Page 26 - 1963-08
P. 26
Nr. ?679
Pag. 2 omimiL soctAiiSMOun XSE
Din realizările
seena j— — / % © N D ă —
man ai minieri care olt ment! f li, au rncintal sofistă a Cooperativei unui magazin
Timp dc două rile, j/e meftcfugărcfli „Mure- NEDO ARA : Tu efti minunată —
scenele caselor tic cul afilaudat cu căldură fi firin varietatea reper fnl“ din Alba lulia, in Magazinul alimentar nr. 13 din fQ a d i cinematograful „Victoria" ; Tu efti
toriului. prin buna in
tură din Scbcj fi Alba sinceritate evoluţia ce terpretează cinice ui oraşul regional Petroşani, gestionar minunată — cinematograful „Gră
I uliu s-a desfăfurat o lor (iesle 600 de artif- terpretare. Redăm mai Iov. Colesniceanu Alexe, se bucură 0 AUGUST 1063 dina de varăm ; SIMERIA : Noap
întrecere vie, fiasionantâ ti amatori ce s-an pe- jos cîtcva aspecte din „Cind era badea-n a n de aprecierea consumatorilor. Măr Programul I: 5,07 Cîntece? 5,20 te pe autostradă — cinematogra
intre formaţiile de ar rindat j>e scenă. Corul timpul spectacolelor de drei" de la furile aranjate ai gusl In rafturi, Emisiunea pentru sale,- 5,30 Cînte- ful ,./. Pintilie" ; PETROŞANI:
4. Ccterafii
tişti amatori dm raioa sindicalelor din Zlatna, la Scbef etichetate, sortimentele bogate de oe şi jocuri populare,- 6.07 Muzică Noua prietenă a talii — cinema
nele Alba fi Orăftie dansatorii din Streini, 1. Solistele Elisabeta Straja execută o suită mărfuri, curăţenia care domneşte de estradă ? 6 35 Piese pcnlru chi tograful ,.Al. S a biaA d ora bile fi
promovate la faza regio formaţia de muzicuţe Beiulc fi Anula Romo- de jocuri populare spe aici, vădesc preocuparea colectivu tară ; 6.45 Muzică uşoară; 7,10 mincinoase — cinematograful „7 No
nală a celui de-al VII- a l.GO. Alba lulia, fan, de la Casa de cifice locurilor. lui acestei unităţi pentru satisface Uverturi Ia operete; 7,30 Sfatul iembrie’': ALBA IULIA: Rncco fi
5 Aspect de la spec
Ica concurs artistic al fluieraţii din Tciuf. ta cultură din Orăftie. rea exigentelor cumpărătorilor. A- medicului; 9.30 Melodii populare trufii săi scria I fi II — cinematogra
de tacolul brigăzii de a-
cintă acompaniate
amatorilor. raful Casei de cultură taraf duetul „Pcnniia" gilafie de la IR'f.A. ceasîă unitate şi-a îndeplinit sar romlncşti şi ale minorităţilor na ful ..Victoria": 713 cere ateriza: e —
La Scbef, ca }i la A 'ba din Orăftie, ca fi ce 2. Forma(ia de dan Alba lulia care a pre cinile dc plan pe primul semestru ţionale ; 10.30 Concert de valsuri; — cinematograful „23 August"; Rnc
lulia de altfel, aceas lelalte numeroase for suri populare din Ac- zentul textul „In rit al acestui an In proporţie de 120 11.30 Arii din opere? 12.00 Solişti co fi f rafii săi seria I fiii — ci-
tă întrecere a fost ur maţii (irezente la faza mariu prezintă jocul mul fcscnalnlui". la sută. desfăcind mărfuri tn si formalii artistice de amatori ? ncinu'ngraful ..Grădina dc vară“ :
