ca tr-o acţiune concretă. rea de către fiecare din cele trei
număr dc documente : acordul Malavezici mari cum i sc mai bogatele sale resurse petrolifere Tot ca o lovitură dală neoco- state a unui secretariat naţional
de la Manila, comunicatul co spune, au fost iniţiate încă cu să intre în mîinilc guvernului lonialismului, trebuie privită şi pentru problemele viitoarei con
mun şi Declaraţia de la Manila. doi anî în urmă la Colonial Of central al federaţiei. Un alt ob acea parte din Comunicatul co federaţii. ■' ■■ .
Coloniilor al
mun în care se arată că „bazele
fice (Ministerul
Acordul de la Manila reprezin Marii Britanii). Constituirea de stacol La constituit poziţia ţări militare străine, stabilite în mod Prin faptul că a oprit în loc v ‘ -A tJv a f »4 :fl \s<&
tă recomandările miniştrilor de federaţii hibride de state şi te lor vecine viitoarei federaţii, temporar, nu trebuie folosite transpunerea în fapt a unui nro-
externe ai celor trei state în pro ritorii reprezintă de altfel me respectiv Indonezia şi Filipine. pentru subminarea, în mod di iect neocolonialist, prin faptul
blema creării Federaţiei malave- toda favorită a Angliei de men Preşedintele Sukarno al Indone rect sau indirect, a independen că manifestă dorinţa unui înce & § M fH
ze, Comunicatul comun preci ţinere a influenţei coloniale. A ziei a arătat că federaţia, aşa ţei naţionale a oricărei din cclc put de dezangajare militară (în
zează modalităţile dc aplicare a semencn federaţii pretins „inde cum a fost ca stabilită în urma tici ţări". Asemenea baze sînt ce priveşte Manila şi Filipincle), - v s r
acestor recomandări, rcrcriiulu- pendente", create sub egida unor convorbirilor tic luna trecută de deţinute dc Marca Britanic în prin realizarea unei apropieri în
se şi la alic chestiuni de interes oameni politici locali docili faţă la Londra, constituie o formaţie Malaya, Singapore şi Borneo şi tre state între care s-au mani
comun, iar Declaraţia de la Ma dc veleităţile colonialiste, sînt de lip ncocolonialist şi a cerut de S.U.A. în Filipine. Dc altfel, festat recent disensiuni, Confe
nila trasează principiile de eon simple instrumente pentru stăvi consultarea populaţiei din cele Anglia intenţiona să foloseas rinţa de la Manila trebuie apre
ii* i mire a unei confcdoraţii intre lirea avîntului mişcării dc elibe două colonii din Kalimantanul că baza militară dc la Singapore ciată în mod pozitiv. Un rol de
cele trei state, confederaţie caic rare naţională. O asemenea me dc nord (cu atît mai mult cu cit ca un fel de placă turnantă de seamă în succesul ei, l-a avut
va purta numele de Maphilîndo. Indonezia a cărei poziţie în pro
todă nu ţine scama de tendin două treimi din suprafaţa insu unde să fie trimise trupe pen blemele internaţionale este bine
Punctul patru, socotit a fi ccl ţele istorice şi dc aceea ea nu lei Kalimantan aparţine Indone tru „menţinerea ordinci" pc te cunoscută. Se constată, de ase
mai important al Comunicatu poate izbîndi, aşa după cum o ziei). Filipincle au cerut şi ele o ritoriul federaţiei. Agenţia UPI
lui comun, solicită pc secretarul dovedeşte exemplul Federaţiei asemenea consultare, dat fiindcă consideră că expresia „în mod menea, o oarecare îndepărtare a
general ai O.N.U., U Thant, sau Rhodczîci şi Nyassalanduluî ea au revendicări proprii asupra temporar" reflectă dorinţa ce Malayei şi Filipinelor dc fostele
pc un reprezentant al lui să pro rc a decedat în mod lipsit de Bomcului de nord. Acordul in lor trei ţări de a vedea desfiin puteri coloniale tutelare. Aceas
cedeze înainte de crearea Fede glorie, sau al Federaţiei Arabici tervenit la Manila reprezintă o ţate aceste baze. Comunicatul ta denotă o îngustare a posibi îmbunătăţirea procesului dc producţie sc ailă în permanenţa în
raţiei malavczc (din componen dc sud care întîmpină tot mai victorie a punctului de vedere precizează în continuare că fie lităţilor de manevrare neocolo- atenţia Inovatorilor de la preparaţia dc cărbuni din Lupcni.
ta căreia urmează să facă par multe greutăţi. Net răgind însă indonezian şi filipinez Pe de al care din ţările semnatare se va Printre inovaţiile acceptate la cabinetul tehnic sc numără şi dispo
le după cum sc ştie Malaya, Sin- învăţămintele necesare, colonia tă parte, cercurile O N U. au su abţine de la folosirea aranja nialistă, tendinţă ce nu poate zitivul de luat probe de cărbune, aplicat tic curînrt în producţie.
gaporc, precum şi teritoriile co liştii au persistat în planurile bliniat că este problematic să mentelor militare la care parti fi decît salutată. IN FOTOGRAFIE: Dispozitivul pentru luat probele de cărbune tn
loniale britanice Borneo de nord lor. se poală crea condiţiile consul cipă „pentru promovarea inte- R. GAPLESCU luncţ lu na.