mărită cu un vin W- regională, soli fiii voca „Căhtfantr. Text: V. CI 11$ valoare dc 445750 lei. O contri 12.30 Muzică uşoară; 14.00 Con SERES ’ Povestea anilor inflără-
rt.fi — cinematografal „ Pmgre-
ttres de numeroşi ta li, dansatori fi instru 3. Elena Lăpăduf Foto: V. ONOIU buţie însemnată la obţinerea aces cert de prlnz; 15,00 Cîntă Cleo- tui" : Alexandr Nevslri — cinema
tor rezultate au adus-o vînzătoril palra Melidoueanu si Valentin
Anica Popa şi Ana Colda Baciu ? 15.45 Muzică populară : tograful ..M. Satlnvctimi" ; Pescui
torii Ue burcii — cinematograful
IOAN CHIRAŞ 16.15 Vorbeşte Moscova ,• 17.30 In
corespondent slujba patriei ; 18.00 Melodii dc ..Grădina de vară'' : ORA ŞTIE :
dragoste? 18.40 Formalii artistice t.imună de iulie — cinematograful
înfiinţate tn anii puterii populare; ,.V Boaită" • Portul fără apă —
Pe frumoasele meleaguri 19.40 Cîntă Dario Moreno? 20.30 cinematograf ut „Flacăra" : Agrafa
Noapte bună copii : „Cinci fraţi" ; albă — cinematograful Grădina
ale Apusenilor 20.40 Muzică populară cerută dc de vară": PIAJEG: Kafmirul —
ascultători ? 21.15 Jurnalul sate cinematograful „Popular* ; BHAD:
Clipe minunate au petrecut lor ? 22.25 Muzică de dans. Bunica Sabelfa — cinematograful
elevii de la şcoala de $ ani ..St. rofic" . [.ONEA * Lupani
din Vingrad, raionul Sebeş, în Programul IT: 10.10 Muzică 29 — cinematograf ui ..Mine
excursia făcută pc meleagurile populară din tărl socialiste? 11.00 rul"; TF.HJS ' La noapte >a mu
munţilor Apuseni. După ce au Muzică din operete; 11.30 Muzică ri nrnsul — cinematograful ..LV
vizitat cetatea şt muzeul din Alba uşoară? 12.05 Onlece si joairl ? Roaitâ“ : ZLATNA : Călat.ntiilc
lulia, ei au pornit pe Valea Am- 12.30 Simfonia a Vf-a In do major lui Guliver — cinematograful
poiului, trecînd prin ZIaina, pe de Scluiberl ; 1300 Clnlecc Şl ..Muncitorul“ ; Ud A : Violentă .‘n
la tabăra de pionieri de la Valea jocuri populare de pe thtinsul piaţă — cinematograful „Gh. {>•'-
Dosului, pe serpentinele Dealului palrioi ; 14.35 Muzică uşoară? jam: APOLDUL DE SUS: P*
Mare şi apoi prin Abrud, pe care 1525 Muzică din operete: 16.30 dro pleacă in Siera — cinemato
l-au vizitat. Melodii populare? 17.00 Muzică graful ,23 August": VULCAN:
Grupul de excursionişti şi-a Certificatul de nnţtcre — cinema
continuat apoi drumul spre Brad de eMradă; 18.30 Onlece patrio tografu! ..Grădina de vară" : CÂ
oprindu-se la Gurabarza şi apoi tice ? 10,45 Cu scriitorii noştri pe f.AN : Ultima bătălie — cinema
în oraşul Brad. In drum elevii drumuri de excursie: Pe Dunărei
au rămas impresionaţi de minu 19.00 Din folclorul popoarelor ? tograful Grădina de vară" ■
natele privelişti de pe muntele 19.30 Teatru la microfon „Bucătă STREISINGEORGIU: Toată lu
Vulcan, semeţul masiv de piatră. mea e nevinovată — cinematogra
In Brad, copiii, au vizitat noul reasa" ; 20,48 MuzJca Instrumen ful „Grădina de vară".
oraş. Excursia a fost continuată tală ? 22,00 Muzică de dans? 22.35
« i
spre Deva, oraş în care au fost Seară de muzică de cameră ; 23.10 (.Buletin
vizitate muzeul, parcul, frumoa Concert din opere si operete?
sele blocuri ale noului cartier şi 24.00 Muzică de dans.
noua sală a cinematografului m e te O fo tO Q Îa
„Filimon Sîrbu". Buletine de ştir! şl radiojurnale:
In excursie elevii au mai vizi 5,00; 6,00? 7.00? 11.00? 13.00? PENTRU 24 O RE
tat parcul dcndrologic din Sime- 17,00? 20.00 ? 22.00? 23.50 (pro Vremea se menţine călduroasă
ria, oraşul Orăştie şi satul Aurel cu cerul temporar noros după-a*
Vlaicu cu muzeul memorial al gramul 1)? 10,00? 12.00? 14.00; miaza, cind vor cădea averse de
temerarului aviator Aurel Vlaicu. 16,00; 18.00; 21,00? 23.00? 0.50 ploaie insolite de manifestări
Elevii şi-au completat cunoştin (programul II). electrice. Temperatura este sta
ţele cu noile şi frumoasele im ţionară. ziua fiind cuprinsă în
presii din excursie. C i n e m a tre 30 si 35 grade. Iar noaptea
AUREL SCORŢA Intre 14 şl 20 grade. Vtntul va
profesor 9 AUGUST 1963 sufla moderat din seatorul sud-
vestic.
DEVA : Mamclucul — cinema
PENTRU URMĂTOARELE
tograful „Patria" ; Avintnl tinere
Cărţi apărute în Editura Agrosilvică ţii — cinematograful ,.F. SirbiC ; 3 ZILE
In noaptea dc ajun — cine Vremea devine schimbătoare,
Agrochimia (ediţia a ll-a) matograful „Grădina de vară": HU- favorabilă ploilor temporare.
<le ))lof. DAVID DAVIDESCU,
membru corespondent al Academiei R. P. R. PJ2525Z52S25Z5Z5ZSE525Z5E5ESZ5Z5HSH5Z525Z5ZS25E5Z5ESZ5Z525E5Z5 Z52525?S?5tL5 i
Bazată pe o bogată Informaţie flin
Mă ocup cu grijă de creşterea păsărilor literatura de specialitate, precum $1 se face clasificarea îngrăşămintelor şl COOPERATIVA „SOLIDARITATEA” DE V A K
ce *
se expun principiile şi metodele
'V
pe experienţa personală a autorului, stau Ia baza pregătirii, păstrării şl
Creşterea păsărilor este o ra Dacă ne gîndim că pe lingă să nu avem pierderi din cauza lucrarea tratează problema Îngrăşă folosirii îngrăşămintelor. Di execută Ia com andă:
mură dc producţie relativ nouă condiţiile naturale dc care dispu îmbolnăvirilor. Pentru aceasta Sn mintelor în agricultură. Autorul In Prin bogăţia materialului prezentat
tn cadrul gospodăriei noastre nem în vederea creşterii păsări fiecare săptămîna execut desin- sistă asupra legăturilor dintre plantă, şl prin Interpretarea amplă a cerce | — mobilă de orice , lustruită sau
colective. Nu mult după ce a lor (ferma este aşezată pc malul fccţia coteţelor atît interior cît sol, Îngrăşăminte, microorganisme, tărilor din domeniul îngrăşămintelor
fost organizată ferma de păsări, fiului Cîrlete) şi că datorită şi exterior, cu o soluţie din lapte modificările dinamice ce rezultă din făcute de specialişti! noştri fn ultimul vopsită;
a*n fost: repartizată să lucrez şi preocupării consiliului de condu de var şi sodă caustică. «ceste relaţii şi măsurile practice ce sfert de veac, cartea este utilă Ingi
eu aici. cere şi al organizaţiei de partid, De asemenea, mă îngrijesc ca decurg din aceste relaţii. In prima nerilor, cercetătorilor din Institutele — reparaţii, relustruirl şi revopsiri
Tn curînd am început să mă am realizat adăposturile necesa padocurile şi bazinele de apă parle se face un scurt istoric al dez ştiinţifice, specialiştilor, cadrelor di
obişnuiesc cu noua ocupaţie, să re la un preţ de cost scăzut (un amenajate în albia rîului să fie voltării concepţiilor agrochimice^ al dactice din învăţămlntul tehnic, stu de mobilă şi binale
ol'tin rezultate tot mai bune. coteţ dc 500 capete ne-a costat permanent curate. cercetărilor din «cest domeniu tn denţilor şi tuturor celor care produc K
In prezent gospodăria colecti 400 lei), iese şi mai mult în evi Respectarea igienei, însoţită de ţara noaslră şi peste hotare, si «1 şl folosesc îngrăşăminte Noua ediţie Cererile se pof prezenta la birourile cooperativei jp
vă din Tnteşti, raionul Haţeg, de denţă necesitatea dezvoltării a o hrănite raţională a păsărilor, dezvoltării Industriei îngrăşămintelor. csle revizuită şl completată cu dale
ţine un efectiv de 2.343 păsări. cestui sector. a făcut posibilă obţinerea rezul Partea « doua şl a Ireia tratează jjj din strada Aural Vlaicu nr. 1
Avem 173 găini, S0 raţe, 55 gîştc, Paralel cu această dezvoltare tatelor arătate mai sus. Aceste despre plantă şi sol In ultima parte fa zl şl cu unele capitole noi ?5ZSZSEH52S2S2SîSîSîSHS2S2S2SZS2sas25aSîSH£2SZS!S2S25(!Sa525ZS2K25aseSESE5
1.703 pui de găină, 267 boboci de am înţeles că şi eu va trebui să rezultate, pentru gospodăria
raţă şi 65 boboci de gîscă. Tre muncesc tot mai mult, în vede noastră, sînt importante. Această Exploafarea sis{arrte!or de irigaţie
buie să arăt că dc fapt în acest rea ridicării nivelului meu profe ramură care la început a fost
an am început să extindem sional. O calc deosebită pentru privită cu oarecare neîncredere şi desecări O C .L. PRODUSE INDUSTRIALE
această ramură dc producţie, îndeplinirea acestui obiectiv, de către mulţi colectivişti, a în ing. I. ZAMFIR ţi îng. E. CAZACU
care s-a dovedit deosebit (le ren este însuşirea celor predate la ceput să fie tratată cu tot mai $
tabilă. Pînă la 31 iulie a.c. noi am cercul zootehnic pe care l-am mult interes. Atit pentru noi, cît în prima parte autorii trec tn re tratează despre folosirea planificată INTERRAIONALA DEVA
realizat din vînzarca către coo urmat în iarna trecută. şi pentru celelalte gospodării co vistă principalele probleme privind a apel tn sistemele de Irigaţie şt
peraţie a owălor, cărnii şi pene In cadrul ciclului de lecţii Icctive din jur, rezultatele obţi Irigaţiile şi desecările din ţara noas despre exploatarea şl întreţinerea
lor, un venit în sumă de 13.570 audiate, una dintre ele mi a reţi nute demonstrează că creşterea tră, prezcntînd cele mal însemnate amenajărilor pentru Irigaţii şl de A N U N Ţ A . Ş
lei Pînă la sfirşitul anului vom nut în mod deosebit atenţia. Este păsărilor trebuie dezvoltată în sisteme folosite. Intr-un capitol spe secări.
realiza alte venituri, ţinînd sca vorba de regulile dc igienă ce continuare. cial se tratează despre rolul titularu Cartea se adresează Inginerilor şl
ma că avem contractate 800 kg. trebuie respectate la ferma de AFINJA GROZONFA lui de investiţii sau beneficiarului la tehnicienilor care se ocupă cu exploa câ In vederea unei bune aprovizionări •:
îngrijitoare la ferma de păsări întocmirea documentării tehnice Şl tarea sistemelor de irigaţii din cadrul
carne de pasăre, multe ouă şi păsări. Aplicînd întocmai cele în a G.A.C. din Tofcşti, recepţia lucrărilor executate. gospodăriilor agricole de stat şi co •: cu uniforme şcolare, primeşte comenzi J
pene. văţate, am reuşit ca în acest an raionul Haţeg Celelalte două părţi ale lucrării lective. # •
•: speciale pentru elevii care prezintă mă- £
■* •*
!; suri excepţionale.
La G .A .C . din C îln ic La reîntoarcere sînl din nou pre rit ca ingrijilorii-mulgălorl cu mat
luate de îngrijitorii-iuulgălori, Iar inullă experienţă să sprijine în mun Comenzile se pot depune zilnic Ia magazinele >
noaplea le au tn primire pazni*;ii. că pc cei mai noi. Aşa, spre exemplu,
Aplicarea metodelor zoovelerinare tov. Vasile Ghibescu, unul dintre cel •: „CONFECŢIA14 din localităţile: Deva, Simeria I;
înaintate arătate şi alte metode apli mai huni lucrători din sectorul zoo- şi Cugir. >
cate ai bune rezultate sînt condiţii lehnic, se ocupă de ridicarea califi
care contribuie la obţinerea produc cării înqri jitornlui-niulgător Remus
ţiei ridicate de lapte Dar cea mai Ursu.
importantă condiţie este munca oame Se mai ivesc însă unele cazuri
nilor. dragostea şi priceperea cu care cînrl chiar unii dintre fruntaşi 6e M
ei veghează la bunul obştesc. •♦hal de la disciplina muncii.
Creşterea animalelor esle una d;n ţie. Formarea unor loturi de vaci cu ţin cu multă răspundere seama. Rare, totuşi aceste abateri nu stnl
ramurile de producţie căreia la gos valoare zootehnică ridicolă se reali Furajarea animalelor se focc pe baza Această condiţie a stat şi slă in trecute cu vederea. Grupa de partid • Direcţia Regională C.P.R. Timişoara \
podăriri agricolă colectivă din Clinic, zează prin sprijinul pe care Ingriji- raţiilor întocmite în luncţic dc furaje permanentă in atenţia organizaţiei dc consiliul dc conducere al gospodăriei i = ll= K =ir=fl= :i)-M =:il= li= | irii=iiirii= :li= il= ll= itn rii= rii= | | -| | -ii ^
pariul din cadrul G A.C Cîlnic. Pro
raionul Sebeş, i se acordă o impor torii-mulgătorl II acordă organelor le existente. De la bun început tre punind să lucreze in acest seclor pe acţionează operativ. De pildă, cînd s-a * t
tanţă deosebită. Ca urmare « grijii lehnice, tn cunoaşterea animalelor, buie arătat că la G.A.C. .CiInie fie cei mai buni colectivişti, membri şi observat că tov Schnsler Mihai în- rccmteaza candidaţi pentru Şcolile tehnice de electromecanici *
pe care consiliul de conducere al gos prin controlul producţiei attl din care îngrijitor mulgător primeşte pen candidaţi dc partid, organizaţia de tlrzie repetai dc la program, grupa “ t
podăriei o acordă bunului mers al punct de vedere calitativ cît şi can- tru Iotul de vaci cc-1 are în primire de partid a discutat abaterea lui şl l S.C.B., electromecanici T.T.R. şi e leciromecauici staţii şl reţele i
treburilor tn sectorul zootehnic, se lilativ. Aceasta prin ţinerea eviden aceeaşi cantitate de furaje. Ei însă. bază urmăreşte în permanentă telul l-a criticat aspru. Rezultatul? Schus- f eleciricc dc tracţiune, cu durata de 2 ani, dintre absolvenţii \
In care Ingrijilorii-mulgălorl Isi fac
reuşeşte ca de la un an la altul rc- ţelor primare In carnetul îngrijitorii- hrănesc animalele din loturile respec ter Mihai n-a mai intimai de loc
zullalele să fie tot mai bune. lui-mulgător. tive în funcţie de capacitatea produc datoria. Că oamenii au fost selecţio de la program. Procedindu-se astfel J şcolii medii dc cultura generală cu şi f*fâ examen de maturitate, *
Anul acesta, 6pre exemplu, de la Se reuşeşte astfel să se retină şi tivă a fiecăruia, chiar şi în perioa naţi cu grijă, stă mărturie faptul că se rri’şoşle ca munca la ferma d«* / în vîrstă dc 17—25 ani. ^
1 ianuarie şi plnă tn prezent s-a rea să se crească numai tinerelul prove da dc repaus mnmar. Spre exemplu, marea lor majoritate muncesc dc animale să se desfăşoare în condi-
mulţi ani în acest seclor. Ingrijito-
lizai o producţie medie de !.751 li nit de la vacile cele mai valoroase. unei vaci care are o producţie ma rii-mulgători Schiislir Mihai şi Uskat ţiuni bune iar rezultatele să fie şi J Şcolile se deschid Ia 1.X.1963 ta Bucureşti, iar admiterea se ^
tri lapte pe cap dc vacă furajată. In acest fel loturile de vaci pe care ximă de 20—25 litri lapte zilnic, ele superioare celor din alţi ani. f fa ce pc baza mediilor obţinute in ultima clasă de şcoală medie, }
Aceasta presupune o producţie medie le au In primire ingrijitorii-mulqă- se administrează aceeaşi canlitate rle Simion, spre exemplu, cunoscuţi pen O problemă căreia conducerea gos
lru rezultatele obţinute, lucrează la
zilnică de 87 litri lapte pe cap de tori sînl completate on de an cu ani hrană,, chiar dacă producţia el se ferma de vaci a gospodăriei încă din podăriei va trebui să-i acorde mal sau media examenului de maturi talc. ^
vacă (gospodăria deţine un număr de male de marc productivitate sau se reduce în perioada de repaus mamar. anul 1958, De asemenea, Ion Dănvtiă multă atenţie este aceea privind or
127 vaci cu lapte). Este adevărat că formează noi loturi. La toate acestea se adaugă respec Vasile Ghibesoi şi Gheorghe Oărhas ganizarea periodică a unor schim Pc durata şcolii elevii vor primi o bursă lunară de 300 lei. j
8.7 litri nu este o producţie prea Pe linia reproducţiei, Ingrijitorii- tarea cu stricteţe a programului dc care si eî obţin rezultate bune mun buri de experienţă între înqri jilorit- C.T. ţ
mare. Dacă ţinem scama Insă de fap mulgălori. ţinînd seama de indicaţiile grajd, condiţie hotăritoare in obţi cesc ea Ingrijilori-miilqălori din anul mulgălori mai vechi şt cel cu o ex Dosarele candidaţilor se depun la serviciul regional
tul că tn primele luni ale anului, gos organelor de specialitate, urmăresc nerea unor producţii sporite rle lapte. perienţă mai puţină. Discutarea meto | C.F.R. din staţia Timişoara, pînă in ziua dc 21 septembrie a.c. ij
1960 în prezent din totalul de 13 In-
podăria nu a dispus de cantităţi co montarea sau însămîntarea artificia qrijitori-mulgători. doar doi au o ve delor dc muncă. însoţite de demon t însoţite de următoarele acte:
respunzătoare de furaje pentru a asi lă a vacilor la timpul optim Aceasla Penlru buna desfăşurare a muncii chime sub doi ani straţii practice, va contribui în mod *
gura o hrană îmbelşugată animalelor, «re o foarte marc importanţă deoa- In sectorul zootehnic, conducerea neinijlocî' 'a ridicarea tuturor tngrl- I 1) Cerere de înscriere; i
producţia rcspeclivă poate li conside rece o vacă. pcnlru ca să dea ren gospodăriei colective se preocupă în Frccvcnlînd cursurile cercului zoo iilorilor-mulgălori la nivelul celor { î
rată totuşi bună. tabilitate maximă tn cadrul unui an permanenţă de asigurarea stocuriloi tehnic, însuşindu-şi noi metode înain fruntaşi. 2) Diploma dc maturitate sau certificatul de absolvire >
In ultimele luni producţia a cres de laotaţie, nu trebuie să depăşească necesare de furaje. în apropierea tate de muncă, coîeclivişlii care lu Manifcslind şi în continuare ace f A
cut, crcîndu-se condiţii pentru rea limita normală de 290-■ 310 zile do grajdurilor, în aşa fel încil îngrijl- crează la ferma de vaci. au devenit laşi interes şi dragoste faţă de mun t a şcolii medii de cultură generală in original;
lizarea producţiei planificate (3.000 lactatie. Prelungirea laclatiei cu 40— :orii-mulgălo:i să aibă întotdeauna la oameni cu un ridicat nivel profesio că. asigurtnd animalelor canlilăli co f
litri pe cap de vacă furajată). 50 zile. reduce producţia anuală do Inrlemînă cantităţile zilnice de lurajr nal. Ei sînl de altfel cei «are Iu respunzătoare de furaje de bună t 3) Certificatul medical, cu rezultatul vizitei medicale, făcut ^
Metodele prin care animalele gos lapte cu 20—50 la sută. Penlru ca planificate De asemenea, lucrători ultimă analiză concură prin respecta calitate, colectiviştii din Clinic vor [ la policlinica C.F.R. şi rezultatul analizei singclui ş! a radiosco »
podăriei colective din Cî’.nîc dau pro vacile să nu rămină slo-ile o peri lor din acest sector II s-au asigurat rea indicaţiilor dale rle specialişti, la înregistra succese si mal de se«mt pici pulmonare;
ducţii sporite sînt cele recomandate oadă maî îndelungată, se stabileşte condiţii bune dc muncă, avînd întoc bunul mers producţiei. în sectorul zootehnic, vor reuşi 6ă
de şlllntă, metode care au fost însu geslaţla după 3 luni do la ultima tn* mit un program judicios, care să le Ca membri si candidaţi de partid, depăşească chiar producţia planifica f 4) Autobiografia.
şite de aproape toţi cel 13 îngrijitori- sămînţare permită să se şi odihnească. Acum tngrijilorii-mnlgători. disculă şl ana tă, şl, pc această cale, să-şi aducă < J
mulgătorl care lucrează la ferma de Respectarea timpului Indicat pentru in perioada de vară, după terminarea lizează periodic în cadrul grupei de o contribuţie lot mal valoroasă la Informaţii se pot primi la telefon 49 50, 49 51 interior 419, ♦
vaci. înţărcare, esle o altă cale care duce programului de dimineaţă care Începe partid felul în care fiecare dintre, aprovizionarea oamenilor muncii cu
In primul rînd la G.A.C din Cli la producţii sporite de lapte. De accsl la ora 4 şi jumătate, îngrijitoriî-mut- el îşi face datoria. în vederea ridicării cantităţi sporite de produse anima 342, 393. î
nic, selecţia animalelor este o proble lucru colectiviştii care muncesc la gălorl predau animalele în primire continue n nivelului lor profesional, liere.
ma carele i se acordă deosebită aten ferma de vaci a G.A.C. din Clinic îngrijitorilor care Ie scot la păşune. In cadrul grupei de partid 6-a holă- M, RUGINESCU i
1